Ministrul Digitalizării, Bogdan Ivan, a anunțat că peste 1000 de biblioteci din mediul rural vor fi modernizate și digitalizate cu 37 de milioane de lei, fonduri europene.
„Fiecare român, de la mic la mare, trebuie să aibă acces la tehnologie. Am participat la evenimentul de relansare a apelului unui proiect prin care modernizăm bibliotecile locale și le transformăm în hub-uri de dezvoltare a competențelor digitale pentru 100.000 de români. Ne-am propus să dezvoltăm compentențele digitale ale cetățenilor nu doar în centrele orașelor mari, ci să ducem beneficiile tehnologiei până la nivelul fiecărei commune și fiecărui sat din România. Comunitățile de formare digitală pe care le construim acum vor aduce tehnologia mai aproape de oameni, vor fi porți deschise spre viitor pentru cei care își doresc noi orizonturi”, a scris Bogdan Ivan pe pagina sa de Facebook.
De asemenea, ministrul a anunțat că acele comunități de formare digitală vor aduce tehnologia mai aproape de sute de mii de români în anii care vin.
„Vom ajuta nu doar cei 100.000 de români care sunt beneficiari direcți, în cadrul indicatorilor de performanță din proiect. Comunitățile de formare digitală pe care le creăm vor aduce tehnologia mai aproape de sute de mii de români, în anii care vin. Detalii despre Investiția 17 – Scheme de finanțare pentru biblioteci pentru a deveni hub-uri de dezvoltare a competențelor digitale din cadrul componentei C7 “Transformarea digitală” din PNRR și despre beneficiarii acesteia pot fi consultate la adresa”, a conchis Bogdan Ivan.
Inainte de digitalizarea bibliotecilor din mediul rural trebuie făcută reforma administrativ-teritorială. În România sunt 2862 de comune din care 2.390 au sub 5.000 de locuitori, iar 891 n-au nici măcar 2.000 de oameni. Avem 216 orașe din care 117 au sub zece mii de cetățeni. Au însă aparate birocratice stufoase care le conduc, în mai toate cazurile cu ajutor de la stat. Astfel, 2.593 de localități au beneficiat în 2022 de fonduri din bugetul statului pentru a putea să funcționeze. Și așa se întâmplă în fiecare an. De aceea, în administraţia locală ar trebui păstrarea acelor primării comunale care servesc peste 8.000 de cetăţeni, şi comasarea celorlalte, aşa încât să-şi poată asigura din venituri proprii cheltuielile de funcţionare şi să ofere servicii minimale pentru viaţa cetăţenilor: salarii, iluminat public, gospodărire comunală, fără să mai stea cu mâna întinsă pentru transferuri de fonduri de la bugetul central sau de la bugetul judeţean. În felul acesta comunele din România ar putea deveni unităţi administrative sustenabile care să poată accesa proiecte de dezvoltare pentru toate satele componente. (Vezi si : https://www.bursa.ro/proiect-campusuri-scolare-rurale-85210154)