Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, a făcut o serie de modificări, cu ”batista pe țambal”, la proiectul de lege pentru desființarea SIIJ (Secția specială pentru investigarea faptelor de corupție din Justiție). Ministrul a adoptat amendamentele propuse de CSM la proiectul legislativ fără nicio opoziție. Principala modificare este că procurorii care vor ancheta cazurile de corupție vor fi aleși de CSM, și nu de șefii Parchetelor, cum era în forma inițială.
Proiectul de desființare al Secției speciale a fost modificat de Cătălin Predoiu însă, practic, Consiliul Superior al Magistraturii i-a trasat ministrului Justiției ce modificări să facă. Iar modificările sunt în favoarea judecătorilor pentru că, la urma urmei, ei sunt cei vizați, în mod special, de posibilele cazuri de corupție din Justiție.
În forma inițială a proiectului anchetatorii cazurilor de corupție din rândul magistraților erau selectați de Procurorul General al României și de procurorii generali ai parchetelor curților de apel. Ulterior, CSM urma să dea un aviz, pozitiv sau negativ, însă avizul trebuia să fie motivat. Însă, în noul proiect procurorii care vor soluționa cazurile de corupție, indiferent că dosarele vor viza magistrați de de la CSM, ICCJ, curți de apel, tribunale, judecătorii și parchetele de pe lângă aceste instanțe, vor fi propuși CSM și desemnați de Procurorul General al României.
”Pentru infracțiunile prevăzute la alin. (1), urmărirea penală se efectuează de procurori anume desemnați de către Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea procurorului general al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție, potrivit procedurii prevăzute de prezenta lege.
(4) Pentru infracțiunile prevăzute la alin. (2), urmărirea penală se efectuează de procurori anume desemnați de către Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea procurorului general al parchetului de pe lângă curtea de apel, potrivit procedurii prevăzute de prezenta lege”, arată în noul proiect.
O altă modificare constă în faptul că procurorii care vor instrumenta dosarele magistraților din CSM, ÎCCJ, curți de apel și parchete de pe lângă aceste instanțe să dețină grad corespunzător de Parchet de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
Astfel, cei din CSM s-au asigurat, prin noul proiect de lege care va stabili modalitatea prin care magistrații vor fi anchetați pentru eventualele fapte de corupție, să fie niște procurori pe care să îi cunoască.
Predoiu: ”Trebuie să desfiinţăm SIIJ şi să mergem mai departe”
Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu că desfiinţarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie a ”monopolizat” discuţia despre acest domeniu, dar sistemul are nevoie, în special, de încredere în capacitatea sa de a performa.
„Desfiinţarea SIIJ a monopolizat discuţia despre justiţie, dar sistemul are nevoie de foarte multe lucruri şi, în special, de încredere în capacitatea sa de a performa. Magistraţii români au demonstrat profesionalism şi integritate, iar continuarea acestei discuţii aruncă o umbră de îndoială nemeritată asupra întregului sistem judiciar. Trebuie să desfiinţăm SIIJ şi să mergem mai departe”, a declarat Cătălin Predoiu în cadrul unei întâlniri cu ambasadorul Germaniei la Bucureşti, Dr. Peer Gebauer, la cererea părţii germane.
Predoiu a precizat la Ministerul Justiţiei că proiectul de desfiinţare a Secţiei speciale va fi prezentat în Guvern în luna februarie şi apoi trimis la vot în Parlament, probabil în prima jumătate a lunii martie, dar numai dacă primeşte aviz pozitiv de la Consiliul Superior al Magistraturii.
De altfel, în programul de guvernare al Coaliţiei PNL – PSD – UDMR se specifică faptul că, până la data de 31 martie 2022, se va adopta un act normativ care să prevadă încetarea activităţii Secţiei de investigare a infracţiunilor din justiţie, urmând ca aceasta să fie înlocuită de o nouă structură, care se ofere „garanţii de independenţă a magistraţilor”.
„Până la data de 31 martie 2022, vom adopta un act normativ care să prevadă încetarea activităţii SIIJ şi înfiinţarea unei instituţii/structuri care oferă garanţii de independenţă a magistraţilor şi să asigure, în acelaşi timp, mecanisme eficiente pentru o reală şi efectivă răspundere a judecătorilor şi procurorilor, în condiţii de imparţialitate şi de legalitate a procedurilor, în acord cu decizia CJUE din 18 mai 2021, cu avizul Comisiei de la Veneţia din iulie 2021 şi al Consiliul Superior al Magistraturii”, se arată în programul de guvernare
Cum va arăta noua structură din justiție care va ancheta magistrați
Conform noului proiect de lege, competențele Secției speciale vor fi transferate de fapt către o nouă structură, denumită de Predoiu „sistem inspirat de modelul Parchetului European”. Nucelul central va fi la Secția de Urmărire penală și criminalistică a Parchetului General, unde 12 procurori vor avea competențe pe dosarele vizând presupuse fapte de corupție ale magistraților. DNA – singura unitate de parchet specializată în fapte de corupție – este exclusă astfel din schemă, cerință exprimată cu insistență atât de PSD, cât și de UDMR. Pe lângă cei 12 procurori, vor avea competențe pe astfel de fapte 30 de prorurori (câte doi) de la fiecare parchet de curte de apel din țară.
Cei 42 de procurori vor fi propuși de către procurorul general, în cazul celor de la Parchetul general, respectiv de către șefii parchetelor curților de apel și vor fi desemnați de către plenul Consiliului Superior al Magistraturii.
Vom avea garanţia unor anchete obiective, imparţiale, garanţia independenţei judecătorilor şi procurorilor, dar şi eficienţa eforturilor de combatere a infracţionalităţii, atât cât e, în sistemul judiciar”, a susținut Predoiu, spunând că acest proiect a fost agreat în coaliție și că nu va fi vorba despre „o altă structură care să înlocuiască SIIJ, ci despre un nou sistem”.
În ultimul raport MCV emis de către Comisia Europeană în luna iunie 2021 se subliniază asumarea de principiu a Guvernului României în ianuarie 2021 a unui memorandum în care își exprima angajamentul politic de a da curs tuturor recomandărilor MCV. Planurile prevăzute în memorandum includ și proiectul de lege de desființare a Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție (SIIJ) și modificări ale legilor justiției, ambele fiind direct legate de recomandările MCV.
Raportul din iunie face un bilanț al progreselor înregistrate în cadrul MCV din octombrie 2019 și până în prezent și evaluează progresele înregistrate pentru îndeplinirea celor 12 recomandări din ianuarie 2017 și a celor opt recomandări suplimentare din noiembrie 2018.
În februarie 2021, CSM a mai dat un aviz în cazul proiectului de desființare a Secției Speciale. Pe atunci, proiectul aparținea ministrului Justiției de la acea vreme, Stelian Ion, și a primit aviz negativ.
În avizul CSM, condus de judecătorul Bogdan Mateescu, se arăta, la acel moment, că „proiectul de lege analizat ar conduce în esenţă la schimbarea competenţei de efectuare a urmăririi penale în cauze privind infracţiuni săvârşite de magistraţi, revenindu-se la soluţia anterioară Legii numărul 207/2018 pentru modificarea şi completarea Legii numărul 304/2004 privind reorganizarea judiciară, în care competenţa de efectuare a urmăririi penală revenea, după caz, parchetelor de pe lângă curţile de apel, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism”.
