Pentru prima dată în 150 de ani bugetul Curţii de Conturi a României a fost diminuat drastic de guvernarea PSD. Şeful instituţiei, Nicolaie Văcăroiu spune că se aşteaptă la desfiinţarea acestei autorităţi de control financiar. Principala acuzaţie venită din partea politicienilor este că din cauza controalelor, România ar fi pierdut bani europeni din cauza modului în care inspectorii îşi derulează controalele.
Potrivit declaraţiilor din cadrul unei şedinţe de senat în cadrul căreia a participat şeful Curţii de Conturi a României, Nicolaie Văcăroiu, instituţia pe care acesta o conduce ar putea fi desfiinţată, primul pas în acest sens fiind reducerea drastică a bugetului. Mai mult, senatorii au un proiect de lege prin care vor să modifice modul de funcţionare al Curţii de Conturi.
”Se poate şi desfiinţa Curtea de Conturi, nicio problemă, aşa cum aţi început anul acesta cu tăierea bugetului şi cu blocarea posturilor. Este posibil! Noi aducem în fiecare an din controlul operativ în jur de 200 de milioane de euro şi din deciziile din urmă care se aduc la îndeplinire. Pe total, cam 1 miliard – 1,2 miliarde euro pe an. Este o instituţie specifică. Parlamentul îmi dă 65 de milioane, din păcate acum mi-a dat Guvernul, că mi-a tăiat, Parlamentul nu s-a băgat. E pentru prima oară în istoria de 153 de ani a Curţii de Conturi când i se taie bugetul. Stau pe 340 de posturi libere că mi-aţi tăiat fondul de salarii dumneavoastră, Parlamentul. V-am atenţionat că statul pierde peste 800 milioane euro anual din cauza asta, dar e decizia dumneavoastră, nu o discut. Probabil că pe viitor se va gândi dacă se va forma şi o nouă lege de organizare, să îi dăm un statut corespunzător dacă vrem cu adevărat să avem o Curte de Conturi care să introducă disciplina financiară în ţară”, a declarat Văcăroiu.
În acelaşi timp, preşedintele Comisiei pentru buget-finanţe din Senat, Eugen Teodorovici, i-a reproşat lui Văcăroiu că România a pierdut bani europeni din cauza abordării Curţii de Conturi şi că instituţia trebuie reformată. ”Sunt două structuri la nivel naţional care trebuie reformate sau de a căror reformă depinde întreaga desfăşurare a economiei în sensul bun: Curtea de Conturi şi Ministerul de Finanţe. Acestea, dacă vor fi reformate pe fond, vom avea cu toţii de câştigat, în tot ce înseamnă economie”, a susţinut Teodorovici.
Nereguli de sute de milioane în judeţul Cluj
Nu de puţine ori, rapoartele Curţii de Conturi a României au arătat lipsa de profesionalism a celor care lucrează în administraţia publică dar şi tunurile de milioane trase de aceştia.
Potrivit ultimului raport al Curţii de Conturi a României făcut pe anul 2015, la nivelul administraţiei judeţene s-au constat abateri de aproape două milioane de lei. ”În perioada 2015 – 2016 au fost acordate şi plătite, majorări ale indemnizaţiei pentru preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliului judeţean. Drepturi salariale nete, dobânzi şi cheltuieli de judecată, stabilite prin hotărâri judecătoreşti ca urmare a nerespectării clauzelor stipulate în contractele individuale de muncă încheiate nu au fost recuperate de la Consiliul de Administraţie al RAADPP Cluj. Au fost acordate nelegal finanţări nerambursabile unor asociaţii şi fundaţii, în condiţiile în care acestea au desfăşurat şi realizat activităţi care au generat profit. Bugetul Consiliului Judeţean Cluj a fost prejudiciat în anul 2015, prin pierderea finanţării execuţiei obiectivului de investiţie “Parc Industrial TETAROM IV”, contractată cu Ministerul
Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, prin suspendarea contractului de execuţie şi prin plata nelegală a unor materiale (echipamente electrice), lipsă din patrimoniu, etc.
Potrivit verificărilor făcute de inspectorii Curţii de Conturi la administraţiile locale din Cluj, la primăriile din judeţul Cluj au fost găsite abateri financiar-contabile în valoare de peste 260 de milioane de lei. Administraţiile locale din zonele montane nu şi-au înregistrat suprafeţele forestiere şi de păşunat pentru a putea face loc afaceriştilor locali, alte primării au făcut plăţi pentru obiective care nu se aflau în administrarea lor sau nu au fost încasate redevenţele cuvenite pentru diferite exploatări.
La nivel naţional, instituţiile publice au cheltuit pe vreme de criză peste 600 de milioane de lei pe servicii juridice. Marea parte a banilor s-au dus în conturile firmelor private de avocatură, juriştii angajaţi ai instituţiilor ocupându-se de rezolvarea problemelor cu statul. Prin birouri. În Cluj, 43 de instituţii care au birouri juridice proprii au angajat firme de avocatură pentru rezolvarea problemelor litigioase. Aceste instituţii clujene, în ultimii doi ani băgat în conturile avocaţilor aproape un milion de lei. Datele oferite de un raport al Curţii de Conturi a României arată că Ministerul Transporturilor este fruntaş la virat bani în conturile birourilor de avocaţi. Printre clienţi se remarca biroul de avocatură al Ceciliei Popa, care la doar trei de la intrarea în Baroul Bucureşti s-a căpătuit cu contractul pentru exproprierile necesare construirii unei părţi din mult aşteptata autostradă Bechtel.
Tăieri bugetare
Bugetul aprobat pentru Curtea de Conturi este de 254 milioane lei în acest an, cu 6,97% mai mult decât în 2016. Instituţia ceruse însă 265 de milioane de lei.
„Bugetul pe care îl am pentru 2017, asta este viaţa, nu îmi acoperă plata salariilor pentru cei aflaţi în plată la ora actuală pe două luni. Se spune că la rectificare. Asta e cu totul altceva. Nu mă bazez niciodată pe rectificări, mă bazez pe lege. (…) Acum să ştiţi că toată lumea e fericită dacă nu mai există Curtea de Conturi, cu toate că aduce bani de 10-15 ori mai mult decât consumă. Există riscul (…) potenţial de diminuare a fondurilor nerambursabile pe care le pune la dispoziţie UE pentru că nu ne îndeplinim sarcinile”, a afirmat mai Nicolaie Văcăroiu în cadrul şedinţei.
Abateri de peste 260 de milioane de lei la primăriile din Cluj
În cadrul verificărilor efectuate asupra situaţilor financiare ale entităţilor cuprinse în programul anual de activitate al Camerei de Conturi Cluj au fost identificate (la majoritatea entităţilor) deficienţe în ceea ce priveşte modul de organizare şi conducere a contabilităţii în conformitate cu prevederile legale, fapt ce a condus la nereflectarea reală şi exactă a operaţiunilor financiar contabile în situaţiile financiare întocmite la data de 31.12.2015, fiind consemnate un număr de 89 abateri cuantificabile, cu o sumă estimată a erorilor de 260.277.000 de lei.
În urma acţiunilor de audit şi control desfăşurate la unităţile administrativ-teritoriale, regii autonome şi societăţi comerciale cu capital integral sau majoritar al entităţilor publice locale din judeţul Cluj, au fost constatate la acest obiectiv un număr de 76 abateri de la legalitate şi regularitate în sumă totală de 3.674.000 de lei, din care 74 abateri în sumă estimată de 3.625.000 de lei, sunt generatoare de venituri suplimentare, inclusiv majorările de întârziere pentru neplata la termen a acestora.
Sebastian Albescu