Noua Lege a Pensiilor incurajeaza munca pana la adanci batraneti

Legea Pensiilor a fost unul dintre cele mai fierbinţi subiecte din ultimele săptămâni. Gazeta de Cluj vă prezintă prevederile propuse în proiectul trimis de preşedinte spre reexaminare în Parlament, după ce a trecut printr-un scandal la Camera Deputaţilor, a trecut pe la Curtea Constituţională şi a fost blamată de sindicalişti. La începutul lunii viitoare Comisia Juridică a Senatului va prezenta propunerile pentru modificarea acestui act normativ.

Proiectul pentru Legea Pensiilor a iscat dispute în rândul politicienilor români, dar şi nemulţumire printre liderii de sindicate. Noua lege prevede creşterea vârstei de pensionare, menţinerea punctului de pensie şi recalcularea pensiilor speciale. După scandalul votului din Camera Deputaţilor, când Roberta Anastase a fost acuzată de fraudă, partidele din opoziţie au sesizat Curtea Constituţională în legătură cu noul act normativ. Primind undă verde de la magistraţi, Legea Pensiilor mai trebuia doar să fie promulgată de preşedinte. Traian Băsescu a trimis-o însă spre reexaminare în Parlament, însă doar cu referire la amendamentul de egalizare a vârstei de pensionare.

Prevederile Legii Pensiilor

Noul proiect de lege, care ar urma să intre în vigoare la 1 ianuarie 2010, va simplifica pensionarea anticipată, dar îi va dezavantaja pe cei care au muncit o perioadă mai îndelungată peste stagiul complet de cotizare.
Noua lege a pensiilor menţionează că:
Vârsta de pensionare va creşte din 2014, la 60 de ani pentru femei şi la 65 de ani pentru bărbaţi. În 2030, atât femeile cât şi bărbaţii vor ieşi la pensie la aceeaşi vîrstă, 65 de ani,  iar angajaţii din domeniile apărării, ordinii publice şi sigurantei naţionale vor ieşi la pensie la 60 de ani, nu la 55 de ani, ca până acum.
Pensiile speciale, cu excepţia pensiilor magistraţilor, vor fi recalculate şi vor fi integrate în sistemul unitar de pensii publice.
Punctul de pensie rămâne la 732,8 lei.
Anul viitor, stagiul de cotizare la bugetul de pensii va fi de minimum 15 ani, iar cel complet de 35 de ani.
Persoanele care realizeaza venituri exclusiv din profesii liberale sunt obligate să achite contribuţii sociale. Parlamentarii, diplomaţii şi cei plătiti pe drepturi de autor sau PFA sunt asimilaţi sistemului public de pensii.
Pensionarea anticipată nu poate să depăşească 5 ani faţă de vârsta standard de pensionare, iar penalizarea maximă devine 45%, faţă de 30% în prezent. Procentul de penalitate va fi acelaşi pentru toţi cei care doresc să se pensioneze anticipat – 0,75% pentru fiecare lună rămasă până la vârsta de pensionare.

Adoptată cu scandal

Preşedintele Camerei Deputaţilor, Roberta Anastase, este urmarită penal, în urma plângerii depuse de parlamentarii PSD după scandalul votului pe Legea Pensiilor. Aceasta este acuzată că pe 15 august, la votul pe Legea sistemului unitar de pensii, a fraudat votul deputaţilor, numărând 170 faţă de 80, câţi erau în sală, după ce PSD şi PNL au părăsit şedinţa. La rândul ei, Anastase a acuzat PSD-ul că a cerut bani pentru a părăsi sala în momentul votului pe respectivul act normativ.
Curtea Constituţională a respins contestaţiile depuse de PSD şi PNL. Magistraţii au decis că actuala formă a proiectului nu încalcă Constituţia. PNL susţinea, în sesizarea depusă la Curtea Constituţională, că în adoptarea Legii pensiilor nu au fost respectate procedurile, iar actul normativ încalcă principiul neretroactivităţii legii, dreptul de proprietate, dreptul la trai decent şi la pensie, acte internaţionale în materia drepturilor omului şi dreptul fundamental de alegere a profesiei şi a meseriei sau ocupaţiei.
La rândul lor, social-democraţii au invocat, pe lângă mai multe articole din Constituţie care ar fi încălcate de Legea privind sistemul unitar de pensii publice, şi lipsa cvorumului la votul final dat pe actul normativ, arătând că au fost astfel încălcate normele constituţionale referitoare la procedura de legiferare. PSD a anexat sesizării de neconstituţionalitate şi plângerea penală pe care a depus-o la Parchetul de pe lângă ICCJ împotriva preşedintelui Camerei Deputaţilor, Roberta Anastase, şi a secretarului Sever Voinescu, pe care îi acuză de abuz în serviciu, fals şi uz de fals.
PSD mai susţinea că prevederile Legii pensiilor contravin dispoziţiilor art. 47 alin (1) şi art. 135 alin (2) din Constituţie, care stabilesc în sarcina statului obligaţia de a asigura un nivel de trai decent, şi prevederilor art. 15 alin (2) din Legea fundamentală, care consacră principiul neretroactivităţii legii.

Sindicatele se opun noului proiect legislativ

Liderii opoziţiei au ameninţat la momentul respectiv că vor declanşa procedura de suspendare a preşedintelui din funcţie dacă va promulga Legea Pensiilor. Această atitudine a fost legată în primul rând de felul în care legea a fost adoptată în Camera Deputaţilor şi nu neapărat de prevederile sale.
Şi sindicaliştii s-au opus promulgării Legii Pensiilor.”În urma votului din Parlament şi a unei contestabile decizii a Curţii Constituţionale va trebui să adoptaţi o decizie importantă pentru soarta a milioane de cetăţeni români – promulgarea Legii pensiilor. Domnule Preşedinte al României, Confederaţia Naţională Sindicală ”Cartel ALFA”, Confederaţia Naţională a Sindicatelor Libere din România – Frăţia, Confederaţia Sindicatelor Democratice din România, Blocul Naţional Sindical şi Confederaţia Naţională Sindicală Meridian vă solicită să nu promulgaţi Legea pensiilor pentru că forma votată de Parlament are prevederi abuzive şi clauze dezastruoase ce atentează la viaţa salariaţilor şi a pensionarilor actuali”, i-au cerut liderii sindicali lui Traian Băsescu într-o adresă comună.
Preşedintele Traian Băsescu a decis să nu promulge Legea Pensiilor în varianta aprobată de Parlament, trimiţând-o spre reexaminare, cerând modificarea propunerii ca vârsta de pensionare să fie egală pentru femei şi bărbaţi, şi anume de 65 de ani. ”Consider decizia de azi a lui Băsescu un succes comun al celor care au luat atitudine faţă de frauda din Parlament”, a declarat atunci preşedintele PSD Victor Ponta, potrivit Mediafax.

Traiectoria legii spre reexaminare

Partidele din opoziţie au reuşit să obţină o amânare a votului pentru Legea Pensiilor, pe care democrat-liberalii sperau să o treacă prin Parlament cât mai curând. Va fi menţinut calendarul stabilit săptămâna trecută în Biroul Permament al Senatului, raportul final urmând să fie depus abia în 2 noiembrie. De asemenea, parlamentarii PNL şi PSD au reuşit să deschidă discuţia pe alte aspecte decât cele trimise de Traian Băsescu pentru re-examinare, printre care şi punctul de pensie.
Social-democraţii s-au arătat nemulţumiţi de faptul că parlamentarii puterii au propus discutarea legii în regim de urgenţă. Miron Mitrea, citat de Evz, a declarat că ”procedura de urgenţă este total inutilă. Reexaminarea se rezolvă în maximum 30 de zile, iar procedura de urgenţă la fel”. Aceştia au fost susţinuţi de liberali, care au evidenţiat felul în care Legea Pensiilor a trecut prima dată prin Parlament. ”La Senat a trecut prin adoptare tacită, la Cameră pe sub tejghea. Nu mai putem recurge la tertipuri. Dacă n-am fost capabili la prima trecere prin gară să fluturăm batista responsabilităţii, de data asta nu mai putem trece cu acceleratul această lege”, a declarat senatorul Varujan Vosganian, citat de Mediafax.
În schimb, senatorii PDL au argumentat că adoptarea legii cât mai curând este esenţială pentru acordul cu FMI. ”Există un acord cu FMI pe care l-am negociat împreună cu PSD şi, din nefericire, suntem în tîntârziere. Pe 19 soseşte delegaţia CE, iar pe 20 a FMI. Trebuie să facem dovada că ne menţinem promisiunile”, a afirmat Anca Boagiu.
Partenerii de guvernare de la UNPR s-au arătat nemulţumiţi de tărăgănarea votului pe Legea Pensiilor. Cristian Diaconescu a declarat că nu este vorba de problema pensiilor, ci de o luptă politică. ”Ca lucrurile să fie cât se poate de clare, nu problemele pensionarilor, nu aspectele legate de componenta socială dramatică sunt cele care pun în discuţie această chestiune, cât ideea de a pune Guvernul în imposibilitatea de a-şi îndeplini până la capăt obligaţiile asumate cu FMI, pentru a genera o stare de fapt foarte complicată în ceea ce priveşte relaţia cu instituţia financiară. Asta ca nimeni să nu-şi închipuie că poţi păcăli sau minţi pe oricine în ţara asta”, a afirmat Diaconescu.
Legea va merge la Comisia juridică, unde se va decide dacă, pe lângă reducerea vârstei de pensionare a femeilor la 63 de ani, se vor rediscuta şi valoarea punctului de pensie sau situaţia pensiilor speciale.

Diana Gabor