Monica Pop: Arhitectul este şi artist şi tehnician

Gazeta de Bistriţa: Cu ce probleme se confruntă arhitectul municipiului Bistriţa?

Monica Pop: Momentan sunt mai multe probleme, nu doar una. Cred că în primul rând este lipsa fondurilor pentru reabilitarea clădirilor, pentru întreţinerea lor, dar şi aici depinde de zona la care facem referire. De obicei lipsa drumurilor, a căilor de acces, acestea sunt marile probleme din zonele nou construite şi apoi zonele vechi şi zona centrului istoric. La blocuri, pentru zona de locuinţe colective lipsesc fondurile pentru reabilitarea termică şi a amenajărilor aferente. Acestea sunt problemele care trebuie rezolvate în primul rând. O altă problemă majoră ar fi, de asemenea, calitatea documentaţiilor şi a proiectelor, precum şi lipsa specialiştilor în domeniu.

Gazeta de Bistriţa: Cum ar arăta casa proiectată de dumneavoastră?

Monica Pop: Ar fi o casă funcţională în primul rând, ar fi o casă în care te-ai simţi bine. Nu prefer casele mari, le prefer pe cele mai mici, care reuşesc să asigure confortul unei familii în funcţie de numărul de membri, cu o curte, cu o grădină.

Gazeta de Bistriţa: Adepta cărui stil arhitectural sunteţi?

Monica Pop: Îmi plac lucrurile vechi, îmi place centrul oraşului, doar că la momentul actual arată într-o stare proastă, ceea ce nu place nimănui. Nu sunt adepta stilurilor moderne, deşi sunt obiecte de arhitectură frumoase şi acestea, dar depinde de zona unde este amplasată acea construcţie sau acel obiect.

Gazeta de Bistriţa: Numiţi o clădire din Bistriţa sau din judeţ care vă impresionează şi de ce.

Monica Pop: Cum spuneam mai adineauri, îmi plac clădirile vechi, dar şi cele nou reabilitate. Pe centru îmi place de exemplu mult clădirea în care se află ceasornicăria, admir cu plăcere portalul din piatră care s-a descoperit cu ocazia reabilitării clădirii din Liviu Rebreanu nr. 9. De asemenea, pe Titulescu se află o clădire reabilitată şi care arată foarte bine.

Gazeta de Bistriţa: Ce ne puteţi spune spre exemplu despre clădirea de pe Dornei 8, aflată lângă Centrul de ajutor social, care se află în acest moment într-o stare deplorabilă?

Monica Pop: Este o clădire care a fost revendicată, a solicitat-o noul proprietar şi i-a fost restituită. Acea clădire era în litigiu, de aceea nu a fost reabilitată, dar din câte ştiu, proprietarul a solicitat un certificate un certificat de urbanism pentru reabilitarea clădirii. Este o clădire frumoasă, în care a funcţionat o vreme Inspectoratul pentru Protecţia Consumatorilor. Această clădire a fost retrocedată odată în baza Legii 10

Gazeta de Bistriţa: Aveţi o preferinţă în ceea ce priveşte o anumită clădire din lume?

Monica Pop: La Louvre. Îmi place piramida şi modul cum se vede ea din interiorul muzeului. Piramida, chiar dacă este o construcţie nouă este minunată şi este un bun exemplu de a integra o construcţie nouă într-o zonă cu clădiri vechi.

Gazeta de Bistriţa: Din stilul actual de arhitectură al ţărilor europene, care ar fi acea ţară / ţări din care aţi "importa"?

Monica Pop: Cred că noi mai mult ar trebui să aplicăm nişte reguli de construire, nu neapărat o arhitectură a clădirilor. O clădire poate să aibă o anumită arhitectură, dar într-o anumită zonă poate să arate foarte bine sau poate să arate mai rău. Lucrul care îmi place cel mai mult este ordinea, de asemenea lucrurile clare, precise şi sunt preocupată în special de amenajarea teritoriului. Trasarea unor străzi, construirea, realizarea unor aliniamente ale clădirilor, îmbinarea de bun gust a clădirilor, chiar dacă au arhitectura diferită, este vital pentru oraş. Nu mi-ar plăcea idea de a avea numai clădiri construite într-un singur fel.

Gazeta de Bistriţa: Greşelile multor constructori particulari, cui se datorează?

Monica Pop: În primul rând se începe de la alegerea unui proiectant de calitate care să proiecteze un obiect funcţional şi apoi aplicarea în practică. Problema e că aceşti constructori nu execută după proiect. Trebuie să existe o relaţie între beneficiar, proiectant şi constructor. De asemenea, arhitectul, inginerul şi geotehniceanul nu trebuie să lipsească.

Gazeta de Bistriţa: Este arhitectul mai mult un artist sau mai mult un tehnician? Cum se plasează între aceste două coordonate?

Monica Pop: Eu sunt inginer constructor, am terminat Facultatea de Construcţii, dar după absolvire am făcut mai multe cursuri pentru a mă specializa în domeniul în care lucrez acum. Sunt cursuri făcute în domeniul reabilitării monumentelor istorice şi în urbanism. Arhitectul este deci şi artist şi tehnician, însă trebuie să existe o colaborare între arhitect şi inginer astfel încât lucrurile să iasă bine.

Gazeta de Bistriţa: Există arhitect şef în judeţului nostru?

Monica Pop: Arhitectul şef se află la Consiliul Judeţean. CJ are o structură de specialitate – Instituţia Arhitectului Şef, iar şef este domnul arhitect Victor Michiu. Dânsul este pe tot judeţul. Noi suntem pe municipiul Bistriţa şi cele şase localităţi componente.

Gazeta de Bistriţa: Există arhitect şef în fiecare din oraşele judeţului?

Monica Pop: Da, aşa spune legea. De fapt Instituţia Arhitectului Şef este o instituţie care este o structură de specialitate tehnică şi fiecare oraş sau localitate trebuie să aibă în administraţie arhitect al acelei localităţi, iar unde nu există, Consiliul Judeţean dă autorizaţiile.

Gazeta de Bistriţa: Care sunt principalele cauze pentru care Bistriţa s-a dezvoltat atât de haotic în ultimii ani?

Monica Pop: Nu aş spune haotic. Noi tot ce autorizăm, o facem pe baza unor documentaţii de urbanism şi amenajarea teritoriului. Există anumite procente de ocupare a terenului şi toată activitatea are la bază nişte reguli clare. Planul urbanistic general anul acesta va fi actualizat, iar pe baza acestuia autorizăm şi vedem cu va arăta oraşul în următorii 5 – 10 ani. Există legi care sunt adaptate la situaţia locală şi fiecare localitate trebuie să-şi adapteze PUG- ul după ea. Prin PUG sunt delimitate zonele cu risc, iar în aceste zone nu se dau autorizaţii de construire. Acele zone dezvoltate haotic, majoritatea sunt în extravilan, unde nu sunt încă Planuri Urbanistice Zonale. Pe baza PUG s-au întocmit PUZ- uri, care studiază o suprafaţă mai mică de teren. Analizând un PUZ, vă veţi da seama cum ar arăta acele zone, aceasta dacă se vor respecta condiţiile de construcţie.

Gazeta de Bistriţa: Vă gândiţi să faceţi o limitare a regimului de înălţime a clădirilor?

Monica Pop: Da, dar depinde de zonă, pentru că trebuie să avem în vedere, spre exemplu, a nu-i umbri pe alţii. Dacă ne referim la zone de locuinţe mici, locuinţe individuale, trebuie un anumit regim de înălţime, pentru zonele comerciale un alt regim, pentru zonele de blocuri altul. Toate trebuie să se încadreze într-o siluetă a oraşului.

Gazeta de Bistriţa: Ce se întâmplă cu construcţiile ilegale, se vor demola?

Monica Pop: Legea permite în cazul în care respectiva construcţie se încadrează în regulile de urbanism prevăzute în zona respectivă, să intre în legalitate. În cazul în care nu se respectă regulile pentru zona respectivă, construcţia trebuie demolată. Între zonele de blocuri, de exemplu, nu trebuie să mai fie construcţii provizorii pe domeniul public şi să fie amenajate ca spaţii verzi sau parcări. Vor fi demolări chiar şi în curţile oamenilor, dacă se dovedeşte că acestea ar fi inestetice, pentru că trebuie să avem curţi aerisite, amenajate.

Gazeta de Bistriţa: Ce ne puteţi spune despre locuinţele sociale în care vor fi mutaţi locuitorii Centrului istoric?

Monica Pop: Acele locuințe sunt pentru toate categoriile sociale defavorizate, deci nu doar pentru cei din Centru. Proiectul tehnic este elaborat deja şi urmează a se solicita autorizaţie de construcţie, după care se va începe execuţia. Foarte multe familii de acolo, chiar au solicitat să fie mutate. De altfel, aceste clădiri nu se pot reabilita cu chiriaşul sau proprietarul în interiorul clădirii.

Gazeta de Bistriţa: Ce planuri aveţi dumneavoastră ca arhitect al municipiului Bistriţa?

Monica Pop: În primul rând să facem un Plan Urbanistic General de calitate pe care să putem să-l aplicăm după aceea în practică. Eu cred că toate lucrurile pornesc de la nişte documentaţii de calitate. Prin PUG se propune dezvoltarea oraşului pe următorii ani, astfel având un plan bine întocmit şi care să asigure cerinţele tuturor cetăţenilor, este posibil ca oraşul nostru să fie mai frumos.

Mihaela Mocanu