Monica Săsărman ia apărarea procurorilor și a judecătorilor: Legislaţia este ambiguă şi lasă loc de interpretare

La ora actuală în România, singura meserie ce se poate practica fără sancțiuni grave legale este cea de magistrat. În ediții anterioare, Gazeta de Bistrița a prezentat în repetate rânduri spețe în care anumiți procurori sau judecători au comis abuzuri în dosarele ce le-au instrumentat. Pentru prima dată, în parlament s-a găsit un politician care să ceară modificarea legii Statutul magistraților, adică a celor două categorii: procurori și judecători.

În prezent, dacă un suspect câștigă un proces la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, Statul Român este obligat să îi plătească acestuia mii de euro despăgubiri pentru umilințe sau abuzuri suferite nefundat din cauza măsurilor preventive luate asupra sa în faza de urmărire penală și chiar și după condamnare.

De asemenea, acei bani ce îi achită Statul Român cu titlu de despăgubiri, provin din bugetul țării. Legislația în speță nu obligă statul să recupereze banii plătiți pentru greșelile magistraților.

Concret, cei din Camera Deputaţilor au adoptat tacit propunerea colegului lor prin care atât judecătorii cât şi procurorii vor fi traşi la răspundere de către Statul Român în urma deciziilor CEDO.

Unul dintre motivele pentru care deputatul Oajdea Daniel a propus această modificare provine din miile de cazuri câştigate de români la CEDO împotriva Statului, unde daunele morale şi materiale sunt plătite din banii contribuabililor şi nu din buzunarul judecătorilor sau procurorilor care nu şi-au făcut eficient treaba.

Nu e vina judecătorului sau a procurorului

Avocatul Monica Săsărman comentează inițiativa de modificare legislativă asupra statutului magistraților. Potrivit acesteia, problemele din sfera juridică încep de la faptul că legile actuale sunt neclare și lasă loc de interpretare.

„Propunerile deputatului nu rezolvă problema cu care se confruntă sistemul judiciar. În primul rând se face referire la reaua credință și neglijență. Prima, cum e definită în textul de lege, nu poate fi probată. Ce-a de-a doua o avem deja. Avem o instabilitate legislativă și avem acte normative interpretabile. Spre exemplu în codul de Procedură Penală, majoritatea articolelor au fost declarate neconstituționale. Asta spune ceva: textul de lege e formulat ambiguu. În situația în care procurorul sau judecătorul, respectiv magistratul trebuie să aplice legea acesta trebuie să  aibă legi clare și simple ce nu  lasă loc de interpretare legislativă. Măsura pe care o ia un judecător sau un procuror o ia în sfera permisă de legile actuale”, spune avocatul Monica Săsărman.

În continuare avocata susține că este normal ca Statul Român să plătească despăgubiri inculpaților ce câștigă la CEDO, dat fiind faptul că așa-zisele greșeli comise de magistrați sunt consecințe ale unui sistem legislativ incorect și ambiguu.

„Prima dată ar trebui să fie modificate legile care sunt neclare. Dreptul Administrativ este atât de ambiguu încât lasă loc de interpretare pe de-o parte, sau nu îți dă o soluție. Recent, am atacat în contencios o hotărâre adoptată de Consiliul Județean. Viza stabilirea unor anumite taxe și tarife, dar nu mi-a fost analizată pe fond pentru că nu am putut să justific interesul, ci trebuia să fiu eu direct lezată. Pe fond nu mi-au analizat această contestație, pe care am formulat-o în calitate de ales județean. Sunt foarte multe situații ce creează confuzii. Spre exemplu, în urma unor controale pentru alocarea subvențiilor s-au întocmit acele procese verbale de nereguli. Legislația e atât de neclară, încât judecătorului îi e imposibil să se pronunțe corect pe ele, să rezolve”, mai adaugă aceasta.

Singurii din sistem fără Dumnezeu…

Un aspect grav sesizat de deputatul iniţiator al modificării legislative constă în faptul că în România, judecătorii şi procurorii sunt singurii ce nu sunt traşi la răspundere cu privire la greşelile comise în procedura de justiţie.

Dacă şi cei din Senat vor adopta modificările, iar Statutul Magistraţilor va fi implementat cu amendamentele prezentate mai sus, toţi procurorii şi judecătorii vor fi nevoiţi să plătească din buzunarul propriu în cazul în care CEDO dă câştig de cauză unui condamnat, suspect sau cercetat.

În prezent, în toate speţele în care românii au reclamat la CEDO abuzurile comise de judecători şi magistraţi, iar Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis să le dea câştig de cauză acestora, daunele materiale şi morale au fost achitate de către Statul Român, din buget, fără ca adevăraţii vinovaţi să fie sancţionaţi.

Deşi legea permite ca Statul Român să dea în judecată magistraţii pentru care au plătit ”oalele sparte”, amendamentul nu obligă la o astfel de acţiune şi nici nu au existat speţe în care un judecător sau un procuror să fie chemat în instanţă pentru a plăti strict pe abuzurile comise.

Agustin Ostace a câștigat la CEDO, după ce Tribunalul Bistrița-Năsăud l-a ignorat

Spre exemplu, în acest an a existat un proces celebru în care un bistriţean a învins justiţia română la Curtea Europeană a Drepturilor Omului a ajuns la final în primăvara acestui an. Augustin Ostace va primi despăgubiri de la statul român după ce i-a fost încălcat dreptul la viaţa privată chiar de justiţie.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a decis la începutul acestei săptămâni ca bistriţeanul să fie despăgubit după ce în 1981 i-a fost stabilită în instanţă paternitatea unui copil însă, în 2003 când se puteau efectua altfel de testări şi a adus proba contrarie, aceasta nu i-a fost admisă de instanţele româneşti.

Cazul este cu atât mai ciudat cu cât chiar Institutul de Medicină Legală „Mina Minovici” susţinea că testarea făcută în 2003 nu putea fi realizată în 1981, însă judecătorii nu au admis proba.

Bistriţeanul, care locuieşte de mulţi ani în străinătate, a deschis în urmă cu opt ani un proces la CEDO şi zilele trecute a şi câştigat.

În 1981 printr-o decizie a Tribunalului Bistrița-Năsăud Augustin Ostace a fost declarat tatăl unui copil, H. A., născut în 1980. Mama băiatului a fost cea care a deschis acţiunea în instanţă iar, conform Mediafax, “la baza deciziei au stat mărturii potrivit cărora existase o legătură între petent şi mama copilului, precum şi o expertiză medico-legală pe baza analizei grupelor sangvine care a relevat o „paternitate nedecisă”, fără a fi exclus ca bărbatul să fie tatăl copilului”.

În anul 2003, atât Ostace cât şi tânărul H.A. s-au supus unei noi expertize pentru stabilirea paternităţii, la Institutul de Medicină Legală „Mina Minovici”, rezultatul fiind negativ.

În aceste condiţii Augustin Ostace s-a adresat Tribunalului Bistriţa-Năsăud şi a cerut revizuirea deciziei din 1981. Surpriză însă: cererea i-a fost respinsă, pe motiv că nu era adusă o probă care exista şi la momentului judecării cazului în 1981 şi de care părţile nu aveau cunoştinţă! Nu a avut mai mult succes nici la Curtea de Apel Cluj…

După ce a pierdut procesul, bistriţeanul s-a adresat judecătorilor de la CEDO şi, după aproape 8 ani a avut câştig de cauză.

“CEDO a constatat că, la momentul petrecerii faptelor, petentul nu avea posibilitatea să conteste paternitatea, fiindu-i astfel încălcat dreptul la viaţa privată, prevăzut în articolul 8 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului”, mai scrie Mediafax..

La finalul acestui proces judecătorii de la Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit ca Augustin Ostace să primească de la statul român daune morale de 5.000 de euro la care se mai adaugă 3.000 de euro cheltuieli de judecată.

În cazul în care legea s-ar modifica după propunerile mai sus menționate, Statul Român ar fi obligat să îl dea în judecată pe acel judecător de la Tribunalul Bistrița-Năsăud ce i-a respins cererea cerând ca magistratul respectiv să achite daunele morale și cheltuielile de judecată.