În sfârsit avem un nou primar. Este pentru prima data când edilul unui oras, în cazul de fata al Bistritei, a fost decis de producerea unui eveniment. Un eveniment care practic a bulversat întrega suflare a comunitatii. Dupa turul întâi se parea ca cei doi pretendenti la fotoliul de primar vor merge umar la umar si vom avea un rezultat strâns. Dar evenimentul din 11 iunie a decis lucrurile într-un mod transant pentru candidatul PSD, Ovidiu Cretu. Bistritenii au votat emotional si acest lucru l-a costat pe Vasile Moldovan al treilea mandat la care spera atât de mult, nu numai el, dar si PD-L-ul. Vasile Moldovan a fost primul care a achitat nota de plata si, din punctul lui de vedere, pretul este cam mare. Daca este sa gasim un vinovat legat de incendierea Bisericii Evanghelice, nu fostul primar este vinovatul cel mai mare. Lui i s-au spart oalele în cap, biserica a fost în ograda sa, iar opinia publica exact asa a perceput lucrurile, iar situatia a fost extrem de abil manevrata de catre adversarii lui politicii. Nemeritat sau nu, viata va confirma acest lucru. Vasile Moldovan si cele doua mandate ale sale au devenit istorie, despre el si activitatea lui ca primar al municipiului Bistrita se va vorbi doar la trecut.
Nota de plata va mai fi platita, daca este sa ne luam dupa zvonurile care circula prin târg, si de o parte a functionarilor publici care lucreaza la Consiliul Judetean si la Primaria Bistrita. Dupa o conceptie total gresita, dar întretinuta voit, sub acoperirea "îmbunatatirii managementului", a "cresterii eficientei" si a "restructurarii organigramei", se vor plati polite pe motiv ca unii au fost slugile lui Marinescu sau ale lui Vasile. Asa ca unii vor pleca de bunavoie sau altii vor fi dati afara. Si nu ar fi normal sa se întâmple acest lucru.
Spunea cineva ca, "daca astia au cheltuit atâta (cu referire
directa la partidele implicate în campania electorala), oare cât trebuie sa încaseze?" Chiar, de unde îsi deconteaza cheltuielile facute, sumele imense care au fost aruncate pe atâta material publicitar, care pur si simplu ne-a sufocat? Pentru cei care au ajuns la putere lucrurile vor fi simple, au ajuns în fruntea bucatelor, se prevad patru ani în care vor avea fonduri berechet. Investitii, licitatii trucate, bani negri si toata lumea va fi multumita. În special cei care au pariat pe calul câstigator. Dar cei care au pierdut, de unde îsi vor acoperi cheltuielile, cum îi vor multumi pe cei care iau creditat? Doar nu va imaginati ca si-au facut gauri în buzunarele proprii.
Din punct de vedere al banilor bagati în campania electorala, cei de la PD-L au fost campioni. De departe au avut campania electorala cea mai bine pusa la punct, dar si care a costat cel mai mult. Dupa lege, nu ar trebui sa treaca prea mult timp pentru ca partidele sa prezinte opiniei publice sumele pe care le-au cheltuit. Declaratii de genul ca PD-L ar fi aruncat în campania electorala circa 100.000 de euro, mi se par complet deplasate. Suma este cu siguranta mult mai mare.
Atât în judet, cât si în municipiu, "portocaliul" a dominat de departe celelalte culori – rosul si galben-albastrul. Bannere, piramide electorale, afise, pliante – "portocaliul" a fost peste tot, pe pamânt si în aer. Oare au meritat toate aceste eforturi banesti, nu mai vorbim de munca depusa de atâtia activisti voluntari? Daca tragem linie si socotim, bilantul pentru PD-L nu este prea stralucit. Au câstigat presedintia Consiliului Judetean, Primaria Nasaud si un numar însemnat de primarii comunale. Dar nu si-au atins scopul, dupa cum s-au pozitionat actorii politici, nu ei sunt în fruntea bucatelor, nu au ei în mâna pâinea si cutitul. Este evident pentru oricine, ca toate cheltuielile facute în campania electorala, nota de plata trebuie decontata. Cei care finanteaza o fac numai pe motiv ca cel pe care mizeaza va ajuge la putere, iar suma investita se va întoarce înzecit si însutit. Bine, bine, veti întreba, dar ce fac aceia al caror cal, pe care au pariat, nu a câstigat? A fost un cal care a schiopatat sau chiar a decedat în timpul cursei? De unde îsi recupereaza banii? Probabil ca vor fi trecuti la capitolul "pierderi planificate" sau vor avea rabdarea sa astepte patru ani cu speranta ca favoritii lor vor câstiga. Unii "investitori" au fost mai abili, au jucat cum se spune, la doua capete, nu au mizat totul pe o singura culoare, "portocaliul" de exemplu. Au pus si pe "rosu", dar si pe "galben-albastru". Si în final au constatat ca oricare ar fi fost rezultatul, ei au câstigat. Pentru acestia achitarea notei de plata va fi o chestiune doar de timp. Dar, indiferent de situatie, trebuie sa vedem partea plina a paharului. Si sa fim optimisti. Daca cumva nu murim, trebuie sa avem speranta ca în urmatorii patru ani va fi ceva mai bine.
ZAHARIA COTOC
