Motivele de apel înaintate de Bolfă la dosarul ajuns la CA Cluj: “Sentința atacată este nemotivată, încălcând dreptul la apărare, cât și dreptul la un proces echitabil”

Dosarul lui Petrică Bolfă, omul de afaceri năsăudean acuzat de procurori de evaziune fiscală, înșelăciune și delapidare, se află la al treilea termen la Curtea de Apel Cluj. În motivele de apel, Bolfă indică multe aspecte care practic arată că instanța de la Tribunalul Bistrița-Năsăud nu a ținut cont de anumite probe sau nu le-a înlăturat pe cele care nu stau în picioare. În aceste condiții, la Bistrița, el a fost condamnat la 8 ani și 7 luni de închisoare. Totodată, el este obligat să plătească peste un milion și jumătate de lei, plus dobânda la zi, cu titlu de despăgubiri civile, prejudiciul adus statului și cheltuieli judiciare.

În motivele de apel, Petrică Bolfă solicită în principal admiterea acțiunii, desființarea sentinței atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare, iar în subsidiar achitarea sa. Totodată, năsăudeanul solicită instanței să dispună anularea contractului de cesiune părți sociale încheiat cu Dana Teban, “contract care nu s-ar fi materializat cu așa zisa inducere în eroare, cu consecința repunerii părților în situația anterioară”.

Din 76 de presupuși cumpărători de alcool, 75 sunt OZN-uri

În documentul citat depus de Petrică Bolfă la dosarul aflat pe rolul Curții de Apel Cluj, se arată  faptul că judecătorul de cameră preliminară a constatat neregularitatea rechizitoriului întocmit de procuror în cauză, “constând în neindicarea actelor material, a numărului, a datei săvârșirii acestora și a prejudiciului aferent, acte materiale ce intră în conținutul infracțiunii continuate de delapidare”.

“Pentru aceste considerente, Parchetul de pe lângă Tribunalul Bistrița-Năsăud, la data de 21.04.2016 a înaintat Ordonanța întocmită de procurorul de caz la data de 21.04.2016, prin care a dispus remedierea neregularităților cuprinse în rechizitoriu.

Prin ordonanța înregistrată la data de 21.04.2016 Parchetul indică pentru prima dată faptul că începând cu data de 25.02.2013 și până la data de 06.04.2013 «inculpatul Bolfă Petru» ar fi sustras în 78 de rânduri în temeiul aceleiași rezoluții infracționale întreaga cantitate de 21. 909 litri de alcool etilic dublu rafinat pe care ar fi vândut-o cu suma de 10 lei/litru, unui nr. de 75 persoane a căror identitate nu a putut fi stabilită, în 3 rânduri fratelui său, decedat în prezent, Emil Bolfă.

Totodată, Parchetul indică faptul că din cercetările efectuate în cursul urmăririi penale și din probele administrate pe parcursul urmăririi s-ar fi stabilit că în perioada 25.02.2013 – 06.04.2013 la sediul Ecoserv SRL Năsăud au venit în mod repetat, aproape zilnic, mai puțin în zilele nelucrătoare, mai multe persoane, în total 75, cu autoturisme iar din dispoziția inculpatului Bolfă Petru angajații societății umpleau între 10-15 canistre de câte 20-25 litri, pentru fiecare dintre persoane.

Ca o consecință a celor descrise mai sus, Parchetul a concluzionat că subsemnatul mi-aș fi însușit din gestiune cu fiecare ocazie li vindeam unei persoane aproximativ cantitatea de 200 – 375 litri de alcool, cu mențiunea că fratelui meu i-aș fi vândut într-un număr de 3 rânduri câte 60 litri de alcool dublu rafinat”, se arată în motivele de apel depuse de Petrică Bolfă, la instanța clujeană.

Concret, dacă este să ne luăm după ceea ce susține procurorul în acest rechizitoriu, din circa 100 de zile câte sunt în perioada dată, respectiv 25.02.2013 – 06.04.2013, în 78 Bolfă a vândut alcool în cantități destul de mari. Adică aproape zilnic. Ciudat este că în afară de cei doi martori Bumbu și Chirlejan, cu statut de martori protejați la început, nimeni nu spune că a văzut așa ceva petrecându-se în curtea fabricii, în cele 78 de zile. Că, din zecile de angajați, tot ar fi văzut cineva. Nici măcar directorul Sas Doruț, care era în fabrică cât a fost ziua de lungă.

Mai interesant este faptul că în afara fratelui lui Petrică Bolfă, niciunul dintre ceilalți 75 de cumpărători nu au fost identificați. Nici măcar unul. Mai mult, acei martori protejați au spus că autoturismele cu care cumpărătorii ar fi venit la fabrică aveau, multe dintre ele, numere de înmatriculare străine. Ca și în cazul persoanelor, nu a putut fi identificată nicio mașină. Măi să fie! Una măcar! Și din cele 75 de persoane, plus Emil – fratele lui Petrică Bolfă, niciuna nu a fost interceptată de polițiști pe drum, în județ sau în țară, că transportă ilegal alcool care să provină de la fabrica din Năsăud? Și-atunci unde e proba?

Această presupusă sustragere de alcool, în cantitate de peste 219.000 de litri, calculată la o valoare de circa 122.700 lei, a constituit, în opinia procurorului, infracțiunea de delapidare. Adică Bolfă ar fi obținut ilegal bani, iar mai departe, pentru că nu i-a înregistrat în contabilitate ca vânzări, statul a suferit un prejudiciu de circa 1,27 milioane lei (accize și TVA).

În acest punct, întrebarea care se ridică pe cale logică, este cum poți să comiți, pe aceleași elemente, și delapidare și evaziune fiscală. Păi dacă vrei să îți bagi ilegal niște bani în buzunar, cum naiba să îi mai înregistrezi în contabilitate și să plătești statului ce i se cuvine ca să nu comiți evaziune? Să înțelegem că statul nu are niciotreabă dacă se comit ilegalități în cazul în care i se plătește ce i se cuvine? Noaptea minții!

Ba mai mult, conform expertizei depusă la dosar, Bolfă nu a comis nicio delapidare, fiindcă banii care au intrat în societate în perioada cu pricina proveneau de pe urma unor activități prestate de năsăudean în Spania, aspecte dovedite cu acte.

Instanța de fond a ținut cont doar de două declarații de câteva zeci

În același document depus la dosarul cauzei, Bolfă arată faptul că i s-a încălcat dreptul la un proces echitabil, conform CEDO.

„Ca o chestiune prealabilă facem precizarea că martorii Mureșan Ovidiu și Pegheu Roberto (numele martorilor protejați) sunt una și aceeași persoană cu martorii Chirlejan Petru și Bumbu dan Clement, chiar dacă instanța de fond face trimitere la declarațiile acestora ca și cum ar fi vorba despre 4 persoane diferite.

Considerentele indicate de către instanța de fond sunt total contradictorii, indicându-se la modul general (…).

Instanța de fond preia pasaje din cuprinsul rechizitoriului, indică totodată parțial probe administrate în cursul judecății, fără să facă vreo trimitere la cele care au legătură cu elementele constitutive ale infracțiunilor pentru care s-a dispus condamnarea”, se arată în document.

Astfel, se arată faptul că “ deși în probatoriul testimonial administrat în cauză NU REZULTĂ că alcoolul a fost transportat în afara societății cu mașini de mare tonaj, care să permită transportul unei cantități mari de alcool o singură dată sau în mai puține rânduri decât în cazul utilizării unor mașini de capacitate mai mică, este evident faptul că cantitatea de alcool a fost livrată beneficiarilor treptat, utilizându-se, în absența unui control efectiv, mașinile societății, care aveau o capacitate mai redusă, și mașini străine de asemenea de capacitate mai redusă (în acest sens fiind declarațiile martorului Bumbu Dan Clement, care a arătat că au fost mașini cu numere de Austria și Polonia, dar și Moldova – Vâlcea), totalizând în final cantitatea considerabilă de alcool existentă anterior aplicării sigiliilor de către autoritățile competente”.

“Ori, instanța de fond după audierea a 30 de martori care INFIRMĂ posibilitatea sustragerii alcoolului în perioada de producție (perioada presupus infracțională), perioadă supusă zilnic controalelor efectuate de către funcționarii vamali, atestă faptul că din probatoriul administrat NU REZULTĂ că alcoolul ar fi părăsit incinta societății, dar în opinia instanței de fond este evident că acesta a fost livrat beneficiarilor treptat.

Ne întrebăm retoric care sunt probele și cum ar trebui să le combatem dacă din probele administrate rezultă că în perioada presupus infracțională alcoolul nu a fost sustras, dar totuși este evident în opinia instanței de fond atât timp cât martorul cu identitate protejată susține contrariul”, arată Bolfă în document.

Legături aiurea, pentru a se demonstra că a vândut alcool

Așa cum arătam mai sus, singura persoană identificată de cei doi martori protejați din totalul care ar fi achiziționat alcool din fabrică, este fratele lui Petrică Bolfă – Emil, (decedat între timp).

“Martorii audiați (având identitate reala Chirlejan Petru și Bumbu Dan Clement) l-au indicat nominal pe fratele inculpatului, pe numitul Bolfă Emil, ca fiind destinatarul alcoolului sustras de Bolfă Petru din stocul fabricii, și că mai multe persoane, prieteni cu inculpatul, au beneficiat de cantități de alcool, însă nu au putut preciza datele de identificare ale acestora”, se mai arată în document.

În același timp, Bolfă scoate în evidență susținerile procurorilor față de persoana fratelui său Emil, care fusese cercetat penal după ce polițiștii l-ar fi prins cu alcool în mașină, cu circa 2 ani înainte de acțiunile presupus ilegale de care se face vorbire în prezentul dosar.

“În ceea ce îl privește pe numitul Bolfă Emil, acesta era o persoană cunoscută cu asemenea preocupări, ÎNTRUCÂT LA DATA DE 9.06.2011, orele 18.30, agenții de poliție din cadrul Postului de poliție Șieu, l-au depistat în trafic, în timp ce transporta cantitatea de 230 litri de alcool etilic, fiind în consecință cercetat pentru comiterea infracțiunii prev. de art. 296¹ alin.1 lit.1 din Legea nr. 571/2003, modif., în dosarul penal cu nr. 2237/P/2011 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Bistrița, finalizat cu soluție de scoatere de sub urmărire penală (…).

Învinuirea inculpatului are legătură cu perioada februarie – iunie 2013, perioadă în care s-a produs alcoolul de probă și în care se presupune că inculpatul l-ar fi sustras … instanța de fond preluând pasaje  din rechizitoriul Parchetului omite cu desăvârșire să constate că persoana indicată de cei doi martori sub altă identitate ar fi fost cercetat pentru o faptă din 2011, iar fapta pentru care a fost trimis în judecată și condamnat este din altă perioadă infracțională.

Cum a putut fratele inculpatului în anul 2011 să fi beneficiat de alcool etilic produs și presupus a fi sustras în anul 2013???”, se explică în motivele de apel.

Declarațiile martorilor protejați, scrise la dictare?!

Un alt aspect evidențiat de procurori și de care instanța de la Bistrița a ținut cont este faptul că Bolfă ar fi sustras alcoolul prin obturarea furtului de nivel al bazinului de alcool.

“Dar tot instanța reține declarația directorului Sas Doruț (…), care infirmă inepțiile indicate de către organele judiciare referitor la așa zisa obturare a bazinului, explicând că un astfel de furtun așa trebuie să arate”, arătându-se că același Sas Doruț a mia declarat în fața instanței că și în prezent bazinele funcționează cu aceleași furtune.

“Ori instanța nu înlătură această probă, dimpotrivă face trimitere la aceasta, însă cu toate acestea două paragrafe mai jos arată că declarațiile celor doi martori audiați sub altă identitate se coroborează între ele.

În opinia noastră nu doar că se coroborează, ELE SUNT CHIAR IDENTICE, posibil s-a procedat la dictarea acestora deodată, fapt pe care l-am criticat încă din primul moment, cu atât mai mult cu cât nici măcar nu era începută urmărirea penală in rem când aceștia erau deja audiați ca martori sub altă identitate”, Bolfă precizând că instanța s-a raportat doar la declarațiile acestor martori cu privire la faptul că alcoolul ar fi fost sustras din fabrică.

În ceea ce privește acuzația de spălare de bani de care Bolfă a fost achitat, faptă care nu există, Năsăudeanul arată cum a ajuns procurorul la o astfel de concluzie.

“(…) Parchetul a concluzionat că subsemnatul mi-aș fi însușit din gestiune cu fiecare ocazie și vindeam unei persoane aproximativ cantitatea de 200 – 375 litri de alcool, cu mențiunea că fratelui mei i-aș fi vândut într-un număr de 3 rânduri câte 60 litri de alcool dublu rafinat.

Ulterior Parchetul, având în vedere datele la care subsemnatul am creditat societatea, a apreciat că acestea coincid cu zilele în care s-ar fi vândut cantitățile de alcool.

Pentru a dispune achitarea inculpatului fiind incident prev. art. 16 al. 1lit. a Cpp (…) instanța indică: probele administrate în cauză relevă faptul că inculpatul a desfășurat activități comerciale în străinătate și în țară, nefiind demonstrat în aceste condiții că sumele cu care inculpatul a creditat societatea, și pe care ulterior le-ar fi retras, provin din infracțiunile de delapidare sau evaziune fiscală, circuitul acestora nefiind învederat.

Atâta timp cât inclusiv instanța de fond constată că fapta nu există, iar prin probele administrate inclusiv prin expertiza contabilă efectuată în cursul judecății s-a constatat faptul că sumele cu care s-a creditat societatea nu au nicio legătură cu presupusa sustragere a alcoolului, nu înțelegem cum instanța de fond dispune condamnarea inculpatului pentru cele 78 de acte materiale (78 de sustrageri despre care face trimitere Parchetul în contextul în care se susține că s-ar fi vândut la datele la care societatea a fost creditată, unui număr de 75 de persoane neidentificate și de 3 ori fratelui său decedat???

Pentru considerentele expuse anterior apreciem că sentința atacată este nemotivată, încălcând dreptul la apărare, cât și dreptul la un proces echitabil”, se mai arată în documentul citat.

UNDE este înregistrarea video a percheziției din fabrică din iunie 2013?

La unul din termenele care au avut loc la Curtea de Apel Cluj, Bolfă a solicitat instanței emiterea unei către Tribunalul Bucureşti, la dosar nr. 4500/3/2015, în care el a fost trimis în judecată pentru fapte concurente cu cele ce fac obiectul prezentei cauze, în vederea eliberării unei copii de pe mediul de stocare ce cuprinde filmarea efectuată de organele de urmărire penală din timpul percheziţiei realizate la data de 18 iunie 2013, la sediul S.C. Ecoserv S.R.L., ocazie cu care s-a constatat că în recipientele societăţii se regăsesc acele cantităţi de alcool cu privire la care parchetul bistrițean a concluzionat că au fost sustrase de către el. Această cerere în probaţiune a fost formulată şi în faţa instanţei de fond, însă la dosar a fost înaintat doar CD-ul ce cuprindea filmarea efectuată cu ocazia percheziţiei de la domiciliul său, instanța din București precizând că de la percheziția din fabrică există la dosar doar planșe fotografice, iar înregistrarea este în arhiva IPJ Cluj – Poliția Dej.

Se pare însă că respectiva înregistrare este făcută pierdută, cel puțin așa reiese din răspunsul poliției din Dej în timpul judecății pe fond, acolo precizându-se că la fabrică s-ar fi efectuat doar fotografii nu și înregistrări video. Adică tu, organul de urmărire penală faci înregistrări video la domiciliul presupusului făptaș, dar nu faci și la fabrică, acolo unde este de fapt produsul care intră în discuție, și te limitezi doar la fotografii. Totuși, că înregistrarea video a fost efectuată reiese și din alte adrese existente la dosarul cauzei, dar culmea, acum este de negăsit!