Cei cinci parlamentari ai USL BN au depus luna trecută în parlament o iniţiativă legislativă care vizează modificarea unor anexe ale Legii 45/2009. În urma respectivelor modificări, moştenitorii foştilor proprietari din Bistriţa-Năsăud, care au dovedit cu acte că au deţinut terenuri pe suprafaţa administrată de Staţiunea de Cercetare şi Dezvoltare Pomicolă (SCDP) Bistriţa, ar putea intra în fapt în posesia acestora. Guvernul însă se pregăteşte să îşi asume răspunderea pentru Legea retrocedărilor proprietăţilor confiscate de regimul comunist, în care nu se ştie dacă se vor încadra în totalitate şi bistriţenii ce îşi revendică proprietăţile.
Pe lângă actele care le dovedesc dreptul de proprietate în perimetrul SCDP Bistriţa, oamenii au şi decizii ale instanţei, definitive şi irevocabile. Cu toate acestea, din cauza unor legi strâmbe, niciunul dintre moştenitorii foştilor proprietari nu a putut fi pus în posesie.
Primele legi ale fondului funciar emise de Legislativul României au adus măsuri reparatorii doar pe rând şi nu în întregime de la bun început. Astfel, greşelile comise cu sau fără bună ştiinţă de autorităţi, s-au ţinut lanţ.
Gazeta de Bistriţa a prezentat în paginile sale câteva cazuri de bistriţeni care nu au fost puşi în posesie din cauza legilor emise de-a lungul anilor de-a-ndoaselea. În plus, legea care practic consfinţea imposibilitatea de a fi puşi aceşti oameni în posesia averilor lor de către Comisia municipală de fond funciar, a apărut în 2009, cu toate că pe rolul instanţelor se aflau în acest sens procese pe rol. Este vorba de Legea 45/2009 privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu Siseşti” şi a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare, care a apărut în urma unei hotărâri de Guvern emisă cu zece ani înainte – HG 517/1999 – în baza căreia suprafeţele de teren care erau la dispoziţia staţiunilor pomicole au fost trecute din domeniul privat al statului în domeniul public. Legea 45/2009 statuează foarte clar că, că terenurile pe care îşi desfăşoară activitatea staţiunile de cercetare, şi sunt în administrarea acestora, fac parte din domeniul public şi acestea nu pot fi scoase din proprietatea publică decât prin lege. Lege care, cel puţin până acum, a rămas nemodificată.
Au acte, dar degeaba
În Bistriţa, pe „lista de aşteptare” sunt cel puţin 40 de persoane care dovedesc cu acte că antecesorii lor au fost proprietarii unor suprafeţe de teren, aflate în perimetrul SCDP, care în acest moment sunt trecute de statul român în domeniul public. Aceste persoane au fost înscrise de Comisia municipală de fond funciar pe Anexa 29, document parafat şi de comisia similară de la nivel judeţean. Totodată s-a stabilit că Staţiunea ar trebui să pună la dispoziţia municipalităţii 116 hectare de teren de pe cadastral Bistriţa.
De aici, însă, nu s-a putut merge mai departe, fiindcă reprezentanţii Staţiunii nu s-au lăsat cu una cu două, pe de o parte pentru că nu le-a permis legea, iar pe de altă parte şi-ar fi pierdut obiectul muncii.
În primăvara anului trecut, o parte dintre moştenitorii foştilor proprietari şi-au manifestat nemulţumirea în stradă, fiindcă se săturaseră de blocajele pe care le întâmpinaseră la nivel instituţional, dar şi de noianul de promisiuni făcute de o serie de politicieni bistriţeni, în sensul că vor solicita modificarea legii. Până acum au avut parte doar de promisiuni, însă la acest moment se încearcă, teoretic, rezolvarea situaţiei.
Cinci parlamentari bistriţeni, o iniţiativă legislativă
Luna trecută, parlamentarii bistriţeni ai USL – au depus o iniţiativă legislativă la Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor prin care se solicită modificarea unor anexe ale Legii 45/2009 – anexele 3, 3.30 şi 8.11 – care fac referire directă la suprafeţele de teren al SCDP Bistriţa.
Prin propunerea legislativă, conform expunerii de motive, se doreşte îndreptarea erorilor din anexele legii şi „soluţionarea situaţiei anormale şi imorale faţă de foştii proprietari şi moştenitorii acestora”. În acelaşi document, iniţiatorii atrag atenţia asupra faptului că moştenitorii foştilor proprietari au formulat sau sunt decişi să formuleze plângeri la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, fiindcă „atât ADS Bucureşti, SCDP Bistriţa şi Comisia judeţeană Bistriţa-Năsăud s-au opus şi au tergiversat nejustificat procedura de predare a terenurilor”.
Recent, mai mulţi directori ai unor staţiuni de cercetare din Transilvania, printre care şi Ioan Platon, directorul SCDP Bistriţa, au trimis un memoriu Guvernului şi Parlamentului, prin intermediul căruia îşi exprimă dezacordul vizavi de retrocedările în natură ale terenurilor aflate în administrarea lor. Potrivit Timponline, care citează Agerpres, aceste staţiuni de cercetare ar fi unităţi strategice în dezvoltarea economică a ţării şi că dispariţia acestora ar conduce la rezultate nefaste în domeniul cercetării agricole.
Iniţiativa bistriţenilor, rasă de o lege adoptată prin asumare
Teoretic totul sună foarte bine, practic însă nu mai puţin de 116 ha trebuie să plece din domeniul SCDP şi să treacă în posesia proprietarilor de drept. Teoretic, legea ar putea fi modificată fără probleme extraordinar de mari, şi în favoarea cetăţenilor care ani de zile şi-au reclamat dreptul în instanţă. Practic însă e mai greu fiindcă această iniţiativă a parlamentarilor bistriţeni are toate şansele să nu mai fie luată în discuţie, întrucât în această săptămână Guvernul Ponta îşi va asuma răspunderea în faţa Parlamentului pe proiectul Legii retrocedării proprietăţilor confiscate de regimul comunist, unde s-ar încadra şi moştenitorii foştilor proprietari din cazul în speţă.
Potrivit proiectului de lege pentru care Guvernul îşi asumă răspunderea, vor fi din nou constituite comisii, de această dată de inventariere a terenurilor care ar urma să fie retrocedate, după care, în termen de 180 de zile de la data constituirii acestora, vor fi întocmite situaţiile terenurilor aflate în domeniul public sau privat al statului. Până la întocmirea situaţiei centralizatoare, toate hotărârile de validare/invalidare emise de comisiile de fond funciar vor fi suspendate, la fel ca şi eliberarea titlurilor de proprietate şi punerile în posesie. În acelaşi proiect se mai stipulează că în termen de 30 de zile de la publicarea legii în Monitorul Oficial toate institutele, staţiunile de cercetare şi instituţiile publice sunt obligate să predea Agenţiei Domeniilor Statului terenurile care fac obiectul acesteia. Mai apoi se va vedea care terenuri sunt disponibile, după care acestea vor fi predate comisiilor locale şi judeţene de fond funciar, dar nu mai târziu de 2015. Într-un cuvânt, nimic nou sub soare.
Liana Mureşan
