Primarul Ovidiu Creţu i-a lovitură după lovitură legat de planurile sale de a construi un drum de centură în partea de sud a municipiului Bistriţa. După ce adversarii acestui proiect controversat au reuşit anul acesta să suspende în instanţă avizul de mediu primit de Primăria Bistriţa pentru Planul Urbanistic General în care, evident este inclusă şi varianta ocolitoare Bistriţa Sud II, la începutul acestei luni au reuşit să obţină, tot în instanţă, suspendarea parţială a hotărârii de consiliu local referitoare la includerea drumului respectiv în Planul Urbanistic General (PUG) al municipiului.
Scandalul iscat de aproape şase ani cu privire la construirea unui drum de centură în partea sudică a municipiului Bistriţa, este încă departe de final. Adversarii proiectului l-au „snopit” pe primarul Ovidiu Creţu de fiecare dată în instanţă, însă acesta nu se lasă şi pace! Centura ocolitoare pe la sud de Bistriţa stă lipită de mintea lui, precum marca pe scrisoare.
Varianta Bistriţa 2 Sud, atât de mult susţinută de primarul Ovidiu Creţu, are o lungime de 14,43 km şi urmează traseul DN 17 Parcul Industrial – Dealul Cighir – Dealul Codrişor – Complex Wonderland şi intră în DN 17A. Potrivit declaraţiilor făcute de-a lungul timpului de Ovidiu Creţu, Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România, prin proiectantul SC Iptana SA, centura de sud a Bistriţei ar costa nici mai mult nici mai puţin decât 175 de milioane de euro. Un drum care ar avea o lungime de 14,43 km prevăzut cu două benzi de circulaţie, 1080 metri de poduri, viaducte – 469 metri şi pasaje – 191 metri. Costul unui kilometru de drum pentru centura Bistriţei s-ar ridica la nu mai puţin de 12,12 milioane euro.
Etapa I: aviz de mediu, suspendat
În vara anului trecut, Primăria Bistriţa a obţinut aviz favorabil din partea Agenţiei pentru Protecţia Mediului Bistriţa-Năsăud pentru Planul Urbanistic General al municipiului Bistriţa, în care este inclusă, bineînţeles, şi centura de sud. La foarte scurt timp însă trei bistriţeni, Mariana Nacu, Maxim Gagea şi Silivan Crăciun, au cerut în instanţă suspendarea avizului de mediu. Judecătorii Tribunalului Bistriţa-Năsăud au considerat că oamenii nu au dreptate, astfel că acţiunea lor a fost respinsă, în octombrie 2013.
Convins că de data aceasta va reuşi să îşi ducă planul la bun sfârşit, Ovidiu Creţu a supus votului consilierilor locali noul PUG al Bistriţei, cu centura de sud cu tot. Având majoritate în Consiliul local, întrucât la acea vreme încă mai funcţiona USL-ul, proiectul de hotărâre a fost adoptat cu 11 voturi „pentru”.
Bătălia nu s-a încheiat însă aici în ceea ce priveşte avizul de mediu, fiindcă cei trei contestatari au înaintat recurs la Curtea de Apel Cluj, unde soluţia le-a fost favorabilă.
„Admite recursul declarat de N.M., C.S., G.M. împotriva sentinţei civile nr. 1856 din 22.10.2013 pronunţată în dosarul nr. 4621/112/2013 al Tribunalului Bistriţa-Năsăud pe care o casează în parte şi rejudecând – admite acţiunea formulată e reclamanţii NM şi CS împotriva pârâtei APM Bistriţa-Năsăud. Dispune suspendarea avizului de mediu nr. 2/28.06.2013 emis de pârâtă până la pronunţarea instanţei de fond. Respinge cererea de intervenţie accesorie în interesul pârâtei formulată de Mun. Bistriţa şi Primăria mun. Bistriţa. Menţine restul dispoziţiilor hotărârii recurate. Decizia este definitivă.”, este decizia magistraţilor clujeni, pronunţată în luna martie anul acesta.
Etapa a II-a: suspendare parţială a HCL, din cauza centurii
Urmare a acestei decizii, a urmat etapa a doua pentru contestatari, fiindcă în luna mai aceştia au înaintat o nouă acţiune în instanţă, solicitând suspendarea hotărârii consiliului local adoptată în luna noiembrie 2013, prin care a fost aprobat noul PUG al municipiului Bistriţa.
Primul termen în proces a avut loc abia la jumătatea lunii septembrie, însă în urmă cu două săptămâni magistraţii secţiei de contencios administrativ au dat o primă soluţie.
„Admite cererea formulată de reclamanţii N.M.,C.S. şi G.M. în contradictoriu cu pârâţii Municipiul Bistriţa, Primăria Municipiului Bistriţa şi Consiliul Local al Municipiului Bistriţa şi, în consecinţă: Dispune suspendarea parţială a Hotărârii nr. 136/2013 a C.L.M.B., în partea referitoare la includerea variantei ocolitoare Bistriţa sud în documentaţia de urbanism „Actualizare Plan Urbanistic General al municipiului Bistriţa şi Regulament local de urbanism” aprobată prin această hotărâre, până la soluţionarea definitivă a dosarului nr. 1369/112/2014 al Tribunalului Bistriţa-Năsăud. Cu drept de recurs în termen de 5 zile de la comunicare. Cererea de recurs se depune la Tribunalul Bistriţa-Năsăud. Pronunţată în condiţiile art. 396 alin. 2 C.P.C prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei, azi, 03.10.2014”, se arată pe portalul instanţelor de judecată.
Deputaţii i-au spus NU
Coleg de partid cu primarul Bistriţei, deputatul Daniel Suciu a încercat să îi dea acestuia o mână de ajutor, încercând să obţină votul parlamentarilor pentru modificarea unei ordonanţe de urgenţă care ar fi venit mănuşă pentru planurile lui Creţu.
Astfel, în toamna anului trecut, deputatul social-democrat bistriţean a propus în Parlamentul României modificarea alineatului (I) al art.37 din Ordonanţa Guvernului nr.43/1997 privind regimul drumurilor, care, în opinia sa, s-ar bate cap în cap cu alin 5 din art. 21 din aceeaşi ordonanţă. Propunerea de modificare a deputatului Suciu pleacă însă de la o declaraţie anterioară a primarului Ovidiu Creţu, în care acesta făcea referire exact la cele două prevederi legale, care vezi – Doamne nu ar fi corelate.
Propunerea lui Daniel Suciu a ajuns mai întâi pe masa senatorilor care au dat acesteia undă verde. Nu acelaşi lucru s-a întâmplat în Camera Deputaţilor, care în acest caz a fost cameră decizională. Pe ordinea de zi a Camerei Deputaţilor din 23 aprilie 2014, propunerea legislativă iniţiată de deputatul bistriţean figura printre documentele cu propunere de respingere, întrucât în Comisia de Transporturi şi Infrastructură a primit aviz negativ.
Centura… undeva, cândva
Anul trecut, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii a întocmit o versiune preliminară a masterplanului general de transport pe termen mediu şi lung, în vederea accesării de bani europeni din fonduri structurale. Din documentul respectiv nu reiese de nicăieri că drumul de centură va fi realizat pe la sud sau pe la nord de municipiu.
În versiunea preliminară a masterplanului mai sus amintit, printre proiectele pentru care există un angajament clar de finanţare şi sunt incluse în scenariul de referinţă, Bistriţa apare nominalizată pe lista proiectelor „candidate ce vor fi implementate după anul 2020”. Nu se menţionează dacă traseul va fi la sud sau la nord de municipiu, însă se precizează costul investiţiei: 138,9 milioane euro şi nu 174 milioane euro cu spune primarul Ovidiu Creţu.
Municipiul Bistriţa apare cu variantă de ocolire şi în cele două versiuni a listei proiectelor admise de CNADNR pentru testare, versiuni întocmite anul acesta, dar simpla nominalizare pe listă nu înseamnă că proiectul variantei ocolitoare va fi şi pus în practică.
