Mobilul care te trage în piept

Una dintre cele mai prolifice afaceri ale momentului este în domeniul telefoniei mobile întrucât, conform unui studiu realizat la sfârşitul lui septembrie de către Autoritatea Naţională de Comunicaţii, în România există mai multe telefoane mobile decât locuitori. Ca orice afacere neaoşă, în ecuaţie trebuie să existe şi un păgubit care se identifică în cadrul acestei afaceri cu clienţii reţelelor de telefonie mobilă. Companiile de acest gen îşi jecmănesc constant proprii clienţi, culmea faptului constând în faptul că printre păgubiţi se numără şi clienţii fideli, unii dintre ei plătind abonamente de mii de lei.

Unul dintre clienţi companiei de telefonie Zapp, Loreta M. a dorit să rezilieze contractul de abonament pe care îl avea cu această firmă de telefonie pentru că a sesizat o serie de inadvertenţe în factură. Cu toate acestea, ea nu a putut face acest lucru întrucât cei de la Zapp i-au spus că rezilierea contractului se poate face doar cu 60 de zile înainte de încheierea anului calendaristic, altfel contractul se prelungeşte de la sine pe încă un an de zile. “În noiembrie 2006 am redactat cererea de reziliere, adică cu mai mult de 60 zile până la sfârşitul contractului, şi anume 31.01.2007. Am trimis cererea, după care am fost sunată şi întrebată care sunt motivele acestei renunţări. Am primit acasă ultima factură, în valoare de vreo 30 de lei, pe care am achitat-o cu câteva luni întârziere. În acest timp, am primit înştiinţare de la ei, cum că dacă nu plătesc această ultimă factură mi se percepe o taxă de 200 de dolari, echivalentul unei rezilieri de contract înainte de termen. Am plătit factura însă, după câteva luni am primit o scrisoare de la ei prin care mă înştiinţau că am un debit în valoare de 750 lei (taxa de 200 de dolari şi penalităţile acumulate în decursul derularii contractului). I-am sunat şi mi s-a spus că eu nu am făcut nicio cerere de reziliere. Le-am spus că am toate dovezile în acest sens şi că nu le voi plăti nimic. Au apelat la o firmă de recuperare debite, Global Collection, care m-a contactat şi care mi-a trimis înştiinţări peste înştiinţări. Ultima  somaţie mă anunţa că voi fi executată silit, prin punea în vânzare a bunurilor mele”, susţine Loreta M. Conform legii, în lipsa unei hotărîri judecătoreşti nu se poate începe executarea silită.

Cum să câştigi

Contractele românilor cu marile firme furnizoare de utilităţi, sevicii de telefonie sau internet sunt pline de practici abuzive la adresa consumatorului. Pentru protecţia consumatorului există legi care ar putea fi puse în aplicare însă, de cele mai multe ori, nu sunt respectate sau textul legii este vag şi poate fi interpretat. Patronul unei societăţi comerciale a dorit să întrerupă un contract tot cu compania Zapp însă, chiar dacă şi-a plătit toate facturile şi a notificat din timp rezilierea contractului, cei de la Zapp l-au dat în judecată. Pe o firmă am avut 20 de numere de telefon de la Zapp. După trei ani de abonament i-am anunţat că nu mai doresc serviciile lor. Am plătit ultima factură şi am depus la caserie cererea de reziliere a contractului. După o lună mi-a mai venit o factură pe care nu am plătit-o pe motiv că nu am folosit serviciul. Acum mă judec cu ei pentru că mi se cer 26.000 de lei penalităţi la o factura de 1200 de lei. Deşi am câştigat de două ori până acum, mi-a venit iar citaţie pentru 14 noiembrie!

Un alt caz, în care o societatea de telefonie mobilă şi-a dat în judecată propriul client este al unei clujence care, a reuşit să cîştige procesul. M-am judecat timp de un an cu Orange-ul. Mi-am angajat un avocat care mi-a explicat că penalităţi care mi se cereau nu sunt tocmai legale. Am avut o factură neachitată de 290 de lei pe care nu am mai plătit-o. M-au dat în judecată, dar numai după ce, în prealabil, mi-au dublat suma de plată. La prima înfăţişare nu m-am prezentat şi mi-au majorat penalizarea ajungând la 1280 de lei, cu cheltuieli de judecată. La a treia înfăţişare mi-au cerut 2980 de lei.

Procesul s-a judecat, dar nu am mai plătit nimic pentru că acele penalizări nu sunt legale, iar cheltuielile de judecată trebuie suportate de ei pentru că ei m-au dat în judecată şi au pierdut procesul. Datoria de 290 de lei s-a subscris pentru că au trecut trei ani de zile”, povesteşte femeia.

Alo? Frauda la telefon

Un alt gen de fraude care se comit prin intermediul companiei de telefonie mobilă este cel al mesajelor “capcană”. De multe ori, clienţii reţelelor de telefonie mobilă sunt anunţaţi că au cîştigat un premiu de cîteva mii de euro, însă pentru a confirma aducerea la cunostinţă trebuie să introducă un cod în telefon. Însă, codul respectiv nu face altceva decît să încarce contul celui care a anunţat cîştigarea premiului. “Am primit un mesaj pe telefon care spunea că sunt  câştigătorul unui telefon Nokia şi a 3.000 de euro pentru că Orange împlineşte 10 ani. Am introdus un cod care mi-a fost dictat, însă a doua zi am mers la Orange ca să văd despre ce este vorba. Operatoarea mi-a spus că am încarcat cartele PrePay în valoare de 345 de euro! Am rămas consternată! Am cerut anularea tranzacţiei pentru că eu sunt proprietara telefonului, dar mi s-a spus că nu se poate, cum nici blocarea cartelei pe care am încarcat-o nu este posibilă. Unde este securitatea pe care ar trebui să o ofere Orange clienţilor? Am făcut o plângere la Departamentul Antifraude din cadrul Orange şi mi s-a spus că voi primi răspuns cam în 30 de zile”, se plînge Maria B. unul dintre clienţii de telefonie mobilă fraieriţi.

Un alt caz “problematic” apărut între un abonat şi compania de tefonie este al lui Nagy Hunor, care deţine societatea comercială SigmaNet. Hunor a avut probleme din cauza dezvoltării serviciului de portabilitate a numerelor de telefon dintr-o reţea în alta. “Avem un pachet business la Vodafone cu 10 cartele sim, şi plătim lunar 900-1100 de lei pe factură. În data de 24.10.2008, am încercat să-mi contactez clienţii pentru a stabili întîlniri de afaceri, dar nu s-a putut pentru că era blocată reţeaua. Am sunat la Vodafone, la un agent pentru clienţi şi mi-a spus că problema este de la reţea, fiind recent dezvoltată soluţia cu portabilitatea numerelor, dar tehnicienii lucrează la problemă. În contract cu Vodafone scrie că serviciul trebuie să fie accesibil din 24 ore/zi 7 zile/săptămână. Mai mult, reparaţiile la reţea au durat cam trei zile, iar într-un final a trebuit să apelez la o cunostinţă de la Vodafone ca să să mi se rezolve problema”, se plînge Hunor.

Ştefan Trandafir