Atât ministrul Muncii Sebastian Lăzăroiu, cât şi premierul Emil Boc, subliniază faptul că noua lege-cadru a asistenţei sociale porneşte de la principiile stimulării reintegrării pe piaţa muncii şi al eficientizării prestaţiilor sociale, care ar trebui să ajungă doar la cei care au cu adevărat nevoie de ele. În acest sens, legea prevede o descentralizare mai eficace şi reducerea numărului de prestaţii, care a ajuns de ordinul sutelor în ultimii ani.
Noua lege-cadru a asistenţei sociale ar putea fi votată în Parlament până la sfârşitul lunii septembrie. Potrivit lui Sebastian Lăzăroiu, ministrul Muncii, acest act normativ va antrena modificări în alte 20 de legi, fiind axat pe reducerea dependenţei de ajutoare de stat.
„Ce înseamnă dependenţa asta de ajutoare? Există în momentul acesta oameni, nu i-am numărat, nu ştim nici măcar câţi sunt, dar presupun că nu sunt puţini, care trăiesc doar din ajutoare, deci n-au niciun interes să-şi caute un loc de muncă, pentru că statul le dă suficient – mai mult, sunt ajutoare cumulative, le dă suficient cât să stea acasă. Să stea acasă, în faţa televizorului, să nu facă nimic. Suficient cât să nu-i împingă să caute un loc de muncă. Ori, cu asta trebuie să terminăm şi atunci trebuie să introducem nişte condiţionalităţi”, a explicat Sebastian Lăzăroiu.
„Ele sunt deja, chiar în legile actuale sunt introduse nişte condiţii ca să primeşti anumite ajutoare: să fii înregistrat la Oficiul Forţelor de Muncă şi să arăţi că îţi cauţi un loc de muncă, dar vor apărea mai multe condiţii de genul ăsta. Deci, reducerea dependenţei, primul lucru”, a adăugat ministrul Muncii. Al doilea ar fi implementarea unor măsuri care să asigure că banii de ajutor social ajung la cei care au cu adevărat nevoie de ei, şi aici ministrul se referă la bătrâni singuri, familii cu foarte mulţi copii, familii în care nici soţul şi nici soţia nu lucrează din cauză că au o dizabilitate etc.
Ajutor numai pentru nevoiaşi
„Trebuie mers în continuare pe testarea mijloacelor, să vedem dacă într-adevăr îşi pot susţine familia cu banii pe care îi câştigă. Mai mult decât atât, de la anul nu vom mai avea acel venit minim garantat şi, în general, nu vom mai avea o puzderie de ajutoare. În momentul ăsta sunt vreo 54… Reducem la nouă categorii mari de ajutoare şi o să fie: venit minim garantat, alocaţie de sprijin familial şi ajutoarele de încălzire, cumulate într-un singur ajutor, care se va numi 'venit minim de inserţie'”, a mai explicat Sebastian Lăzăroiu.
Proiectul Legii Asistenţei Sociale a fost dezbătut la 23 iunie în cadrul Senatului, împreună cu sindicatele şi reprezentanţii principalelor ONG-uri care au expertiză în domeniul asistenţei sociale şi a prestaţiei de servicii sociale. Aceştia au analizat situaţia în care se află România în contextul noului proiect de lege al asistenţei sociale. Dezbaterea a vizat formularea de potenţiale amendamente astfel încât legea să asigure atât protejarea celor mai vulnerabili, cât şi crearea mijloacelor pentru beneficiarii săi pentru a ieși din starea de dependență.
Potrivit minutei acestei dezbateri, discuţiile au reliefat trei direcţii vitale propuse de organizaţiile neguvernamentale. Prima se referă la existenţa unui acord în privinţa măsurilor active în detrimentul celor pasive (indemnizaţii) care să aibă ca obiectiv principal eficientizarea şi raţionalizarea banilor alocaţi. O a doua direcţie propusă este descentralizarea la nivelul administraţiilor publice pentru eficientizarea managementului. De asemenea, a fost subliniată importanţa accesului egal la resurse şi o piaţă liberă, astfel încât autorităţile locale sau diferite entităţi să intre în competiţie pentru furnizarea de servicii sociale. În momentul de faţă nu sunt stabilite standardele de cost pentru fiecare serviciu social, lucru ce trebuie remediat, au evidenţiat specialiştii. ONG-urile nu beneficiază de finanţare publică, deşi acordă servicii sociale pe care statul român nu le decontează şi nici nu le apreciază.
Legea Asistenţei Sociale trebuie să fie armonizată cu legislaţia internaţională în vigoare din acest domeniu. În această lege este definită pentru prima oară dizabilitatea, iar acest lucru trebuie să aibă efecte şi asupra Constituţiei, unde e folosit termenul handicap. În fiecare comunitate locală importantă trebuie făcută o evaluare în ceea ce priveşte beneficiarii de servicii sociale şi nivelul resurselor furnizorilor de astfel de servicii.
Mai puţine categorii de prestaţii
Conform noii legi-cadru a asistenţei sociale, beneficiile sociale acordate au fost încadrate în patru
categorii, respectiv pentru prevenirea şi combaterea sărăciei şi riscului de excluziune socială, pentru susţinerea copilului şi familiei, pentru sprijinirea persoanelor cu nevoi speciale şi pentru situaţii deosebite. Va fi instituită o limită maximă pentru beneficiile cumulate de care poate dispune o persoană sau familie, urmând ca nivelul acestui cuantum să fie stabilit anual, prin Hotărâre de Guvern.
Primul-ministru are acelaşi discurs legat de reforma asistenţei sociale ca şi Lăzăroiu. Potrivit premierului, primul principiu avut în vedere la elaborarea legii este acela că responsabilitatea privind dezvoltarea capacităţii de integrare socială şi soluţionarea situaţiilor de dificultate revine, în primul rând, fiecărei persoane şi familii. ”Cu alte cuvinte, punem accentul pe responsabilitatea individuală şi pe funcţia complementară a statului de a-i ajuta cu adevărat doar pe cei care cu adevărat au nevoie de sprijinul şi intervenţia statutului. Pentru că, din nefericire, un program de asistenţă socială generalizat, care nu face distincţie între cei care pot să muncească şi cei care nu pot să muncească, nu este unul eficient pentru un stat, consumă resurse inutil şi nu îi sprijină pe cei care cu adevărat sunt în nevoie. Acest proiect de lege vine şi îi sprijină direct pe cei care sunt în nevoie, fie că au o problemă de handicap, o problemă de şomaj, o problemă temporară, iar statul vine să-l ajute să iasă dintr-o asemenea situaţie”, a explicat Emil Boc la începutul lunii iunie, când Executivul a aprobat proiectul legii-cadru a asistenţei sociale.
Cel de-al doilea principiu pe care a fost gândită noua lege a asistenţei sociale este cel de a încuraja persoanele aflate în astfel de situaţii să revină pe piaţa muncii şi să fie scoase din starea de dependenţă faţă de stat.”Scopul acestei legi este să nu facem cetăţeanul dependent de stat toată viaţa lui, ci dimpotrivă, să-i creăm mijloacele prin care să poată să iasă dintr-o asemenea stare de dependenţă şi să îşi poată croi propriul lui destin, aşa cum şi-l doreşte. Intervenţia statului trebuie să fie prin asigurarea egalităţii de şanse şi de tratament, oferirea de oportunităţi, de sprijin pentru cei care cu adevărat nu pot fără intervenţia statului” , a spus Boc.
„202 drepturi de natură socială”
Premierul a arătat că, pentru ca actul normativ adoptat de Guvern să aibă efectele scontate de la 1 ianuarie 2012, este necesar ca până la sfârşitul acestui an să fie modificate alte 15 acte normative aflate în vigoare şi adoptate alte 5 acte normative noi.
În expunerea de motive a proiectului de lege se arată că diversificarea prestaţiilor sociale nu a atins întotdeauna rezultatele aşteptate şi s-a ajuns la unele situaţii nedorite: „datorită nivelelor necorelate şi insuficiente, prestaţiile nu reprezintă un mijloc real de combatere sau prevenire a riscului de excluziune. Totodată nu sunt nici eficiente, atâta timp cât administrarea lor este destul de costisitoare în raport cu beneficiile. În baza principiului universalităţii se acordă alocaţii unor familii/persoane care nu se află în situaţii de nevoie. Prin cumularea mai multor ajutoare financiare de către acelaşi beneficiar, sumele acordate acoperă nevoile traiului zilnic şi descurajează orice iniţiativă de intrare pe piaţa muncii.”
Descentralizarea este prezentată în proiectul de lege ca o măsură necesară alinierii la standardele europene, care a fost însă prost implementată în România. Fragmentarea prestaţiilor sociale a dus într-un final la imposibilitatea monitorizării eficiente a impactului programelor de beneficii şi servicii sociale. „În anul 2008, Unitatea Centrală de Audit Public Intern de la nivelul M.F.P. (Ministerul Finanţelor Publice, n.r.) a realizat o misiune de evaluare a sistemului de evidenţă şi control a drepturilor de natură socială acordate de la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul fondului unic de asigurări de sănătate şi de la bugetele locale. Prin acest raport au fost identificate 202 drepturi de natură socială”, arată expunerea motivelor proiectului de lege. Acelaşi document arată că aplicarea acestei legi nu va duce la creşterea cheltuielilor bugetare, având în vedere regelemtările care vor reduce prestaţiile sociale, iar, potrivit estimărilor, dacă în 2010 cheltuielile cu asistenţa socială raportate la PIB erau de 2,86%, acestea vor ajunge la 2,14% din PIB în 2012 şi 2,08% din PIB în 2013.
Diana Gabor
