Noul preşedinte Rotary Bistriţa, Constantin Anton, a fost colaborator al Securităţii. În opinia acestuia nu există niciun conflict moral între faptul că a turnat studenţii străini şi faptul că conduce o organizaţie cu legături strânse în străinătate. Mai mult, el şi-a găsit o scuză în faptul că şi alţi colegi de-ai săi, dintre cei 3.600 de rotaryeni români, sunt foşti colaboratori ai securităţii, membri de partid sau au avut alte legături mai strânse cu fostul regim.
Constantin Anton este următorul conducător al Rotary Bistriţa. El este medic şi subordonatul lui Gelu Buta, managerul Spitalului Judeţean Bistriţa-Năsăud, de altfel tot coleg de-al rotaryanului. Ei au format o alianţă USL în cadrul spitalului prin preferinţele lor electorale. Dacă Constantin Anton a fost liberal şi a renunţat la politică datorită fostei sale colaborări cu Securitatea, Gelu Buta este un apropiat al baronului Emil Radu Moldovan, preşedintele CJ BN.
Medicul Constantin Anton s-a făcut că nu înţelege când am întrebat despre un posibil conflict moral dintre statul său de fost colaborator al Securităţii şi cel de preşedinte al Rotary Bistriţa. Ulterior, el a recunoscut că de fapt fosta sa colaborarea cu organele securităţii i-a afectat viaţa politică şi că s-a retras de acolo doar pentru a nu fi întrebat despre securitate. Constantin Anton a spus că ceea ce a făcut el a fost să supravegheze studenţii străini de la facultate. El a spus că a dat “trei-patru” informaţii despre aceştia.
“Eu nu înţeleg întrebarea fiindcă lucrurile care au avut legătura dintre mine şi organele de securitate s-au rezolvat. Lucrurile sunt clarificate. Eu nu am avut colaborare decât pe o singură latură: eu răspundeam de studenţii străini în facultate.
Nu există colaboratori mai buni sau mai răi. În activitatea mea de tip rotarian, care impune activităţi de tip social, de integrare în societate nu am nicio legătura cu dosarul respectiv. Preşedinţia se ia anual de fiecare rotarian. Nu se interzice ca în activitatea mea să fi avut în trecut relaţii de colaborare cu Securitatea.
Securistul n-are ruşine
A fost o colaborare punctuala. Nu îmi e ruşine cu ea. Eu mă implicam în acţiunile studenţilor străini care vizau războiul din Palestina şi Israel. Eu nu am avut o activitate plătită sau să beneficiez de avantaje. Era o colaborare de ce răspundeam eu în relaţia cu studenţii străini.
Nu am avut discuţie pe tema asta cu preşedintele Rotary pe România. Activitatea de preşedinte pe club este o activitate de tip organizatoric. E o muncă, nu e o numire. Nu e o aura. Eu sunt membru fondator al clubului Rotary din Bistriţa. Onoarea mea e că sunt membru al clubului, nu că sunt preşedinte pe un an.
Mai avem în club oameni care au făcut politica comunistă, au fost membri de partid, au fost colaboratori ai securităţii.
Aveţi o linie mai dură legată de orice activitate legată de colaboratori. Eu nu am de ce să fiu. Eu am făcut şi pasul înapoi în politică datorita acestor întrebări.
E un dosar care poate fi interpretat din diferite unghiuri sau care poate să spună că e un moment dintr-o activitate de viaţă care poate nu a fost cel mai elegant sau nu a fost cel mai bine văzut.
Sunt 30 şi ceva de ani în care oamenii schimbă structuri, caractere. Nu înseamnă că e un balans care trebuie să te apese toată viaţa.
Şi am fost solicitat de 3-4 lucruri ţintite fără vreo legătură cu vreo persoană, fără să fi făcut rău vreunui persoane. Nu au fost ascunse. Nu au fost plătite.
Dacă activităţile mele sunt de bună calitate nu văd de unde să fiu stigmat cu o eticheta de duritate totală”, a declarat Constantin Anton.
Doi liberali au primit şi ei calitatea de colaboratori
O persoană publică din Bistriţa-Năsăud care a primit verdictul de „colaborator” al fostei Securităţi este fostul director, până în 2006, al Direcţiei pentru Sănătate Publică Bistriţa-Năsăud, dr. Constantin Anton.
Constantin Anton este medic primar medicină internă în cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă Bistriţa .
Pentru a se constata dacă are sau nu calitatea de colaborator al fostei Securităţi, dosarul lui Constantin Anton se află şi el pe rolul instanţei Curţii de Apel Bucureşti, în curs de soluţionare, acesta având nr. 3863/2/2010.
Un alt liberal cu statut de „colaborator” primit din partea CNSAS este Doruţ Breşfelean Deac, consilier local în comuna Cetate. Şi dosarul său, cu nr. 154/2/2011, este în curs de soluţionare la Curtea de Apel Bucureşti.
Cel mai bine plătit medic
Gelu Mircea Buta, șeful Spitalului Județean Bistrița-Năsăud, este unul dintre cei mai bine plătiți medici din România și unul dintre cei mai bine plătiți din județ. El este subordonatul lui Constantin Anton la Rotary, dar şeful lui pe linie de spital. El are un venit lunar de peste 12.000 de lei. Surse din apropierea acestuia ne-au declarat că datorită sprijinului social-democrat, Gelu Buta ar fi primit și mai mulți bani drept salariu din activitățile didactice. Astfel, Radu Emil Moldovan ar fi un apropiat al medicului, iar întregul sistem medical ar fi într-o strânsă legătură cu politicul.
Salariul anual al lui Mircea Gelu Buta, șeful spitalului județean din Bistrița, este de 144.633 de lei. Salariul nevestei sale, Liliana Buta, care de asemenea lucrează în domeniul medical, este de 64.047. Culmea este că salariul acestuia ar fi crescut de la ultima declarație de avere, conform unor surse politice. Sprijinul pentru această creștere ar fi fost asigurat de către Emil Radu Moldovan, baronul care conduce Consiliul Județean Bistrița-Năsăud.
Intrarea la UBB
Doctorul Buta este angajat al Facultății de Teologie din cadrul UBB. Domeniile sale de specialitate ar fi medicina, bioetica și managementul. Mircea Gelu Buta scrie lucrări în revista Studia Bioethica a Universității Babeș-Bolyai împreună cu soția sa, Liliana Buta. El este chiar membru în consiliul editorial al acestei reviste. De altfel, toate articolele ISI ale lui Mircea Gelu Buta sunt scrise împreună cu nevasta acestuia. Materiile predate de Buta la UBB sunt “Bioetică şi taina persoanei” și ”Bioetică şi diaconie creştină – Master Bioetică 2.”
