Mircea Radu: De Crăciun, hyperemarketurile au vândut produse expirate
Şapou: În pragul sărbătorilor de Craciun, majoritatea hypermarketuilor s-au întrecut în oferte şi reduceri pentru a-şi atrage clienţii şi a-şi dubla vânzările. În urma unor controale efectuate la toate instituţiile de profil care operează în Cluj-Napoca, Oficiul pentru Protecţia Consumatorului Cluj (OPC CLUJ) a depistat la fiecare dintre aceste diverse nereguli, pentru care s-au aplicat sancţiuni. Gazeta de Cluj vă prezintă în continuare un interviu cu şeful OPC Cluj, Mircea Radu, în care dânsul prezină erorile descoperite şi amenzile aplicate, pentru a proteja interesele generale ale consumatorilor.
Mircea Radu: În urma unei adrese primite în pragul sărbătorilor, am intensificat controalele în preajma sărbătorilor asupra produselor supuse anumitor oferte, asupra modului de etichetare şi pentru a vedea dacă sunt protejaţi consumatorii. Am întreprins controale la toate hypermarketurile şi am constatat, cel puţin în sectorul alimentar, şi aici mă refer la produsele refrigerate gen cărnuri şi mezeluri, faptul că partea de retragere a produselor de acest gen nu este tocmai în conformitate cu unele norme în sensul în care s-au descoperit şi produse depozitate direct pe paviment sau depozitate în alt loc decât în cele special amenajate în acest sens. În marea parte a acestor hypermarketuri s-au găsit şi produse expirate pe rafturi, după cum la alte hypermarketuri am găsit trei promoţii care anunţau anumite facilităţi pentru consumatori, însă la casa de marcat facilitatea nu apărea. În acest sens am descoperit o situaţie în care într-un hypermarket era un produs care era expus cu o reducere de 70% iar atunci când consumatorul se deplasa la casa de marcat să achite produsul, reducerea respectivă nu se mai aplica. Nu ştim din ce cauză era această reclamă mincinoasă însă operatorul economic în cauză a fost sancţionat cu o amendă de 30.000 de lei pe care a şi achitat-o.
Rep: Câte dinte companiile verificate au primit sancţiuni?
M.R: Toate companiile la care s-au efectuat verificări au fost sancţionate. A mai fost o companie care susţinea că are „cel mai mic preţ din România”, am sancţiuonat această observaţie în sensul în care un hypermarket aflat în vecinătate avea preţuri mai mici, cu diferenţe de preţ destul de consistente. Directorul acestui lanţ de magazine, fiind la niveşl naţional campania respectivă, a luat legătura cu noi, venind să discute această problemă pentru că afectează întreaga lor campanie la nivel naţional. În ceea ce priveşte produsele din carne şi refrigerate, în şedinţa avută cu reprezentanţii companiilor, am semnalat faptul că vor trebui să găsească un alt mod de preluare a produselor dincolo de uşile acolo unde consumatorii de rând nu au acces. În plus, am discutat despre găsirea unui nou mod de preluare şi gestionare a produselor neconforme, celor care urmează a fi duse la distrugere, pentru că din ce am constatat erau ţinute toate în acelaşi loc fără a fi evidenţiate oarecum pe zile sau să fie evidenţiate produsele care cu o zi în urmă au expirat şi care a doua zi nu aveau ce să caute la comercializare. Dacă acestă evidenţiere va fi bine pusă la punct, am şi găsit modalitatea de a gestiona corect aceste produse neconforme pentru a nu avea suspiciunea că ajung din nou pe raft, vom intra cât de cât pe un făgaş normal.
Rep: Cu alte cuvine, toate hypermarketurile au avut ceva în neregulă?
M.R: Din toate cele şapte hypermarketuri controlate, la toate s-au găsit nereguli şi s-au aplicat sancţiunile maxime. La fiecare hypermarket, că discutăm de produse expirate expuse pe rafturi, că discutăm despre lipsa informaţilor de pe produse, că discutăm despre depozitarea incoreactă sau de produse cu termenl ilizibil, toate acestea sunt nereguli dstul de grave. Cel mai imprtant este faptul că nu s-au putut identifica produsele care cu o seară înainte erau descoperite ca fiind neconforme nu erau depozitate în spaţii special amenajate în acest sens. De aici derivă marea parte a problemelor.
Rep: Credeţi că neregulile pe care le-aţi sesizat sunt rezultatul unei erori neintenţionate sau sunt făcute cu bună ştiinţă?
M.R: Sunt posibile ambele variante. Posibil să fie lipsă de interes din partea conducătorilor acestor instituţii, însă nu cred că nu ar putea face atâta efort încât să gestioneze problemele cum se cuvine. Aceste lucruri sunt convins că se întâmplă de mult timp, nu doar în apropierea sărbătorilor din acest an. Poate că de această dată am găsit noi o formă de control mai interesantă, prin care le-am arătat că felul în care îşi gestionază activitatea şi acea trasabilitate perfectă a documentelor şi a produselor nu este chiar perfectă şi că trebuie înbunătăţită. Acuma că intenţionat sau neintenţionat numai ei pot să o spună, eu judec numai faptele şi ceea ce am văzut la data şi ora controlului. Întradevăr, partea de rotiserie, partea de a comercializa produse gătite tip gastro, putem spune că da, la unele hypermarketuri există suspiciunea că ar putea folosi produse expirate. Unele hypermarketuri pot spune că au surse de aprovizionare separate, neexistând suspiciunea că ar păutea lua de pe raft produse expirate. Altele, dimpotrivă, au chiar susţinut că iau produsele de pe rafturi, acum punându-se problema dacă acestea sunt sau nu sunt în termen. În momentul controlului nu am descoperit ambalajele produselor, sens în care este suntem siguri că au avut probleme în acest sens. De aceea de acum încolo vom acorda o atenţie sportită acestor hypermarketuri şi a modului în care comercializează produse alimentare. Axistă şi alte două instituţii care se ocupă de acest aspect, una dintre ele fiind DSVSA Cluj (Direcţia Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor), instituţie care are tot aşa are atribuţii de control, dânşii emiţând avize şi autorizaţii în tot ce înseamnă partea de produse refrigerate, cărnuri. În mod normal doctorul veterinar arondat unei instituţii va putea semnala orice nereguli în ceea ce priveşte modul de gestionare a produselor alimentare, unde sunt prestate şi în ce condiţii.
Rep: Care a fost reacţia companiilor în legătură cu problemele depistate?
M.R: Şase dintre cele şapte instituţii care au fost amendate au achitat amenda, excepţie făcând doar Selgros, până în acest monent niciuna ne contestând sancţiunea. Cu siguranţă însă vor contesta sancţiunea minimă aplicată, în sensul că dacă noi aplicăm o sancţiune de 30.000 de lei, din păcate legea a de aşa natură încât permite operatorului economic să achite jumătate din minimul sancţiunii, adică jumătate din 3000 de lei, 1500 de lei. Cu alte cuvinte, degeaba am aplicat noi acestă sancţiune de 30.000 de lei, în considerarea unei acţiuni grave care lezează interesele unui număr mare de consumatori, dacă operatorul economic are posibiliatea ca în 48 de ore să achite jumătate din minim. Adică 1000-1500 de lei, depinde de încadrarea faptelor constatate. Acum, din cunoştiinţele mele, ei vor contesta şi sancţiunea minimă plătită, în termenul legal de 15 zile.
Rep: La volumul lor de vânzări 1500 de lei nu reprezintă mare lucru.
M.R: Pentru ai faptul că au fost sancţionaţi, mai precis sancţiunea, nu prezintă mare lucru. Mai important este faptul că a fost făcută public sancţiunea. Noi oricum vom propune o tematică de control pentru a vedea dacă cele discutate în şedinţa de consiliere avută cu hypermarketurile, pentru a vedea dacă angajamentele asumate sunt respectate. Sunt legi în care suma aplicată în procesul verbal este oblgatorie a fi plătită integral, cum este cazul practicilor comerciale incorecte, dar dacă nu este încadrarea bună pe fapta comisă nu se mai poate aplica acea sancţiune. După 48 de ore de la aplicarea sancţiunii nu mai poate fi contestată amenda, rămânând suma din procesul verbal de constatare. În această situaţiei se află operatorul Selgros, care are de achitat 50.000 de lei, câte 25.000 de lei pentru încălcarea a două articole. Din cunoştinţele mele încă nu am primit o copie după ordinul de plată, sediul lor fiind la Braşov, dar sunt convins căî şi dânşii au plătit o sumă minimă, 2000-3000 de lei, sumă pe care o vor contesta ulterior.
Sabin Ripan
