În ultima vreme, criza se resimte tot mai acut în societatea românească. Cursul leu – euro a început de ceva vreme un dans ameţitor, iar multe dintre companii pun oamenii pe liber.
Premierul anunţa şi el recent reduceri masive prin ministere, circa vreo 2000 de angajaţi. Numai că reducerile astea ar fi fost doar praf în ochii lumii, având în vedere că au fost înfiinţate două ministere noi – astfel posturile ar fi fost mutate dintr-o parte în alta doar. Dar cum omenia caracterizează, teoretic, românul, Boc a renunţat la ideea concedierilor, iar bieţii oameni care până mai deunăzi tremurau pentru grija zilei de mâine au primit o gură de oxigen. În concluzie, praful s-a ales de intenţiile premierului, de economisire a banului public.
Zilele trecute s-a făcut mare tam-tam şi pe tema îngheţării salariilor şi pensiilor timp de şase luni. Se spune că au fost doar semiîngheţate, adică atât cât românul să îşi mai târască vreo doi metri zilele şi aşa foarte amare. Pentru bugetari a venit deja prima veste proastă din partea Guvernului, acestora fiind-le suprimate plata orelor suplimentare, primele şi sporurile. Şi deşi e criză şi bani în plus nu primesc românii, aleşii nu s-au sfiit să îşi tragă un buget mai mare cu peste 20 de procente mai mare ca anul trecut. Numai cheltuielile cu personalul ajung la aproape 200 de milioane de lei, nu mai vorbim de deplasări, sau indemnizaţiile pe care tot noi, contribuabilii le plătim din buzunar celor care patru ani au cam dormit bine în scaunul de parlamentar şi acum plâng de li se rupe cămaşa că au rămas puţin şomeri.
Tragic este că până acum două-trei luni, liderii PD-L şi PSD, deopotrivă, se lăudau că ţara are bani, că vistieria nu e goală. Doar de dragul populismului. Acum nu ştiu pe unde să scoată cămaşa. Şi mai tragic este că foarte mulţi dintre românii care au mers la vot i-au crezut şi le-au acordat încrederea. Acum stau şi privesc stupefiaţi la ceea ce se întâmplă şi nu le vine să-şi creadă ochilor şi urechilor de ceea ce se întâmplă în ţara noastră românească – sărăcie lucie şi şomaj. Şi va fi şi mai greu.
Impresia pe care o lasă acest guvern este aceea că este în derivă şi că habar nu are care este direcţia cea bună. Şi vorbeşte prea mult, tot de dragul populismului şi face prea puţin. Cert este că traiul românilor a luat-o vertiginos la vale, iar pe cerul ţării apar nori din ce în ce mai negri.
Liana Mureşan
Liana Mureşan
Pdl si Psd au promis intrucat nu stiau cat si ce este in lada tarii asa ca !? ce a dat domnul. Trebuie aratata realitatea !
Nu va faceti probleme cand nu sunt bani internele ies la pescuit si actiuni ferme pt. a da amenzi sa se adune acolo la bugetul tarii…acesta ar trebui sa fie un subiect aparte, nu v-i se pare ca am dreptate ??? nu se observa cade cand cu proiectul bugetului s-au inmultit actiunile politiei, chiar inainte de cele trei evenimente (furtul de arme,jaful de la BV. si drogurile…) REFLECTATI !
Preotii si credinciosii greco-catolici din intreaga lume chemati la post si rugaciune pe data de 11 februarie pentru apararea Bisericii
31.01.2009, Blaj – Greco-Catolica.org Afisari: 1831 Tipareste articol Trimite acest articol pe e-mail
PF Lucian Muresan, Arhiepiscop si Mitropolit al Bisericii Greco-Catolice
PF Lucian Muresan, Arhiepiscop si Mitropolit al Bisericii Greco-Catolice
Ca urmare a proiectului de lege 368/2007 initiat de trei deputati PD-L, Buda Daniel, Oltean Ioan si Zegrean Augustin, prin care se doreste legiferarea furtului de altare si morminte greco-catolice infaptuit de Statul comunist ateu in 1948 si implicit suprimarea din nou a Bisericii Greco-Catolice, Preafericirea Sa Lucian Muresan, Arhiepiscopul si Mitropolitul Bisericii Romane Unite cu Roma, Greco-Catolica, adreseaza urmatoarea scrisoarea tuturor clericilor si credinciosilor greco-catolici, chemandu-i la post si rugaciune pe data de 11 februarie 2009 pentru salvarea Bisericii impotriva persecutiei care i se pregateste.
Scrisoarea prezenta va fi citita in toate bisericile greco-catolice romanesti din intreaga lume incepand cu aceasta duminica, 1 februarie 2009.
Rugam pe toti preotii si credinciosi care primesc acest mesaj sa-l faca cunoscut prin toate mijloacele posibile, de la om la om, prin internet sau prin presa scrisa, si, indiferent de confesiunea religioasa, ii rugam pe toti cei doritori sa ni se alature in post si rugaciune.
Pr. Chris Terhes
President
Romanian Greek-Catholic Association
SCRISOARE CATRE CLERUL SI CREDINCIOSII BISERICII GRECO-CATOLICE
Nr. 143/09
Blaj, 31 ianuarie 2009
Clerului, credinciosilor si tuturor fratilor in Domnul
Iubiti credinciosi,
Ati aflat cu totii de proiectul legislativ propus Parlamentului in aceste zile si care dispune ca in localitatile rurale unde exista ambele confesiuni, ortodoxa si greco-catolica, biserica, cimitirul, casa parohiala si terenurile aferente sa ramana definitiv in proprietatea cultului ortodox. Iata ca dupa douazeci de ani de la eliberare se pune inca in discutie un astfel de proiect de lege, prin care se urmareste desfiintarea dreptului la proprietate al Bisericii Romane Unite cu Roma si discreditarea completa a apostolatului ei in sanul neamului nostru.
In numele episcopatului nostru am protestat solemn in fata inaltelor foruri ale tarii. Data fiind experienta celor nouasprezece ani in incercarile de dialog cu autoritatile, constatam ca interesul fata de strigatul nostru pentru dreptate a scazut foarte mult. Desigur, in speranta noastra dorim sa ne pastram bucuria de a ne desfasura misiunea asa cum ne-o confirma principial libertatea de exprimare garantata prin Constitutie. Ne intoarcem insa inimile spre puterea Cerului si ne aducem aminte de suferintele pe care orice generatie crestina a trebuit sa le patimeasca pentru Dumnezeu.
Iubiti credinciosi,
Nu va temeti! Sa fim pregatiti de orice, fiindca ceasul infruntarii aduce Harul dumnezeiesc, iar de puterea Sa nu ne poate desparti nimeni. Facem apel la rugaciune si nu la retorica. Rugaciunea nu este arma de la urma, ci viata sufletului omului de credinta, doritor de pace. Certitudinea sadita in inima de obisnuinta rugaciunii e incomparabil mai de pret fata de tot ceea ce calculele omenesti ar putea sa prevada. Asistam la asalturile raului care periodic isi arata lipsa de scrupule ca sa poata descuraja si dispera. Nadejdea noastra este la Dumnezeu, convinsi fiind ca Biserica poate reinflori numai daca ii lasam Lui libertatea deplina de a sufla liber prin ruinele vietilor noastre.
In acest sens, in virtutea slujirii arhieresti prin care am fost investiti de Dumnezeu, dispunem ca ziua de 11 februarie 2009 sa fie zi de pocainta si adanca rugaciune pentru noi toti, fii ai Bisericii Romane Unite. Incredintam astfel Cerului strigatul nostru de dreptate care aici pe pamant pare sa fie auzit tot mai putin.
Iubiti credinciosi,
Toate innoirile in istoria mantuirii au pornit din darul Cerului si dorinta de a face pocainta pentru pacate din partea oamenilor. Gestul de speranta al acestei zile de post, ajun si rugaciune vi-l incredintam in genunchi impreuna cu binecuvantata de Dumnezeu Nascatoare si pururea Fecioara Maria, intarindu-va in credinta. Cristos este cu noi in barca batuta de valuri, nu doarme si ne spune: „Nu te teme turma mica, caci i-a placut Domnului sa-ti dea tie Imparatia” (Luca 12, 32). Sa fie aceasta zi de 11 februarie pentru fiecare in parte, zi de reculegere in fata constiintei si post aspru precum facem de Vinerea Patimilor Domnului.
Cristos nu a murit ca erou, ci a fost dat mortii pentru ca Adevarul cerului intotdeauna a adus deranj si continua sa mustre istoria noastra omeneasca. Fiul lui Dumnezeu si-a purtat Crucea ca un renegat al istoriei, dar slabiciunea-i in fata raului a fost voita pentru ca prin pretul dragostei Sale, din moartea Sa, sa ne aduca mantuirea deplina.
Iubiti credinciosi,
Va suntem aproape si Va incredintam Domnului, iar prin cuvintele profetului reinnoim abandonarea noastra in puterea cerului: „Nu te teme Sioane, caci mainile tale nu vor slabi. Domnul Dumnezeul tau este in mijlocul tau ca un izbavitor puternic… Voi strange laolalta pe cei ce sunt intristati si fara sarbatoare si vor fi iarasi dintre ai tai, desi ocara apasa asupra lor… pe cei izgoniti ii voi strange de pe drumuri. Si ii voi face de lauda si cu nume, in tinuturile in care fusesera facuti de ocara” (Sofonie 3, 16-19).
Cu arhiereasca binecuvantare,
† LUCIAN
Arhiepiscop Major