Ioan Tiberiu Cămărășan ar putea rămâne curând fără mandatul de primar al comunei Silivașu de Câmpie, după ce a pierdut războiul purtat în instanță cu Agenția Națională de Integritate care l-a declarat, în 2018, în conflict de interese administrativ, deoarece a închiriat suprafețe de pășune din averea comunei, rudelor sale: tată, frate, soție și cumnat. Cămărășan a pierdut atât la Curtea de Apel Cluj, în 2018, cât și la Înalta Curte de Casație și Justiție, în urmă cu câteva zile.
Potrivit ANI, Ioan Tiberiu Cămărăşan „a semnat patru contracte de închiriere și patru acte adiționale privind închirierea unor suprafețe de pajiști aflate în domeniul public al comunei Silivașu de Câmpie, încheiate între unitatea administrativ teritorială și tatăl, fratele persoanei evaluate, Camarasan I. Anicuța Întreprindere Familială (în cadrul căreia persoana evaluată deținea, la acea dată, calitatea de membru întreprindere familială, iar soția acestuia calitatea de reprezentant întreprindere familială) și Cornea E. Avram Persoană Fizică Autorizată (în cadrul căreia cumnatul persoanei evaluate deținea, la acea dată, calitatea de persoană fizică autorizată”.
A acționat în baza HCL-urilor
Evident, Ioan Tiberiu Cămărășan a atacat în instanță raportul de evaluare întocmit de inspectorii ANI, la Curtea de Apel Cluj.
În cuprinsul contestației, edilul de Silivașu de Câmpie a arătat magistraților că, de fapt, el a pus în aplicare o hotărâre a consiliului local, în ceea ce privește prețurile de închiriere per hectar pe perioada unui an.
“Reclamantul arată că a promovat hotărârea cu propunerea de 150 lei/ha/an, dar consilierii au considerat ca prețul propus este «prea mare» și au diminuat prețul la 115 lei /ha/an”, a mai reținut instanța din contestația depusă de edil.
Totodată, Cămărășan a susținut că, deși printre beneficiarii unei închirieri de pășune sunt și unele dintre rudele sale, interesul său în calitate de primar a fost să rezolve numeroasele cereri de închiriere și de a colecta cât mai mulți bani la bugetul local.
Dacă nu ar fi promovat respectivele hotărâri, a mai arătat Cămărășan, interesul financiar al comunei ar fi fost lezat, iar pe de altă parte, respectivele hotărâri au fost promovate înainte de a fi organizată licitația, și când nu existau solicitări din partea rudelor sale, iar din comisia de licitație au făcut parte alte persoane care au decis cine adjudecă suprafețele de pășune. În plus, tot Consiliul local l-a împuternicit să ducă la îndeplinire hotărârea prin organizarea licitației și ulterior semnarea contractelor.
ANI: A avut interes direct
De cealaltă parte, ANI a arătat că Ioan Tiberiu Cămărășan a fost evaluat în baza normelor legale care guvernează conflictul de interese. În opinia inspectorilor de integritate, edilul a avut un interes direct atunci când a semnat contractele de închiriere, mai ales că printre rudele care și-au adjudecat suprafețe de pășune se afla nimeni alta decât propria soție, în numele întreprinderii familiale “Cămărășan I. Anicuța Întreprindere Familială”, al cărui membru era și el. În plus, toate rudele sale au obținut, în baza contractelor semnate cu administrația locală al cărui reprezentant este primarul Cămărășan, sume importante sub formă de subvenții de la APIA.
Instanța: Nu poate susține cu temei că nu a obținut un avantaj patrimonial
Analizând toate actele depuse la dosar, magistrații Curții de Apel Cluj au ajuns la concluzia că edilul de la Silivașu de Câmpie s-a aflat clar în conflict de interese, în condițiile în care prin încheierea respectivelor contracte s-a produs un folos material atât pentru sine, dar și pentru rudele sale sau afini până la gradul al II-lea.
“Aplicând aceste dispoziții legale în cauză, instanța reține, în ceea ce privește susținerile reclamantului privind împrejurările că scopul promovării proiectelor de hotărâre a fost protejarea interesului public prin colectarea a cât mai mulți bani la bugetul local, că nu a avut nicio influență în adoptarea hotărârilor consiliului local, întrucât nu are drept de vot în consiliul local și că nu a fost membru al comisiei de licitație, că aceste susțineri nu pot conduce la concluzia netemeiniciei raportului de evaluare, în raport de împrejurarea că faptele concrete pentru care s-a reținut că reclamantul s-a aflat în conflict de interese au constat în semnarea, în calitate de primar, a contractelor de închiriere și a actele adiționale la aceste contracte cu soția sa, cumnatul, tatăl și fratele său.
Or, în raport de faptele concrete reținute ca fiind comise de reclamant în conflict de interese, se constată că nu prezintă importanță în speță care au fost resorturile care au determinat promovarea proiectelor de hotărâre mai sus arătate, respectiv nici că reclamantul nu a participat la adoptarea acestor hotărâri și la procedura de licitație organizată în aplicarea acestora, aceste apărări nefiind de natură să înlăture împrejurarea că reclamantul a semnat contractele și actele adiționale mai sus arătate.
Privitor la susținerea reclamantului în sensul că în raportul de evaluare s-a reținut că personal a obținut un avantaj patrimonial, aspect pe care înțelege să îl conteste, curtea constată că reclamantul avea la data faptelor calitatea de membru al întreprinderii familiale a soției sale, respectiv Cămărășan I. Anicuța Întreprindere Familială, iar contractul de închiriere nr. 83/18.06.2015, care a fost semnat de reclamant, a fost încheiat cu Cămărășan I. Anicuța Întreprindere Familială, acest contract având ca obiect închirierea suprafeței de 8,3 ha pajiște aflată în domeniul public al comunei Silivașu de Câmpie, pentru pășunatul unui număr de 9 bovine adulte și 5 bovine tinere, pe durata unui an.
Or, în prezența acestei stări de fapt, reclamantul nu poate susține cu temei că nu a obținut un avantaj patrimonial, acest contract profitându-i în mod direct, în calitatea sa de membru al întreprinderii familiale a soției sale .
Împrejurarea că reclamantul a încheiat cu membrii familiei sale contractele de închiriere și actele adiționale în aceleași condiții financiare precum cele făcând obiectul tuturor contractelor încheiate în aplicarea Hotărârilor Consiliului Local al Comunei Silivașu de Câmpie nr. 13/24.04.2015 și nr. 20/08.05.2016 nu înlătură faptul necontestat că prin semnarea acestor contracte, membrii familiei sale (soția, cumnatul, tatăl și fratele) au obținut un avantaj patrimonial, întrucât legiuitorul nu a realizat vreo distincție în acest sens, respectiv nu a arătat că avantajul patrimonial trebuie să fie superior avantajelor obținute în situația în care nu ar exista conflictul de interese, făcând trimitere exclusiv la existența unui folos patrimonial pentru sine, pentru soțul său ori rudele sale de gradul I, cerință care este întrunită în cauză.
Nu pot fi primite în cauză nici apărările reclamantului că ar fi acționat în baza împuternicirii Consiliul Local în acest sens, întrucât aceste aspecte nu pot fi apreciate ca fiind exoneratoare de culpă, reclamantul având posibilitatea de a aduce la cunoștința Consiliului Local împrejurarea că ar putea ajunge într-o situație de conflict de interese în ceea ce privește semnarea acestor contracte, putând fi astfel împuternicită o altă persoană să încheie aceste convenții ca reprezentant al Comunei Silivașu de Câmpie.
Nici împrejurarea că s-a urmărit și protejarea interesului public al comunei în colectarea a cât mai mulți bani la bugetul local nu poate fi apreciată ca fiind de natură să conducă la înlăturarea răspunderii reclamantului, întrucât acest interes, după cum s-a arătat se putea realiza prin semnarea acestor convenții de o altă persoană”, a motivat Curtea de Apel Cluj decizia de a respinge contestația primarului Cămărășan.
Ioan Tiberiu Cămărășan a atacat cu recurs decizia CA Cluj, la Instanța Supremă, însă nu i s-a dat dreptate nici aici. Sentința a fost pronunțată la finele lunii octombrie, ÎCCJ considerând că recursul este nefondat.
Deși i-a respins recursul, aceeași instanță i-a admis lui Cămărășan o cerere de sesizare a CCR cu excepția de neconstituționalitate a art. 70 din Legea nr. 161/2003, care prevede că:
“Prin conflict de interese se înțelege situația în care persoana ce exercita o demnitate publică sau o funcție publică are un interes personal de natura patrimonială, care ar putea influența îndeplinirea cu obiectivitate a atribuțiilor care îi revin potrivit Constituției și altor acte normative”.
