În timp ce unii dezvoltatori imobiliari se dau de ceasul morții să își ducă la bun sfârșit o serie de investiții, dar nu primesc documentele legale necesare de la Primăria Bistrița, alții și-au făcut mendrele fără a intra pe deplin in legalitate.
Așa cum arătam recent, Floare Gaftone, secretarul Primăriei Bistrița, a dat cu subsemnatul la Poliție după ce un dezvoltator imobiliar a depus plângere penală, din cauză că nu a obținut documentele solicitate pentru câteva proiecte pe care le derulează în diferite zone ale municipiului Bistrița.
Amânări peste amânări
Potrivit surselor noastre ar fi vorba despre omul de afaceri Ioan Tămaș. În urmă cu circa doi ani, acesta ar fi solicitat de la Primăria Bistrița, un certificat de urbanism pentru un proiect pe care vrea să îl dezvolte în zona fostului Combinat de prelucrarea lemnului – CPL. Documentul a fost obținut după o perioadă de zbateri, însă nu și autorizația de construire, pentru care Floare Gaftone a invocat o serie de obiecții de legalitate.
Potrivit surselor Gazeta de Bistrița, pentru a obține documentul, omului de afaceri i s-ar fi cerut să întocmească un PUZ care viza mai multe terenuri direct învecinate pe care urmau să fie construite imobile, care după ce a fost întocmit secretara primăriei ar fi susținut că nu este în regulă fiindcă ar fi trebuit să apară în același teren. Dezvoltatorul s-a conformat, spun aceleași surse și a unit terenurile, și a comandat un nou PUZ, care mai apoi a fost iar respins de Gaftone.
Pentru un alt obiectiv situat în altă zonă a municipiului, Tămaș a solicitat certificat de urbanism, pe care însă nu l-a primit, deși acesta este un document cu rol de informare cu privire la principalele caracteristici ale construcțiilor care se pot executa pe un teren și specifică tipul de documentații care sunt necesare pentru obținerea autorizației de construire, inclusiv avizele și acordurile necesare.
Situația în care se află Ioan Tămaș este aproape similară cu cea a omului de afaceri Marius Negrea, care în 2018, prin firma sa, Consult Imobil, a cumpărat de la lichidatorii firmei Ario imobilul și terenul pe care se află fosta turnătorie pentru aproximativ 550.000 de euro. Intenția sa a fost să transforme clădirea într-un complex cu bazin olimpic, saună și zone de relaxare, dar a optat pentru moment pentru depozite și complexe de vânzări en-gros și en-detail. Cel puțin asta reiese din certificatul de urbanism eliberat, fără nicio problemă, de Primăria Bistrița, în aprilie 2019, prelungit ulterior în aprilie 2020, document valabil până în aprilie 2021. Deci până în acest punct totul este în legalitate.
Din motive obiective, Marius Negrea nu a mers mai departe și nu a solicitat și eliberarea autorizației de construire aferente, astfel că un an mai târziu, a avut nevoie de eliberarea unui nou certificat de urbanism, întrucât cel vechi nu mai putea fi prelungit.
A avut însă o surpriză cât casa, cum se spune. Dacă certificatele anterioare i-au fost semnate inclusiv de secretara municipiului, Floare Gaftone, din motive greu de înțeles, cel puțin aparent, aceasta s-a sucit și a început să susțină că Negrea are nevoie la Ario de întocmirea unui PUZ. Culmea, asta deși investiția pe care omul de afaceri intenționează să o deruleze acolo este în conformitate cu PUG Bistrița, dar și RLU, iar la eliberarea primului certificat de urbanism nu s-a cerut asta.
Ca să tragă de timp, Floare Gaftone s-a apucat să trimită adrese peste adrese, solicitând opinia Ministerului Dezvoltării, dar și a Registrului Urbaniștilor din România (RUR), însă niciunul nu a clamat sus și tare că omul de afaceri trebuie musai să întocmească PUZ.
În mai 2021, Gaftone a fost săltată de procurori, reținută 24 de ore, iar ulterior pusă sub control judiciar pentru o bună perioadă de timp, fiindu-i interzis să mai semneze acte administrative. Prin aceeași situație a trecut și arhitecta șefă a municipiului, Monica Pop, aceasta fiind înlocuită în perioada în care nu a avut voie să mai dețină funcția respectivă de arhitecta Cristina Bungărdean, șefa de la Monumente Istorice, care, culmea, îi ține isonul Floarei Gaftone. Cel puțin asta reiese dintr-un răspuns dat lui Negrea, în vara anului trecut, ca urmare a solicitării acestuia de a i se elibera un nou certificat de urbanism pentru investiția de la fosta turnătorie. Concret, Bungărdean a refuzat eliberarea unui nou certificat de urbanism, întrucât, în opinia ei, Negrea ar avea nevoie de întocmirea unui PUZ.
În cazul lui Drăgan, municipalitatea închide ochii
Problema întocmirii unui PUZ a fost adusă și în atenția Consiliului Local Bistrița de consilierul local Nicolae Pavelean, care a fost însă contrazis de câțiva colegi, în ședința de plen.
În toiul discuției din ședința de plen a fost atins, așa colateral, situația în care se află un alt om de afaceri bistrițean – Gelu Drăgan, patronul Emi Center și Emi Corporation Serv, care deține numeroase spații pe raza municipiului Bistrița. În speță însă a fost vorba despre spațiile care se află de-a lungul drumului de centură, respectiv pe Drumul Cetății, în apropiere de fostele Ario, și CPL.
Potrivit surselor Gazeta de Bistrița, Drăgan deși a obținut autorizație pentru spații de depozitare, acesta le-a închiriat unor firme care au ca activitate comerțul, spațiile respective fiind astfel transformate în spații comerciale. Alte spații din aceeași zonă au fost închiriate ca birouri unei firme specializată în consultanță pentru obținerea de fonduri europene. Deși în zona cu pricina nu este admisă funcționarea unor spații de birouri sau a unor spații comerciale fără întocmirea unui PUZ, municipalitatea a închis ochii până acum.
De altfel, faptul că Emi Center a schimbat destinația din spații de depozitare în centre comerciale fără a avea întocmit un PUZ, a fost punctată și de consilierul local liberal Florin Urâte.
Ba mai mult, o afirmație făcută de viceprimarul Sorin Hangan în ședința de consiliu mai sus amintită, a atras atenția: cei de la Emi Center nu au autorizație de funcționare.
Mai mult decât atât, spațiile lui Drăgan nu dețin locuri de parcare, pentru care, evident ar fi trebuit să întocmească PUZ, mai ales că practic unora le-a schimbat destinația. Numai că omul se folosește de drumul din fața proprietăților sale, amenajat pe bani publici de primărie, teren care nu figurează în CF ca și parcare.
Sursele noastre mai susțin că firma lui Drăgan este favorizată, în legătură cu spațiile deținute de Drumul Cetății și la plata impozitelor către primărie, fiindcă acesta plătește taxe aferente spațiilor de depozitare, care sunt de circa 30 de ori mai mici decât cele pe care ar trebui să le plătească pentru cele de birouri sau cele comerciale.
