Muzeul de Istorie, in paragina
Muzeul National de Istorie a Transilvaniei se afla in paragina si este inchis de câtiva ani. Managementul defectuos si o proasta relatie cu ministerul Culturii a dus ca acel contract de restaurare a celei mai importante institutii de cultura dintre Bucuresti si Budapesta sa fie sistat. Actuala directiune a declarat ca abia la finele lunii martie va primi bugetul de la Bucuresti si numai atunci va sti daca se vor continua sau nu lucrarile de reparare a institutiei de cultura. Pâna atunci, muzeul este inchis publicului larg si operele de arta sunt ascunse in subsolul institutiei.
Primul muzeu din Transilvania
Cladirea care adaposteste actualul sediu al MNIT a deservit si ca sediu pentru prima asociatie muzeala din Transilvania, Societatea Muzeului Ardelean, care a fost infiintata in 23 noiembrie 1859. Desi anul acesta sarbatoresc 150 de ani de la infiintare, importanta numeroaselor obiecte de patrimoniu este neglijata de autoritati, acestea fiind „gazduite” intr-o cladire aflata in pragul prabusirii. Printre cele mai importante piese de muzeu se afla o unealta de 100.000 de ani, a carei valoare nu poate fi estimata, care, din pacate, nu poate fi pusa in valoare din cauza „problemelor” muzeului. In momentul de fata, cladirea este in reconstructie pe trei segmente: fatada, acoperis si planseu, dar si interior. Desi procesul de reconstructie a inceput deja, si la MNIT se poate intâlni aceeasi situatie cu care se confrunta majoritatea institutiilor de cultura din România: lipsa de fonduri. Necesarul pentru reorganizare completa a institutiei s-ar putea ridica la valoarea de 10 milioane de euro, insa in acest an s-au acordat doar 800.000 de lei, adica aproape 200.000 euro. Chiar daca, in prima instanta, reprezentantii Ministerului Culturii au oferit pentru aceste actiuni un milion de lei, au micsorat ulterior suma distribuita cu 200.000 de lei, datorita lipsei de fonduri. Daca acordarea de fonduri catre MNIT continua in acelasi ritm, sediul ar putea gazdui expozitii la urmatoarea aniversare a muzeului, cea de 200 de ani de la infiintare. Astfel, facând un calcul simplu, am putea realiza ca, daca in urmatorii ani se ofera doar 800.000 de lei pe an, sediul MNIT ar putea fi vizitat de turisti doar in 2059.
Muzeul fara expozitii
Mai mult, unii turisti vin pâna in fata muzeului, dupa care pleaca dezamagiti ca nu au ce vizita. „Sunt foarte multi turisti care vin la poarta muzeului si pleaca dezamagiti de aici. Desigur ca si noi am vrea sa le oferim expozitii de calitate, insa, momentan, nu avem spatiile necesare pentru a organiza astfel de evenimente”, a declarat anterior Viorica Crisan, fostul directorul MNIT. De asemenea, directorul sustine ca pretul total al reabilitarii pentru ca institutia sa poata sa gazduiasca expozitii s-ar putea ridica la 10 milioane de euro. „Am inceput lucrarile si incercam sa mergem in pas cu ele pentru refacerea cladirii. Cel mai optimist timp in care am putea termina restaurarea cladirii este de patru sau cinci ani. Costul total al reabilitarii ar fi intre 8 si 10 milioane de euro”, considera la acea vreme directorul Crisan.
Obiectele confiscate, patrimoniul ardelenilor
Presedintele Societatii Muzeului Ardelean, Sipos Gabor, considera ca patrimoniul ar trebui restituit Muzeului National de Istorie a Transilvaniei. „In mod sigur locul acelor obiecte de patrimoniu este la Cluj, fiindca o parte a acestor obiecte transportate la Bucuresti in 1970-1971 fac parte din colectia societatii muzeului ardelean care dintotdeauna aici. Muzeul format in sec XIX la Cluj este patrimoniul ardelenilor. Nu e deloc logic ca sa se organizeze un muzeu national intr-o capitala luând obiectele din celelalte muzee ale tarii mult mai vechi decât muzeul tarii”, a declarat pentru Gazeta de Cluj Sipos Gabor, presedintele Societatii Muzeului Ardelean.
In majoritatea tarilor din Europa s-a constituit in prima faza un muzeu national de istorie, iar deabia apoi un muzeu regional. La noi, situatia tot timpul este pe dos, iar prima data s-a constituit Muzeul National de Istorie din Cluj, ca sa aiba de unde Muzeul National de Istorie a României de unde sa preia obiecte de patrimoniu.
„Va creste prestigiul Muzeului National de Istorie, insa depinde si de cine este posesorul lor. Acest drept al regimului comunist de a lua si a transporta , respectiv a centraliza aceste obiecte este contrar principiului proprietatii private. Patrimoniul era a unui comunitati din Ardeal si toti care vizitau acest muzeu aveau acces la aceste obiecte, atât cercetatorii cât si vizitatori. Nu este logic sa mergi la Bucuresti sa le vezi. In celelalte tari s-a organizat prima data un muzeu national, precum in Franta, Ungaria sau Tarile germane, si mai apoi s-au format muzeele locale. Aici in România, in diferite provincii, atât la Iasi cât si la Cluj si Timisoara s-au format mult mai repede muzee regionale decât sa se organizeze un muzeu national la Bucuresti. Toate muzeele regionale au dreptul sa revendice obiectele transportate in mod dictatorial la Bucuresti”, a continuat presedintele Societatii Muzeului Ardelean.
Gabor continua prin a declara ca un muzeu important ar putea influenta statul de capitala culturala a Clujului. „Nu cred ca decernarea acestui titlu de capitala culturala ar depinde de aceasta actiune, probabil ca va contribui, dar toata aceasta actiune a domnului director Piso este cu totul justificat pe baza dreptului de proprietate pe baza regimului comunist. Dar de la 89 incoace este un alt regim in Romania si care zice ca dreptul la proprietatea privata sau la una comunitara se respecta”, a conchis presedintele.
Bucurestenii, prea ocupati pentru a-si pierde patrimoniul
Directorul Crisan Museteanu este prea ocupat pentru a vorbi despre cele mai importante obiecte pe care le are in tezaur. Intrebat de reporterii Gazetei de Cluj daca are putin timp, acesta a declarat ca nu, insa sursele noastre sustin ca tot timpul „se da ocupat.” Oricum, Museteanu nu i-a dat prea mare importanta subiectului de revendicare a patrimoniului.
„Ele sunt in administrarea statului si statul le-a dat muzeului national. Sa faca cererea de restituire, merge in justitie si daca o face la ministerul culturii, si ministrul isi va da cu parerea, si daca nu in justitie. Ele sunt in administratia noastra prin hotarâre de guvern . Ele au fost in proprietate statului si in vremea lui Ceausescu. Avem un act de dare in administrare(n.r. a patrimoniului confiscat in 1970)”, a declarat pentru Gazeta de Cluj Crisan Museteanu, directorul Muzeului National de Istorie a României.
Ministerul Culturii dorea deschiderea MNIT in doi ani
Oficialii Ministerului Culturii sustineau anterior ca banii vor fi oferiti treptat pentru restaurarea muzeului. „Muzeul National de Istorie a Transilvaniei e continuatorul Muzeului Ardelean, infiintat in 1859. Fiind un muzeu de o asemenea valoare nationala, avem nevoie pentru a fi bine gestionat, sa incepem cu anumite etape. Nu se pot lua toti banii peste noapte. S-au luat 300.000 pentru acoperis, inca 300.000 pentru alte intretineri care erau urgente. Dupa care va trebui clarificat si statutul juridic al muzeului. E o cladire intr-un spatiu cu totul aparte”, a declarat Vasile Timis, secretar de stat in cadrul Ministerului Culturii. De asemenea, secretarul de stat considera ca, in doi-trei ani, s-ar putea redeschide muzeul. „Eu as spera sa nu fie chiar 4-5 ani. Nu pot face un angajament in acest moment, insa mi-as dori sa oferim publicului o expozitie permanenta dupa 2-3 ani. Poate reusim sa deschidem treptat portile muzeului. Problematica acoperisului se incheie toamna aceasta. Ca sa valorificam ce are muzeul, ne gândim la niste parteneriate cu operatorii culturali, cu operatorii economici si chiar parteneriate public-privat”, a declarat in urma cu doi ani fostul secretar de stat Vasile Timis. Timpul a trecut si Muzeul de Istorie este in continuare in reconstructie.
Tiberiu Hrihorciuc
