Monumente istorice lăsate la voia întâmplării

Marii duşmani ai monumentelor au fost şi sunt intemperiile, dar şi ignoranţa autorităţilor.
Sunt zeci şi poate chiar sute astfel de clădiri, declarate monumente istorice, în multe oraşe din ţară, iar pericolul ca acestea să se „descompună” la cea mai mică vibraţie creată de traficul intens care se desfăşoară chiar pe lângă ele este foarte mare, şi pot avea loc adevărate tragedii şi pagube. Puţini proprietari de clădiri vechi s-au ocupat de renovarea lor sau măcar au încercat să le înconjoare cu plase de protecţie.

Majoritatea imobilelor declarate monumente istorice existente în municipiul Bistriţa sunt la un pas de dispariţie fizică şi sunt aproape de nelocuit.

Speranţa – fondurile europene

Dar, pentru clădirile considerate monumente istorice de pe raza municipiului există o rază de speranţă.

Purtătorul de cuvânt al Primăriei Bistriţa, Mihai Ruşti a declarat că pentru imobilele care fac parte din patrimoniul statului şi aparţin de municipalitate se vor realiza proiecte care vor avea în vedere reabilitarea acestora, printr-un programul de reabilitare a Centrului Istoric, cu finanţare din fonduri europene. Proiectul va trebui depus, cel târziu până la finalul acestei luni.

Cât despre celelalte imobile, aflate în proprietate privată, este obligatoriu să se ocupe fiecare proprietar în parte.

Pericol public

Oricine face o plimbare prin oraşul nostru poate observa cu ochiul liber, starea deplorabilă în care se află majoritatea imobilelor monumente istorice, mai ales cele în care nu locuieşte nimeni. Clădirile s-au degradat foarte mult, tencuiala de pe ziduri a căzut, pereţii s-au crăpat şi în unele locuri aproape că se dărâmă faţada caselor. Majoritatea sunt atacate de umezeală, cu acoperişurile deteriorate, zac in descompunere, mucegai, păianjenii sau şoareci.

Unele dintre ele au ajuns adevărate focare de infecţie, gunoaiele domnesc la baza imobilelor ca pe lângă adevărat container, iar în unele situaţii oamenii străzii le-au folosit ca adăpost, mai ales pe timp de iarnă, după ei rămânând o mizerie şi un miros pe care cu greu le poţi evita dacă, întâmplător, te afli în trecere printr-o astfel de zonă.

Soarta clădirilor nu diferă mult de nefericita stare a bibliotecilor, a grădinilor publice sau a parcurilor naţionale. Iată de ce ar merita scutit de taxe timp de zece ani oricare întreprinzător privat, dornic să investească masiv în salvarea patrimoniului, ocrotirea clădirilor-monument şi în primenirea spaţiilor memoriale.

Pe lângă faptul că strică imaginea oraşului, aceste clădiri pot fi un adevărat pericol. Din cauză că starea de degradare este foarte avansată, există pericolul ca în orice clipă să cadă bucăţi din acestea,bucăţi de tencuială sau chiar cărămizi. Şi în Bistriţa s-a întâmplat nu o dată. Putem însă vorbi şi despre noroc, având în vedere că nu s-au înregistrat victime.

Acolo unde s-a mai intervenit, s-a făcut fără a respecta legislaţia privind protecţia monumentelor istorice.

Puncte sensibile

Judeţul nostru se poate mândri că deţine o moştenire istorică de nepreţuit.
În judeţul Bistriţa-Năsăud sunt în jur de 769 de monumente istorice, din care, în momentul de faţă, sunt 376 de clădiri declarate ca monumente istorice în municipiu. Dacă numărul acestora va rămân acelaşi, peste doar câţiva ani, aceasta nu poate fi precizat deoarece depinde de modul de evoluţie a clădirilor care nu se ştie cât vor mai rezista.

Autorităţile locale întâmpină o serie de probleme în ceea ce priveşte reabilitarea clădirilor unde există mai mulţi proprietari, pe lângă Statul român. În astfel de cazuri, problema este destul de delicată, deoarece sumele cu care ar fi nevoite să contribuie persoanele fizice pentru astfel de reabilitări, nu sunt de ici de colo. În acest caz, pentru reabilitarea imobilului trebuie solicitat primăriei eliberarea unui certificat de urbanism şi să se încheie un contract între ambele părţi, municipalitatea contribuind la reabilitare în funcţie de parametrii acesteia.

Există şi cazuri în care în astfel de case locuiesc mai multe familii, iar pentru reabilitarea acestora trebuie ajuns la un acord între toţi locatarii şi apoi de la primărie se solicită un certificat de urbanism şi cererea unui aviz din partea Direcţiei Judeţene pentru Cultură. În funcţie de tipul reabilitărilor şi de categoria în care intră ca monument istoric imobilul respectiv, se stabilesc şi parametrii pentru aprobările necesare.

Sistem greoi

Teoretic, perioada în care se pot obţine aprobările necesare pentru reabilitarea unui imobil monument istoric este de 30 de zile. În realitate, aceasta durează mult mai mult.

De pildă, orice avizare a documentaţiilor tehnice privind diferite intervenţii asupra unor monumente istorice, în zona lor de protecţie, trebuie să primească girul Comisiilor Zonale. Judeţul nostru este arondat, alături de Satu Mare, comisiei zonale din Baia-Mare. Astfel, s-a solicitat să se întocmească comisii la nivel de judeţ, pentru ca problemele să fie sesizate în timp util şi să se reducă şi costurile de personal. Se consideră că ar fi o idee de bun augur, ca experţii să fie mai mult pe teren şi mai puţin în birou, pentru că una este să vadă la faţa locului intenţiile de renovare ale unui proprietar şi să înţeleagă exact despre ce este vorba.

Mai mult, pentru că această comisie zonală se întruneşte doar o dată pe lună, volumul de avize este considerabil şi, din aceasta cauză, sunt şi multe întârzieri.

Sistemul greoi şi birocraţia sunt principalele motive pentru care multe cereri de reabilitare aşteaptă îndelung, iar monumentele ajung ruine sau primesc o faţă nouă, neconformă cu reglementările în domeniul construcţiilor cu specific istoric.

Primăria mai poate obliga proprietarii imobilelor afectate, prin Regulament urbanistic aprobat prin hotărâre de consiliu local, să le reabiliteze, şi în special dacă vorbim de faţadele care lasă mult de dorit şi, aşa cum spuneam, pot produce accidente prin dezlipirea bucăţilor de tencuiala sau cărămidă care ar putea lovii trecătorii.

Bistriţenii, însă, şi-au făcut un obicei din a ignora parametrii impuşi de către comisiile de specialitate, în ceea ce priveşte renovarea sau modernizarea unor monumente istorice sau a celor aflate în zona de protecţie istorică. Aşa se face că, deşi pentru fiecare intervenţie este nevoie de aprobarea specialiştilor şi a primăriei, bistriţenii ignoră legea şi se trezesc cu dosare penale.
Proprietarii renumitei Case „Ion Zidaru”, care s-a aflat într-o stare deplorabilă ani de zile, au fost nevoiţi, să aştepte circa un an până să aibă toate aprobările necesare la dosar în vederea reabilitării imobilului. Tot cam un an de zile, monumentul a fost monitorizat de către Primăria Bistriţa, a cărei cadre specializate în domeniu au executat proceduri de reabilitare a acestuia.

Paul Bucur