Doua femei din Oradea au fost jefuite de locuintele proprietate personala dupa ce li s-a întocmit actele în biroul notarului public Ilie Dragoiu. Maria Moroca si Pek Margareta au fost la “omul legii” pentru a legaliza contractarea unui împrumut si respectiv a garanta cu imobilul, dar s-au trezit ca au semnat vânzarea locuintelor unui anume Marius Gabor. Chiar daca au martori care sustin ca cele doua femei au fost escrocate, magistratii bihoreni au luat în calcul doar iscaliturile celor doua femei facute în conditii suspecte
Moda furturilor de locuinte prin intermediul executorilor judecatoresti asociati cu presedintii de asociatii a trecut demult timp. “Alesii” trebuiau sa fie batrâni bolnavi si neajutorati. Pentru datorii infime la asociatie, batrânii erau scosi fara mila din propriile case. Victimele si-au cautat dreptatea prin justitie. Deocamdata, doar Ungvari Tamas a reusit sa intre în propria casa dupa trei ani de boschetarie. Perseverenta l-a ajutat pe batrân sa-si reintre în drepturi. Maria Moroca sta pe drumuri de zece ani de zile. Ea a fost furata de apartament prin alte modalitati „specifice”. Femeia nu avea datorii la asociatie. Avea însa greutati financiare, motiv pentru care a facut un împrumut de 2400 de marci germane. Pentru pumnul de banuti, Maria Moroca, a semnat de fapt un contract de vânzare-cumparare a apartamentului cu doua camere în care locuia. Hotul (cumparator în acte) a fost camatarul Marius Gabor. Complicele escrocului nu a mai fost executorul Mihai Negrau, ci notarul Ilie Dragoiu. Un „smecher” fin care stie sa minta si sa vorbeasca frumos. Si care este capabil sa „se scoata” prin minciuna privind lumea în ochi. Aflata sub influenta sedativelor, femeia a semnat fara sa-si dea seama vânzarea propriului apartament. Dupa o luna de zile de la semnarea actelor, a fost luata pe sus din propriul apartament de catre oamenii lui Gabor si aruncata în strada. Si din 1998, femeia se zbate în zadar sa-si recapete locuinta pentru care a trudit o viata. Maria Moroca nu este singura victima. Pek Margareta a fost înselata si ea dupa aceiasi metoda specifica. Autorii jafului au fost aceiasi. Marius Gabor, pe post de „executant”, iar Ilie Dragoiu pe post de… „servant”. Sunt martori care sustin ca femeile au fost trase pe sfoara. Cu toate acestea, magistratii au judecat cauza doar dupa ce s-a semnat… Nu a contat faptul ca femeile au fost sub influenta sedativelor când si-au „vândut” locuintele si nici faptul ca autorii jafului au fost recidivisti… Mai mult decât atât, la Judecatoria Oradea, Maria Moroca a fost trimisa la plimbare când a dorit sa redeschida cazul. Cazuta la pamânt, femeia trebuia sa primeasca si un picior în stomac…
Boschetara fara voie
„Mi-au furat apartamentul pentru care am trudit o viata întreaga”, îi acuza femeia pe cei care au înselat-o. Mama a trei copii, Maria Moroca se plimba nauca prin oras purtând o sacosa în care are adunate toate amintirile. Nu de o zi doua, ci de zece ani… Îsi aminteste ce i s-a întâmplat în 1998 ca si cum i s-ar fi întâmplat ieri. Spera ca va reusi sa-si reintre în drepturi desi pâna acum, nimeni nu i-a „sters” iscalitura prin care si-a semnat singura sentinta. „Aveam o situatie financiara precara având în vedere ca eram vaduva si ca aveam trei copii. L-am adus pe Molnar Ludovic în gazda pentru a-mi fi mai usor”, îsi aduce aminte femeia. Nu stia ca de la gazda i s-a tras tot pocinogul. „Aveam nevoie de un împrumut. Molnar a spus ca ma ajuta el ca îl stie pe unul Marius Gabor, care poate sa-mi dea bani cu împrumut. În data de 22 iulie 1998, am cerut de la Gabor suma de 2.400 de marci germane. Împrumutul trebuia sa-l restitui în decurs de un an de zile cu o dobânda de 10 la suta. Chiar am semnat la mine acasa un contract de împrumut în prezenta martorilor. Din pacate, nu am putut sa-l prezint instantei deoarece banuiesc ca a fost sustras de catre fostul meu chirias care mi l-a prezentat pe camatar. Marius Gabor a dorit sa mergem la notariat sa facem acel împrumut. Îmi aduc aminte ca dupa ce am baut cafeaua, am simtit ca ma ia somnul si ca nu mai vad bine. I-am spus ca ar fi bine sa alegem alta zi sa mergem la notar pentru ca nu ma simteam prea bine. Totusi, Gabor a insistat sa mergem în aceea zi. Am si martori care confirma ce spun eu. M-am lasat pâna la urma influentata si am mers cu camatarul la notariat sa facem actul de împrumut. M-a dus la notarul Ilie Dragoiu, care fara sa-mi explice sau macar sa-mi citeasca, mi-a dat sa semnez un act batut la masina. Abia mai târziu mi-am dat seama ca de fapt eu semnasem un contract de vânzare-cumparare a apartamentului în care locuiam. Totul a fost o înselatorie, ei profitând de nepriceperea mea si de faptul ca eu am fost de buna credinta. Am crezut ca totul se va face cinstit privind acel împrumut având în vedere ca notarul trebuia sa fie o certitudine în plus ca totul se va desfasura legal”, povesteste Maria Moroca clipele care i-au ruinat viata. Una vorbise, alta semnase… Practic, în aceea zi însorita de vara, femeia semna fara voia ei trecerea la… boschetarie.
Scoasa din casa de „armata” camatarului
Nu s-a uscat bine cerneala pe actul semnat la notarul Dragoiu ca „gealatii” camatarului Marius Gabor au si dat navala peste femeia neajutorata. „Gabor si prietenii lui veneau la mine din doua în doua zile pentru a-mi spune ca apartamentul nu mai este al meu si ca este cazul sa îl parasesc. M-au amenintat ca ma arunca de pe balcon daca nu plec din casa lor. M-au tot bruscat, iar în data de 26 august 1998, au venit la mine 12 persoane care m-au agresat cu bestialitate si care pur si simplu, m-au aruncat în strada. Mi-au jefuit si o parte din lucruri. Împreuna cu fiica mea Laura, am fost dusa cu o masina la o garsoniera unde statea o femeie. I-au spus ca sunt o matusa de-a lor si ca trebuie sa stau acolo. Nu am fost primita si asa am ajuns în strada”, rememoreaza Maria Moroca modul cum a fost trimisa „la plimbare” de camatarul Marius Gabor prin intermediul notarului Ilie Dragoiu.
„Pasarea” locuintei
Dovada a existentei lantului mafiot a fost faptul ca apartamentul cu doua camere de pe Aleea Calinului a fost vândut de catre Gabor în aceiasi zi în care îl „cumparase”. Iar apoi, revândut catre o a treia persoana în stil suveica. Si culmea, actele notariale au fost facute la acelasi Dragoiu…Pentru aceiasi suma de bani… Pasatul locuintei de la unul la altul este o metoda veche a banditilor în încercarea de a-si pierde urma. Familia Tataru a fost al doilea proprietar de rea credinta a imobilului având în vedere ca, în acte, a „platit” 35 de milioane de lei. Adica echivalentul în lei a 2.400 de marci germane în 1998. Exact suma cu care de fapt, Maria Moroca a fost împrumutata de catre camatar. Cu alte cuvinte, apartamentul din cartierul Iosia a avut trei proprietari într-o singura zi. Pe încheierea de autentificare a „revânzarii” imobilului nu a lipsit semnatura notarului Ilie Dragoiu… Interesant este ca dupa câteva lui, locuinta Mariei Moroca a fost din nou revânduta. La acelasi pret… Începând cu 9 ianuarie 1999, Dorel Bot a devenit noul proprietar al imobilului de pe Aleea Calinului.
„Nu îl cunosc pe Marius Gabor!”
Chiar daca a pregatit actele prin care urma sa fie vândut un apartament la doar 2.400 de marci (!), notarul Ilie Dragoiu nu îsi aduce aminte sau mai degraba nu vrea sa-si aduca aminte de Marius Gabor. Mai ales ca în aceiasi zi, biroul sau notarial a fost gazda „revânzarii” imobilului furat de la biata femeie. „Nu mi-l aduc aminte pe acest Marius Gabor”, spune Ilie Dragoiu. „Nici vorba sa-l cred pe acest Gabor. Va rog sa ma credeti ca nu am nici un interes sa mint. Daca facea parte din categoria camatarilor îl cunosteam. Acest Gabor nu a mai facut acte la mine. Sa fim seriosi. Nu mi-as putea vinde sufletul pentru un milion sa zicem, sa-i fure un tigan proprietatea unui om batrân. Nu aveam de unde sa stiu ca doamna Moroca ceruse bani împrumut. Nu stiu ce au vorbit afara. Dar în fata notarului, trebuia sa spuna ca nu vinde ca vrea doar sa împrumute o suma de bani ci sa garanteze cu acel apartament”, zice notarul caruia nu i s-a parut ciudat faptul ca un apartament cu doua camere este vândut la doar 35 de milioane de lei, echivalentul în lei a celor 2.400 de marci la aceea vreme. „Fondul problemei dumneaei a fost eroarea care a fost la încheierea actului, faptul ca nu a avut discernamântul necesar. I s-a pus ceva în cafea si mintea ei nu a fost lucida la ceea ce notarul i-a spus. A semnat un act si în loc sa-si pastreze actul secret care l-a semnat cu persoana respectiva în alta parte si apoi putea sa vina la mine a doua zi. Putea sa vina la mine sa o sfatuiesc prieteneste, dar doamna Moroca a venit la mine abia dupa opt ani de zile sa ma acuze. Daca venea la mine zilele urmatoare, se putea face dupa o zi un proces de act secret. Ea a avut actul meu si se anula actul automat. Notându-se procesul în cartea funciara nu se mai puteau face operatiunile de vânzare – cumparare în lant”, zice Ilie Dragoiu. Care a asteptat cu „sufletul la gura” ca femeia sa-si revina din „ameteala” si sa-i calce pragul a doua zi… Si-a „dorit” atât de mult sa o vada pe Maria Moroca încât a facut imediat actele pentru „revânzarea” imobilului…
Magistrati cu inima de piatra
Dupa ce a fost jefuita de apartament, Maria Moroca a crezut ca justitia îi va face dreptate. Stia ca a gresit si a semnat un contract de vânzare cumparare. Dar mai stia ca are de partea sa martori care au declarat ca într-adevar, în casa, s-a discutat doar despre împrumut. „Am fost de fata când s-a semnat un act de mâna între Marius Gabor si Maria Moroca. Nicio clipa nu s-a vorbit de vânzarea locuintei. A fost vorba doar despre un împrumut de 2.400 de marci pe care Gabor se oferise sa i-l faca doamnei Moroca pentru o perioada de un an de zile, la care se adauga si o dobânda”, spune Gheorghe Goron, unul dintre vecinii care au fost de fata când s-a semnat actul de mâna. Din pacate, actul a disparut. Totusi, Maria Moroca a mers cu încredere în fata instantelor judecatoresti. Pentru ca mai stia ca are dreptatea de partea sa. Din pacate pentru ea, magistratii au tinut cont doar de ce a semnat. „Din examinarea actului de proprietate rezulta, fara nici un dubiu ca partile au fost prezente în fata notarului public si ca înainte de semnare au citit cuprinsul contractului constatând ca el corespunde vointei si conditiilor stabilite de parti de comun acord, împrejurare în care afirmatia petentei cum ca ea nu a stiut ca semneaza un contract de împrumut nu un contract de vânzare – cumparare nu poate fi însusita de organul de urmarire penala”, a fost motivarea din rezolutia prin care Parchetul de pe lânga Curtea de Apel Oradea respingea plângerea formulata de Maria Moroca prin decizia din 15 august 2006 . „Din analiza actelor de la dosar, mie îmi este foarte greu sa spun ca nu a stiut ce a facut”, spune Vasile Popa, prim procuror de pe lânga Parchetul de pe lânga Judecatoria Oradea. „În conditiile în care a semnat la rubrica vânzator, nu s-a dovedit ca a fost fara discernamânt sau ca a fost sub influenta bauturilor alcoolice, cum s-a practicat în alte cazuri în care într-adevar s-a dovedit vinovatia asa zisilor creditori sau camatari cum spuneti d-voastra”, afirma prim procurorul de pe lânga Parchetul de pe lânga Judecatoria Oradea.
Gabor si Dragoiu… recidivisti
Cazul Mariei Moroca nu este singular în „CV”-ul notarului Dragoiu si a camatarului Gabor. Culmea este ca desi nu recunoaste ca îl cunoaste pe Gabor, Dragoiu a mai avut de a face cu o „vânzare” asemanatoare în care era implicat camatarul. La doar jumatate de an dupa „experienta Moroca”… „Am avut si eu neplacerea sa-i cunosc pe Dragoiu si pe Gabor, care mi-au furat locuinta”, spune Pek Margareta. Vaduva fiind, Pek Margareta locuia împreuna cu fiul ei, Pek Tibor într-un apartament de bloc compus din doua camere situat pe strada Bernard Shaw. „Cuplul” Gabor – Dragoiu a pus ochii si pe acest imobil. L-au ochit cu ajutorul lui Teofil Gabor, fratele camatarului. „Fiul meu nu lucra de ani de zile si avea asa zisi prieteni cu care bea mereu împreuna. Pe unul dintre acestia îl chema Vasile. Acesta cunostea situatia grea în care traiam, singurul nostru venit fiind pensia mea. Vasile stia ca fiul meu este un bautor înrait. El l-a adus în casa în perioada 1-8 februarie 1999 pe un individ pe nume Teofil Gabor. Acesta ne-a spus ca fratele sau este patron, are depozit en-gros si ca îi poate oferi fiului meu un loc de munca, cu un salariu onorabil de 1, 8 milioane de lei lunar, cu conditia ca cineva sa garanteze pentru el, în cazul unor eventuale lipsuri sau stricaciuni. Câteva zile, Gabor a venit des în locuinta noastra, uneori însotit de diverse persoane cica pentru a discuta amanunte în legatura cu locul de munca. Cu ocazia unei astfel de vizite, probabil, a fost sustras din locuinta extrasul de carte funciara al locuintei, a carui lipsa am constatat-o mult mai târziu când am încercat sa reconstituim evenimentele. În seara de 8 februarie, Teofil Gabor a venit la noi cu o sticla de bautura pentru a sarbatori cica evenimentul . Ma învoisem sa fiu eu cea care garanta pentru buna purtare a fiului meu. Nu este exclus ca în bautura sa fi fost amestecat ceva. Cert este ca si a doua zi îmi era rau, simteam ca îmi vâjâie capul , ca se învârte totul cu mine si aveam o senzatie pronuntata de lesin. La data de 9 februarie 1999, deci a doua zi, Teofil Gabor a venit la noi însotit de un barbat pe care îl chema Mihai si cu un autoturism condus de cineva pe nume Toma. Împreuna cu fiul meu, am fost dusi la biroul notarului Dragoiu, pe strada George Enescu. La intrare, ne astepta Marius Gabor. Am intrat în anticamera notarului unde mi s-a cerut buletinul si mi s-a spus sa astept în anticamera împreuna cu fiul meu. Marius Gabor a intrat la notar, iar dupa un timp am fost chemati înauntru si mi s-a prezentat un act spre semnare. Am înteles ca semnez un act de garantie pentru fiul meu. Actul a fost citit foarte repede, eu ma simteam foarte rau dar sunt sigura ca nici un moment nu a fost pronuntat cuvântul vânzare sau cumparare. Totodata, nu s-a pronuntat vreo suma de bani în afara de 1.800.000 lei, ca salariu pe care Gabor urma sa îl ofere fiului la angajare. Notarul mi-a spus sa semnez tinând teancul de hârtii de semnat în mâna lui cu doar capatul de jos pe masa. Când a vazut ca ezit, tot notarul m-a asigurat ca pot semna cu încredere caci Marius Gabor este un om cinstit, vechi client de-al sau. L-am întrebat pe notar daca semnarea actului nu afecteaza în vreun fel locuinta si el m-a asigurat ca nu. Mai mult decât atât, el mi-a spus ca dupa ce plecam acasa sa facem si un act scris de mâna. Am semnat deci, si ni s-a spus sa iesim si sa asteptam în anticamera. Dupa o vreme a iesit si Gabor, care s-a oferit sa ne duca acasa cu taxiul. Nu mi s-a dat nici un exemplar al actului pe care l-am semnat. Ne-am înteles ca peste câteva zile fiul meu sa înceapa lucrul”, îsi aduce aminte Pek Margareta cum a fost trasa pe sfoara în aceea zi nefericita de 9 februarie 1999. Ochii i-au fost însa deschisi abia de sora sa dupa trei zile de la luarea tepei. „În ziua de 12 februarie, sora mea, domiciliata în Oradea, m-a vizitat si aflând ca am semnat un act la notar pentru a garanta pentru fiul meu, a cerut sa vada actul. Când i-am comunicat ca nu am primit nici un act, a venit cu mine la biroul notarului Dragoi ca sa cerem exemplarul cuvenit mie. Am primit o copie xerox aflând cu mirare ca ceea ce mi s-a dat sa semnez era de fapt un act de vânzare – cumparare a locuintei prin care vindeam locuinta lui Marius Gabor. Mai mult decât atât, declaram ca am si primit suma de 45 de milioane de lei, contravaloarea ei! I-am amintit notarului ca nici un moment nu s-a discutat de vreo vânzare. La toate acestea, notarul mi-a raspuns doar ca am semnat si cu asta considera discutia încheiata. I-am adus la cunostinta ca ma consider victima unei înselatorii regizate perfect si ca merg la politie sa fac plângere”, spune femeia care s-a trezit prea târziu. Dupa ce i-au furat apartamentul, hotii au purces la „dezbracarea” imobilului. La fel ca în cazul Mariei Moroca, tacâmul trebuia sa fie complet… „Dupa depunerea plângerii la politie, m-am întors acasa însotita de sora mea. Acasa, l-am gasit pe fiul meu, în compania lui Miki si Vasile. Acestia mi-au spus ca fiul meu se îmbatase si facuse distrugeri la locul de munca si ca a trebuit sa îl aduca acasa. De fapt, a fost doar un pretext pentru a explica prezenta lor în apartament. Pe la ora 12, a aparut si Marius Gabor însotit de vreo 10 barbati dirijati de Miki si în ciuda opozitiei mele, au început sa coboare la repezeala tot aranjamentul casei într-un camion. La protestele mele si ale surorii mele, Marius Gabor mi-a spus ca mi-a spus ca mi-a cumparat o alta locuinta pe strada Zidarilor. Când am spus ca nu am semnat nici un act de cumparare, m-a asigurat ca actele sunt în lucru pâna ajungem acolo cu mobila, vine si el cu actele pentru semnat”, acuza Pek Margareta modul cum a fost escrocata de bandit. Mai mult decât atât, în urma operatiunii de evacuare fortata, batrâna a ramas si fara 1.300.000 de lei si o serie de bunuri mobile. „Nu am semnat nici un contract de munca pentru nicio persoana. Niciodata nici un angajator nu a fost în biroul meu sa angajeze pe cineva. Astfel de acte nu se semneaza niciodata la notar. Eu am întocmit doar actele de vânzare – cumparare, iar în fata mea a semnat doar acest contract de vânzare – cumparare. I-am citit si i-am explicat, ca de altfel la toata lumea. Se încearca sa fie scos tap ispasitor notarul, dar eu nu am nicio vina”, s-a „scos” din nou Ilie Dragoiu. De parca l-ar crede cineva… Asemenea cazului Maria Moroca, a urmat o lupta surda în justitie si o serie de plângeri facute la autoritatile statului. Au trecut 9 ani de zile de la jaf si situatia a ramas nerezolvata. Atât Maria Moroca cât si Pek Margareta sunt în continuare în strada sau stau la mila altora pentru ca escrocii s-au folosit de naivitatea lor si le-au furat locuintele pentru care au trudit o viata. Spera ca într-o buna zi sa-si reintre în drepturi asemenea lui Ungvari Tamas. Sansele lor de reusita sunt însa daca nu egale cu zero, atunci infime. Hotii de locuinte îsi freaca mâinile de bucurie ca i-au înselat pe batrânii neajutorati. Drama „calailor” vine însa din alta parte. Nefericea lor vine însa de la tragediile care au venit sau care urmeaza sa vina… Si totusi, sunt prea prosti ca sa-si de-a seama de unde li se trage…
Luata peste picior
Ajunsa la capatul puterilor, Maria Moroca încearca sa puna la cale redeschiderea dosarului. Este greu de crezut ca va reusi fara un avocat. „Am fost la registratura la Judecatorie, dar un domn a început sa râda si sa-mi spuna ca este prea târziu si ca au trecut prea multi ani”, spune femeia înselata. Totusi ea continua sa spere mai ales ca în 9 ianuarie 2008 a primit o înstiintare de la Sectia de urmarire penala si criminalistica a Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie potrivit careia plângerea ei a fost luata în seama si ca i se va comunica rezultatul cercetarilor.
Fugarul
Reporterii GAZETEI DE ORADEA au încercat sa-l gaseasca pe Marius Gabor. Escrocul este însa de negasit. „Numitul Gabor Marius Ilie figureaza în evidentele noastre cu domiciliul actual în Oradea, strada iasomiei, nr 59 însa acesta locuieste fara forme legale în Oradea pe Aleea Rogerius, nr 2/A, bloc N, etaj 1, ap.23”, a fost raspunsul Politiei Municipiului Oradea. La niciuna dintre adrese nu a raspuns însa nimeni…
Calin Miron
