Nașu’ și cu finu’ au călcat iar pe bec cu autorizațiile de construcție! Cristian Hoalbă și primarul Doru Crișan au luat iar peste nas de la instanță

Două femei din Susenii Bîrgăului l-au dat în judecată,în 2017, pe Ioan Cristian Hoalbă, naşul primarului de Prundu Bîrgăului, Doru Crişan, din cauza unor documente pe care administraţia locală le-a eliberat fără bază legală. La acea vreme, Hoalbă intenţiona să construiască în Susenii Bîrgăului, pe un teren care îi aparţine, o hală metalică pentru un depozit de materiale. Asta susținea el, fiindcă în realitate, omul pregătea se pare un service auto pentru tiruri, investiţie interzisă conform reglementărilor legale, dar şi regulamentului de urbanism al comunei Prundu Bîrgăului cu privire la localitatea Susenii Bîrgăului. Cele două bîrgăuance au reușit să anuleze în instanță atât certificatul de urbanism, cât și autorizația de construire, însă Hoalbă a recurs la niște tertipuri și, ajutat de finul primar, a primit pentru a doua oară autorizație de construire. A urmat, evident un al doilea proces, în care i-au învins din nou pe Hoalbă și Crișan.

Despre duo Hoalbă – Crişan – naşul şi finul – Gazeta de Bistriţa a mai publicat câteva episoade cu privire la şmenurile pe care cei doi le au împreună, inclusiv despre cel în care finul-primar Doru Crişan i-a eliberat un certificat de urbanism şi o autorizaţie de construire naşului Hoalbă pentru a construi un service pentru tiruri în Susenii Bîrgăului, sat aparţinător comunei Prundu Bîrgăului.

Documentele au fost eliberate fără ca primarul să ţină cont că Hoalbă nu avea acordul vecinilor, dar şi că se încălcau normele de urbanism. Acest aspect a fost confirmat şi de cei de la Inspectoratul de Stat în Construcţii Bistriţa-Năsăud.

În plus, „investitorul” nu avea la dosar nici avizul pentru securitate la incendiu de la ISU BN, motiv pentru care a fost amendat.

Documentele au fost contestate de două localnice, Emilia Tăut şi Victoria Cireş, vecine cu proprietatea lui Hoalbă pe care acesta urma să ridice construcţia și în final au fost anulate de către instanță.

Pe fond, sentința a fost pronunțată de Tribunalul Bistrița-Năsăud în aprilie 2018, și a rămas definitivă pe 15 noiembrie 2018, după hotărârea Curții de Apel Cluj. La nici două săptămâni însă, pe data de 27 noiembrie 2018, Cristian Hoalbă primește de la finul primar o nouă autorizație de construire. În concluzie li s-a fâsâit de sentința instanțelor de judecată.

Scurtă aducere aminte

Dar să facem o scurtă trecere în revistă a așa zisei prime investiții a lui Hoalbă.

În mai 2017, îngrozite de zgomotul şi praful de care urmau să aibă parte foarte curând, , Emilia Tăut şi Victoria Cireş, vecinele lui Hoalbă, nu au stat mult pe gânduri şi au apelat la instanţă.

Întrucât Hoalbă demarase lucrările la începutul lunii mai, femeile au solicitat de asemenea oprirea executării lucrărilor, mai ales că aflaseră că de fapt naşul primarului Crișan voia să construiască acolo nu un depozit de materiale, aşa cum figura în documente, ci un service pentru tiruri.

Dosarul în care Emilia Tăut şi Victoria Cireş au acţionat în instanţă Primăria Prundu Bîrgăului, pe primarul comunei Prundu Bîrgăului – Doru Crişan, dar şi pe Ioan Cristian Hoalbă, prin care solicitau suspendarea şi mai apoi anularea certificatului de urbanism şi a autorizaţiei de construire, documente eliberate de administraţia locală în noiembrie 2016, respectiv martie 2017, dar şi desfiinţarea unui gard de beton pe care Hoalbă l-a construit pe limita dintre proprietăţi cu încălcarea normelor legale

În momentul în care Hoalbă s-a apucat să construiască gardul împrejmuitorpe limita de proprietate, el a intratpuţin şi în proprietatea vecină, fiind încălcate astfel prevederile legii.

Drept urmare, Emilia Tăut şi Victoria Cireş au sesizat administraţia locală din Prundu Bîrgăului cu privire la faptul că lucrările care se efectuează pe terenul vecin le încalcă proprietatea, cerând totodată stoparea lucrărilor. Câteva zile mai târziu, primăria recunoaşte că o porţiune din zidul construit de Hoalbă le încalcă proprietatea însă nu s-a făcut nimic pentru remedierea situaţiei.

În condiţiile în care nimeni le ceruse acordul, în calitate de vecine, pentru demararea investiţiei, după consultarea documentelor aferente proiectului, femeile au constatat că acestea nu erau deloc în regulă.Mai mult, nu exista nici hotărâre de consiliu local privind schimbarea destinaţiei imobilelor proprietatea lui Ioan Cristian Hoalbă – teren şi casă de locuit.

„Cazul în speţa de faţă este legat de afectarea funcţiunii de locuit prin implementarea unor funcţiuni incompatibile datorită zgomotului, circulaţiei, vibraţiilor, prafului, degajări de noxe, poluare de mediu înconjurător cu gaze toxice şi iritante.

Astfel, investiţia nouă creează situaţii de disconfort vecinilor generate de incompatibilităţi între funcţiunea preexistentă şi cea propusă, deoarece se aduc modificări de destinaţie a spaţiului, funcţionalitatea construcţiei fiind incompatibilă cu caracterul şi funcţionalitatea zonei în are urmează să se integreze”, au scris cele două în cererea de chemare în judecată din 2017.

Totodată, reclamantele precizau că certificatul de urbanism şi autorizaţia de construire au fost emise de Primăria Prundu Bîrgăului prin încălcarea normelor de urbanism, mai precis a Planului Urbanistic General (PUG) – Regulamentul local de urbanism pentru localitatea Susenii Bîrgăului.

„Imobilele reclamantelor şi al pârâtului se încadrează în zona de locuinţe individuale cu regim mic de înălţime (majoritare parter) (UTR 9). Zona se caracterizează prin prezenţa locuinţelor de tip rural cu regim mic de înălţime, a dotărilor publice şi alte servicii. La punctul 3 din Regulament sunt enumerate «utilizări interzise», respectiv unităţi poluante care generează trafic intens sau care prezintă riscuri tehnologice (maşini zgomotoase, depozite de fier vechi, depozite de combustibili solizi şi lichizi, deşeuri de maşini uzate, etc.).

Deşi este zonă de case, pârâtul încearcă edificarea unei unităţi industriale, cel mai probabil service de tiruri”, arată femeile în documentul depus la dosarul cauzei.

Service de tiruri, nu depozit de materiale

Faptul că Hoalbă intenţiona să construiască acolo un service de tiruri şi nu un depozit de materiale, care şi acesta din urmă nu ar fi convenit femeilor, în condiţiile în care oricum ar fi generat trafic şi poluare în zonă, este explicat mai departe de acestea în document.

Astfel, în certificatul de urbanism în cauză nu se specifică în concret obiectivul investiţiei, fiind menţionat, în mod abstract, „Hală metalică pentru depozitare materiale şi împrejmuiri”.

„Or, apreciem că se impunea a fi înscrise în concret şi explicit natura materialelor ce se doresc a fi depozitate în respectiva hală şi caracteristicile împrejmuirii ce se realizează. În funcţie de specificul investiţiei se impune obţinerea de avize şi acorduri strict pe domeniul respectiv. Nu este acelaşi lucru să depozitezi materiale de construcţii, cereale, medicamente sau autovehicule (în speţă tiruri).

Din spusele directe ale pârâtului Hoalbă Ioan, am reţinut că acesta intenţionează să înfiinţeze un garaj de tiruri (service auto/tir) motivat de faptul că acesta deţine o firmă de transporturi, ceea ce ne-ar aduce grave prejudicii”, explică femeile, ele precizând în continuare că prin poluarea mediului înconjurător prin scurgerea de lichide toxice, combustibil, noxe, praf, mirosuri, gaze, etic, dar şi prin vibraţiile la nivelul solului ca urmare a circulaţiei maşinilor de tonaj greu, construcţiile din zonele învecinate s-ar deteriora şi totodată ar fi afectate confortul şi calitatea vieţii oamenilor care locuiesc în zona respectivă”, arătau cele două femei în cererea de chemare în judecată din 2017.

Intenţia reală a lui Hoalbă reiese, mai arătau cele două împricinate, şi din planşele aferente proiectului lui Hoalbă, „respectiv planşa cu faţada principală, unde se pot observa 5 uşi secţional, potrivite pentru accesul tirurilor”.

„Dacă pârâtul intenţionează să depoziteze materiale (construcţii etc.), de ce a proiectat un număr de 5 uşi care ocupă practic tot peretele şi sapă o rampă specifică service-ului auto?”, se întreabă retoric cele două femei.

De asemenea, Inspectoratul de Stat în Construcţii (ISC), care a demarat la acea vreme verificări în urma sesizării primită de la cele două femei, a constatat că, atât certificatul de urbanism, cât şi avizul de construire au fost emise „cu încălcarea prevederilor legale”. Drept urmare, ISC a sesizat Instituţia Prefectului în vederea analizării legalităţii documentelor şi, după caz, promovarea în contencios administrativ a unei acţiuni de anulare a acestora.

Artificii cât să fure ochii

După aproape un an de judecată, în aprilie 2018, Tribunalul Bistrița-Năsăud le-a dat dreptate, și a anulat atât certificatul de urbanism, cât și autorizația de construire emisă de Primăria Prundu Bîrgăului pentru Cristian Hoalbă. Singurul lucru rămas nelămurit a fost gardul construit de nașul primarului, iar din acest motiv cele două femei au atacat sentința la Curtea de Apel Cluj. Aici, pe partea gardului, judecătorii clujeni au respins, în noiembrie 2018, recursul și au menținut sentința pronunțată la Bistrița în întregime. Numai că Hoalbă și finul-primar au simțit din timp că le fuge pământul de sub picioare și și-au pregătit din timp următoarele mișcări, dovedind astfel că nu aveau de gând să renunțe cu una cu două la investiție.

Astfel, în iulie 2018, apare un act încheiat în fața notarului, din care reiese faptul că SC Brunnestein SRL este de acord ca Hoalbă și soția sa Nicoleta Trufan să construiască hala metalică. Ce se întâmplase de fapt? Anterior acestui act notarial, Hoalbă a renunțat la o suprafață de 32 mp de teren care se află chiar către proprietățile Emiliei Tăut și Victoria Cireș, astfel încât acestea să nu mai fie vecine directe cu proprietatea nașului primarului. Surpriza vine însă de la SC Brunnenstein SRL, noua proprietară a terenului cu pricina, care aparține soției lui Hoalbă, Nicoleta Trufan, și care are ca obiect de activitate transporturi rutiere de mărfuri. Mai pe românește spus, Hoalbă și soția i-a vândut/donat tot soției terenul respectiv.

Cu noul document la purtător și după ce a pierdut în instanță în primul dosar, Hoalbă s-a prezentat la primărie și a cerut o nouă autorizație de construire, și atenție!!!, în baza aceluiași certificat de urbanism, care de fapt era și el anulat de instanță.Aici, ca să fure din nou ochii, Hoalbă recurge la încă un tertip: cere modificarea primei autorizații de construire (care era de fapt anulată!!!), pentru “MODIFICARE PE PARCURSUL EXECUȚIEI HALĂ DEPOZITARE ȘI COMERCIALIZARE MATERIALE UZ CASNIC, PRODUSE ALIMENTARE ȘI ÎMPREJMUIRE TEREN”

Numai că, nimic nu este legal în această poveste, fiindcă finul-primar Crișan nu putea elibera o nouă autorizație de construire, fie ea și de modificare pe parcursul construcției, pe niște acte anulate. Adică pe ceva care e ZERO!

Inspectoratul de Stat în Construcții spune că noua autorizație e nulă

Mai mult decât atât, Inspectoratul de Stat în Construcții (ISC) vine și arată din nou faptul că primarul a acționat ilegal, în condițiile în care noua autorizație a fost emisă după „rămânerea definitivă (15.11.2018) a hotărârii judecătorești care a dispus anularea” autorizației de construire emisă în 2017.

“Din punct de vedere juridic AC nr. 38/27.11.2018 nu poate avea ca punct de plecare AC nr. 16/29.03.2017, respectiv NU POATE ANULA o autorizație anulată definitiv”, conchide ISC.

Este de la sine înțeles faptul că Emilia Tăut și Victoria Cireș, cărora de această dată li s-a alăturat încă o vecină, Maria Morar, care inițial își dăduse acceptul pentru construcția lui Hoalbă, au acționat în instanță și au cerut suspendarea executării actului administrativ. Asta în prima fază.

Astfel, ceea ce a opinat ISC, a fost întărit de instanță vineri, 29 martie, când a pronunțat sentința în dosar.

“Admite excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocate de pârâţii CPB şi PPB şi, în consecinţă, respinge cererea de chemare în judecată formulată de reclamante în contradictoriu cu aceşti pârâţi, ca fiind introdusă împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă. Respinge excepţia lipsei de interes în promovarea acţiunii invocată de pârâtul HI în raport cu reclamanta MM.

ADMITE cererea de chemare în judecată formulată de reclamantele TEA, CVG şi MM în contradictoriu cu pârâţii PCPB şi HIC şi, în consecinţă:Dispune suspendarea executării Autorizaţiei de construire nr. 38 din 27.11.2018 emisă de pârâtul Primar al Comunei Prundu Bîrgăului în beneficiul pârâtului HIC, până la pronunţarea instanţei de fond.

Obligă pârâţii PCPB şi HIC, în solidar, să plătească reclamantelor, în solidar, suma de 2.000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.Obligă reclamantele, în solidar, să plătească pârâtei CPB suma de 500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Respinge cererea pârâtului HIC privind obligarea reclamantelor la plata cheltuielilor de judecată. Executorie de drept.

Cu drept de recurs în termen de 5 zile de la comunicare. Recursul nu este suspensiv de executare.Cererea de recurs se depune la Tribunalul Bistriţa-Năsăud”, este soluția dată în dosar.

(Va urma)