Nou-născuţi abandonaţi în maternităţile judeţului

 

Fenomenul nu este de neglijat, cu atât mai mult cu cât, la nivel naţional, mii de copii sunt abandonaţi după naştere în maternităţi. Astfel, instituţiile spitaliceşti de profil se transformă în adevărate orfelinate.

Cauzele acestui fenomen fiind starea materială precară a familiilor din care provin mamele, adesea foarte tinere, familii dezorganizate, părinţi alcoolici ori bolnavi, părinţi aflaţi în detenţie sau copii nedoriţi persistă în continuare în societatea din ţara noastră.

Neînregistrarea mamei cu numele real, neînscrierea pe lista medicului de familie, lipsa cu desăvârşire în spitale a saloanelor mamă-copil, separarea mamei de copilul nou-născut încurajează părăsirea micuţilor imediat după naştere.

Mamele sunt tinere

Conform statisticilor Direcţiei Generale de Asistenţă  Socială şi Protecţie a Copilului Bistriţa-Năsăud, în judeţul nostru sunt înregistraţi ca abandonaţi în spitale până la sfârşitul trimestrului al treilea 11 nou – născuţi.

Studiul cu privire la situaţia copiilor abandonaţi arată că multe mame care îşi părăsesc bebeluşii în spitale sunt foarte tinere, analfabete, sunt de etnie rromă şi îşi duc traiul în condiţii greu de imaginat, într-o mizerie cruntă.

Viaţa tot mai grea de la sate, veniturile reduse, condiţiile de locuit improprii, nemotivarea viitoarelor mame, atât material, cât şi moral duc la un procent crescut de abandonuri în mediul rural.
În Spitalul Judeţean Bistriţa au fost abandonaţi trei bebeluşi, unul în spitalul din Năsăud, iar şapte în mediul rural, născuţi acasă. Două dintre mamele care au recurs la această faptă sunt minore.

Nevoile şi necesităţile nou- născutului sunt  multiple, cer din partea părinţilor atenţie permanentă şi răspundere enormă. Dacă luăm în calcul şi efortul financiar pe care îl presupune creşterea şi îngrijirea unui copil mic, familiile cu un venit redus sau de niciun fel sunt puse în situaţia nedorită de a-şi părăsi copilul pentru anumite intervale de timp, în cazurile fericite, sau definitiv.
Ajunse în spitale tinerele mame se confruntă cu mentalităţi şi practici învechite. Sistemul continuă să rămână foarte tradiţional, în mod particular pentru cei săraci şi marginalizaţi.

Legalizarea avortului după 1989, utilizarea metodelor contracepţionale sunt încă o necunoscută pentru mamele neşcolarizate şi care trăiesc la limita sărăciei. Neinformarea în masă cu precădere a tinerelor, campanile sporadice şi nesusţinute duse în această direcţie, necunoaşterea de către femeile fără posibilităţi materiale că beneficiază în mod gratuit de metodele de contracepţie sau nerespectarea instrucţiunilor de administrare fac greu de pornit pe un drum nou.

Patru mii de copii abandonaţi anual

În anii trecuţi la nivel naţional abandonul copiilor s-a manifestat în aceleaşi coordonate ca acum 10, 20,30 de ani. Amploarea fenomenului s-a determinat prin calcularea ratei abandonului (numărul de copii abandonaţi la 100 de naşteri/internări). Astfel, în maternităţi, rata abandonului a fost de 1,8%, ducând la un număr estimat de 4.000 de copii/an.

Eşecul acestui sistem se încearcă a se repara prin plasarea nou-născuţilor asistenţilor maternali profesionişti din cadrul DGASPC BN, alt sistem care ridică multe semne de întrebare.

Într-o primă fază, personalul din maternităţi se confruntă cu înregistrarea copilaşilor abandonaţi după naştere. Un prim pas este efectuarea demersurilor necesare pentru a le găsi părinţii, dar munca este foarte grea atunci cand nu se ştie nici măcar dacă numele înregistrat de mamă la internare este cel real. Dacă în urma acestor demersuri nou născutului nu i se găsesc părinţii sau niciun membru al familiei nu doreşte să îl ia în îngrijire, se încearcă găsirea unei familii adoptive. Însă, până la găsirea unei familii adoptive, copilul este internat într-un centru de plasament şi eventual dat în plasament familial unui asistent maternal.

În cazul adopţiilor procedura este destul de greoaie, de aceea sunt copii care rămân pentru mai multe luni în maternitate.

Astfel trei dintre bebeluşi sunt în plasament temporar la asistenţi maternali profesionişti.
Prin consilierea familiilor naturale a copiilor părăsiţi la naştere, două din cazuri sunt în curs de soluţionare, alţi şase copii fiind reintegraţi deja.

Geta Bugnar