Așa cum arătam într-o ediție a Gazetei de Bistrița din luna iunie a acestui an, Instituția Prefectului Bistrița-Năsăud a câștigat pe fond, la Tribunalul Bistrița-Năsăud, procesul împotriva Primăriei Bistrița care a avut ca obiect anularea unei hotărâri de consiliu local prin care era aprobat un Plan Urbanistic de Detaliu (PUD), în baza căreia bistrițeanul Leon Iloaie ar fi putut construi un bloc în str. Ștefan cel Mare. Recent, decizia instanței a fost motivată, astfel că putem să vă oferim, în exclusivitate, aspectele care au înclinat balanța în favoarea Prefecturii.
După aproape 3 ani de procese, în dosarul în care s-a judecat soarta blocului de pe str. Ștefan Cel Mare din municipiul Bistrița, care ar fi urmat să fie construit de Leon Iloaie, instanța de judecată de la Tribunalul Bistrița-Năsăud a pronunțat prima sentință pe fond în luna iunie a acestui an, dând curs solicitării Instituției Prefectului, de a anula Hotărârea Consiliului Local nr. 53/31.03.2016 privind aprobarea Planului Urbanistic de Detaliu „Construire imobil de locuinţe colective S+P+4E+2ER cu spaţii comerciale la parter, amenajări exterioare în municipiul Bistriţa, str. Ştefan cel Mare nr. 15”, al cărui beneficiar este bistrițeanul Leon Iloaie.
Timp de 3 ani cât a durat acest proces, Gazeta de Bistrița a arătat în detaliu opiniile exprimate de o parte și de alta, astfel că nu vom mai reveni asupra acestora. Vă vom prezenta însă motivele pentru care instanța a dat dreptate Instituției Prefectului Bistrița-Năsăud.
Certificatul de urbanism, lăsat la o parte în judecată
Din capul locului, instanța Tribunalului Bistrița-Năsăud menționează faptul că nu a analizat speța prin prisma emiterii certificatului de urbanism, legalitatea acestuia, în baza căruia a fost întocmit ulterior, Planul Urbanistic de Detaliu, cu prin prisma prevederile legale care reglementează activitatea de amenajare a teritoriului.
“În cauză, demersul judiciar iniţiat de reclamant vizează anularea unei hotărâri adoptate de consiliul local prin care se aprobă un plan urbanistic de detaliu şi care îşi găseşte fundamentul juridic în prevederile Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul.
În aceste condiţii, analiza de legalitate a certificatului de urbanism nr. 1855/30.09.2015, chiar în condiţiile în care acesta este menţionat în preambulul hotărârii atacate, nu poate fi realizată prin prisma criticilor formulate de reclamant cu privire la lipsa menţiunilor privind avizele necesare în vederea autorizării, limitele în cadrul procesual în prezentul dosar circumscriindu-se legalităţii emiterii hotărârii de aprobare a planului urbanistic de detaliu ce face obiectul cererii de chemare în judecată, analiză ce se impune aşadar a fi realizată în mod exclusiv prin raportare la prevederile legale care reglementează activitatea de amenajare a teritoriului, nicidecum prin prisma prevederilor legale care vizează conţinutul şi condiţiile de emitere a certificatului de urbanism emis ca act premergător autorizării construcţiei. În speţă, în certificatul de urbanism nr. 1855/30.09.2015 se menţionează în mod neechivoc scopul emiterii acestuia, respectiv întocmire documentaţie PUD, emiterea certificatului premergător autorizaţiei de construire reprezentând, în mod evident, o etapă ulterioară întocmirii şi aprobării planului urbanistic de detaliu.
Că este aşa rezultă din economia următoarelor prevederi ale Legii nr. 50/1991 republicată privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii şi respectiv ale Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul:
Potrivit art. 1 alin. 1 din Legea nr. 50/1991 republicată, «Executarea lucrărilor de construcţii este permisă numai pe baza unei autorizaţii de construire sau de desfiinţare, emisă în condiţiile prezentei legi, la solicitarea titularului unui drept real asupra unui imobil – teren şi/sau construcţii – identificat prin număr cadastral, în cazul în care legea nu dispune altfel».
Conform art. 2 alin. 2 din aceeaşi lege, «autorizaţia de construire se emite în temeiul şi cu respectarea prevederilor documentaţiilor de urbanism, avizate şi aprobate potrivit legii», subliniază instanța.
Iloaie avea nevoie musai de un PUZ, dar l-a sărit
Instanța Tribunalului Bistrița-Năsăud a ajuns la concluzia că, municipalitatea nu a respectat pașii emiterii documentațiilor de urbanism în ceea ce privește proiectul lui Leon Iloaie. Drept urmare, s-a aplecat asupra legalității demersurilor efectiv întreprinse de autoritatea publică locală, materializate în speţă în aprobarea unui PUD și a constatat faptul că trebuia mai întâi întocmit un Plan Urbanistic Zonal, în condițiile în care construcția propusă spre realizare aduce modificări zonei în care ar fi urmat să fie construită.
“Aşadar, din conţinutul prevederilor legale expuse în precedent rezultă necesitatea conformităţii planului urbanistic de detaliu cu planurile de nivel superior (Planul urbanistic general sau Planul urbanistic zonal).
Totodată, modificări ale reglementărilor din Planul urbanistic general se pot realiza, cu titlu excepţional, în cazurile şi limitele expres prevăzute în art. 32 alin. 5 din Legea nr. 350/2001, în cazul Planului Urbanistic de Detaliu aceste modificări putând avea, potrivit literei b) a textului legal, ca obiect în mod exclusiv reglementări cu privire la accesurile auto şi pietonale, retragerile faţă de limitele laterale şi posterioare ale parcelei, conformarea arhitectural-volumetrică, modul de ocupare a terenului, designul spaţiilor publice, după caz, reglementări cuprinse în ilustrarea urbanistică, parte integrantă din documentaţia de urbanism.
Doar prin Planul Urbanistic Zonal pot fi aduse modificări (în condiţiile prescrise de art. 32 alin. 5 lit. a) cu privire la: regimul de construire, funcţiunea zonei, înălţimea maximă admisă, coeficientul de utilizare a terenului (CUT), procentul de ocupare a terenului (POT), retragerea clădirilor faţă de aliniament şi distanţele faţă de limitele laterale şi posterioare ale parcelei;
În acelaşi sens, prevederile art. 47 alin. 5 stipulează: «Prin Planul urbanistic zonal se stabilesc, în baza analizei contextului social, cultural istoric, urbanistic şi arhitectural, reglementări cu privire la regimul de construire, funcţiunea zonei, înălţimea maximă admisă, coeficientul de utilizare a terenului (CUT), procentul de ocupare a terenului (POT), retragerea clădirilor faţă de aliniament şi distanţele faţă de limitele laterale şi posterioare ale parcelei, caracteristicile arhitecturale ale clădirilor, materialele admise»”, arată instanța în document.
Expertiza a înclinat balanța definitiv
Proba cu cea mai mare greutate în dosar a fost expertiza întocmită de expertul judiciar desemnat de instanță, respectiv de arhitectul Simona Munteanu, care a arătat faptul că “propunerile prezentate prin documentaţia în cauză trebuiau să facă obiectul unui Plan Urbanistic Zonal, însă şi în acest caz trebuiau realizate în mod obligatoriu studii de fundamentare privind altimetria, analiza morfotipologică şi de fundamentare a circulaţiei pentru a putea propune modificările propuse la RLU aferent PUG, însă nu există certitudinea că şi în aceste condiţii aceste modificări puteau fi susţinute în forma prezentată în PUD aprobat prin HCL nr. 53/2016”.
Potrivit instanței, din cadrul raportului de expertiză rezultă faptul că Planul Urbanistic de Detaliu aprobat prin hotărârea atacată în cauză aduce o serie de modificări ce exced cadrului reglementat de prevederile legale mai sus citate şi care nu pot face obiectul unei asemenea documentaţii de urbanism.
“În acest sens, în răspunsul la obiectivul 1, expertul arată că „Planul Urbanistic de Detaliu aprobat prin HCL nr. 53/31.03.2016 modifică următoarele reglementări urbanistice prevăzute în PUG Bistriţa şl RLU aferent acestuia, aprobate prin HCL nr. 136/2013, în vigoare, astfel:
– suprafaţa minimă de spaţiu verde impusă – pentru a simula că respectă suprafaţa impusă de 30% din suprafaţă totală a terenului suprapune suprafaţa locurilor de parcare amenajate la nivel în incintă peste suprafaţa de spaţiul verde, considerând că suprafeţele amenajate cu pavele înierbate sunt spaţiu verde amenajat, ceea ce nu este corect;
– retragerile perimetrale ale nivelelor suplimentare înălţimii maxime admise pe zonă – sunt descrise în memoriu ca fiind de 2 m, însă nu sunt specificate pe plan ca dimensiuni şi configurarea lor nu respectă aceste cerinţe, etajul 5 nu este retras faţă de etajul 4 pe latura de sud vest si pe latura de nord vest cu 2 m şi etajul 6 nu este retras faţă de etajul 5 cu 2 m pe latura de nord vest, aşa cum prevede regulamentul;
– alinierea faţă de aliniament nu respectă distanţa reglementată de minim 6 m în cazul străzilor de categoria a III a (cum este strada Ştefan cel Mare), iar alinierea este precizată doar la nivelul parterului care este retras faţă de restul gabaritului construcţiei, etajele de la l la 4 fiind mult mai avansate faţă de stradă, fără a se specifica însă această distanţă;”
În cadrul răspunsului la obiectivul 2, acelaşi expert concluzionează «că PUD aprobat prin HCL nr. 53/2016 încalcă prevederile UTR L-subzona L3 din RLU aferent PUG Bistriţa pentru:
– art. 5 amplasarea clădirilor faţă de aliniamentîn sensul că nu se respectă distanţa reglementată de minim 6 m în cazul străzilor de categoria a II a (cum este strada Ştefan cel Mare), iar alinierea este precizată doar la nivelul parterului care este retras faţă de restul gabaritului construcţiei, etajele de la 1 la 4 fiind mult mai avansate faţă de stradă, fără a se specifica însă această distanţă. Nu se poate invoca că se putea amplasa clădirea propusă pe aliniament deoarece construcţia existentă pe teren făcea parte dintr-un ţesut construit vechi care a fost demolat înainte de 1990 pentru a permite realizarea ansamblului de locuinţe colective existent astăzi. Retragerea caracteristică a străzii respective (strada Ştefan cel Mare) nu este nici cea susţinută în PUD, prezentată de altfel eronat doar la nivelul parterului retras al clădirii propuse, deoarece nu s-a realizat o analiză a modului de amplasare a clădirilor pe stradă, ci s-au prezentat doar clădirile direct învecinate, şi acestea eronat-vezi cazul blocului de locuinţe situat pe latura de sud est, pentru care doar parterul este în gabaritul desenat, nivelele superioare nu sunt desenate, acestea fiind mult mai retrase faţă de stradă;
– art. 6 amplasarea clădirilor faţă de limitele laterale şi posterioare ale parcelelorîn sensul că retragerile propusa descrise în memoriu PUD la pag. 6 sunt de:
– 3,5 m faţă de aleea carosabilă din sud est,
– 3,m faţă de stradă (în mod real doar parterul este retras cu 3,0 m faţa de aliniament, restul volumului, care în fapt constituie alinierea acestuia, este mult mal mică, nu este cotată şi nu se regăseşte la niciun bloc de locuinţe amplasat pe strada Ştefan cel Mare),
– 4,7 m faţă de limita posterioară (SV) și
– 0,6 m faţă de limita NV în vecinătatea blocului mr.18 de locuinţe P+4 înălţimea la cornişă este 15 m faţă de platforma amenajată, nu faţă de terenul amenajat, la etajul 4 iar înălţimea maximă la etajul 6 este de 21 m, la fel, măsurată faţă de platforma amenajată. Nu este menţionată cota platformei faţă de terenul amenajat, deci nu se poate specifica înălţimea maximă măsurată fată de teren.
În acest caz, retragerile laterale trebuiau să fie de minim 3 m pe una din laturi şi de 7,5 m faţă de cealaltă (luând în calcul doar regimul de înălţime P+4)/ sau de 10,5 (luând în calcul regimul maxim anunţat), iar retragerea faţă de limita posterioară de minim 5 m. Deci nu sunt respectate.
– art. 11 aspectul exterior al clădirilorîn sensul că etajul 5 nu este retras faţa de etajul 4 pe latura de sud vest şi pe latura de nord vest cu 2 m, cum prevede regulamentul, şi etajul 6 nu este retras faţă de etajul 5 cu 2 m pe latura de nord vest, cum prevede regulamentul.
– art. 13 spaţii libere şi spaţii plantateîn sensul că spaţiile verzi declarate în bilanţul teritorial includ în fapt pe suprafeţele amenajate pentru parcările la nivel. Fără acestea – suprafeţele amenajate cu pavele înierbate sunt suprafeţe minerale, nu reprezintă spaţii verzi amenajate – nu se îndeplineşte suprafaţa minimă de 30 % spaţiu verde din suprafaţa terenului»”, se precizează în document.
Prin urmare, instanța a ajuns la concluzia că, modificările aduse prin PUD reglementărilor de ordin superior, relevate de expertiza tehnică administrată în cauză, validează teza nelegalităţii documentaţiei aprobate prin HCL nr. 53/31.03.2016, impunându-se astfel anularea acesteia.
“Anularea hotărârii ca urmare a motivului de nelegalitate reţinut de instanţă şi care afectează în mod substanţial actul administrativ atacat, face de prisos analiza cu privire la celelalte critici de nelegalitate formulate de reclamant.
În atare condiţii, în temeiul prevederilor art. 1, 8 şi 18 alin. 1 din Legea nr. 554/2004 şi a dispoziţiilor legale la care instanţa a făcut referire în considerentele mai sus expuse, urmează a se admite acţiunea în contencios administrativ formulată de către reclamant, cu consecinţa anulării Hotărârii Consiliul local al municipiului Bistriţa nr. 53/31.03.2016 privind aprobarea Planului Urbanistic de Detaliu «Construire imobil de locuinţe colective S+P+4E+2ER cu spaţii comerciale la parter, amenajări exterioare în municipiul Bistriţa, str. Ştefan cel Mare nr. 15», beneficiar Iloaie Leon.
În temeiul art. 451 şi 453 C.proc.civ., având în vedere criteriul culpei procesuale a părţilor care au căzut în pretenţii, se va dispune obligarea pârâtului Consiliul local al municipiului Bistriţa şi a intervenientul forţat Iloaie Leon, în solidar, să plătească reclamantului suma de 5.814,19 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentate de onorariu expertiză, cu menţiunea că intervenientul forţat Inspectoratul Regional în Construcţii Nord – Vest, exprimând pe fondul cauzei acordul cu privire la admiterea acţiunii promovate de reclamant, nu va fi obligat la plata cheltuielilor de judecată, fiind incidente prevederile art. 454 C.pr.civ.”, a mai precizat instanța.
