La 6 luni de la punerea în funcţiune în instanţe a noului sistem Ecris IV s-au strâns circa 500 de plângeri vizavi de modul defectuos în care acest sistem informatic funcţionează. Cu toate acestea, firma grecească care a lucrat la Ecris IV a primit numai în 2006 peste 1,6 milioane de euro. Dacă la punerea în funcţiune, sistemul informatic de gestionare a dosarelor, s-a blocat, în momentul de faţă grefierii spun că sistemul merge din ce în ce mai greu.
În urmă cu patru ani, Ministerul Justiţiei a renunţat la contractul cu firma românească Indaco, care a dezvoltat sistemul Ecris, şi a refăcut contractul cu firma grecească, European Dynamics care, în colaborare cu societatea Total Soft ar fi trebuit să dezvolte sistemul informatic Ecris IV.
După mari întârzieri, în urmă cu şase luni, sistemul Ecris IV a fost dat în folosinţă, iar de la lansarea sistemului, la Ministerul Justiţiei s-au strâns, numai din instanţe, 500 de sesizări, care arătau deficienţe grave ale sistemului, dar şi unde poate fi acesta fraudat. Astfel, după ce Ministerul Justiţiei a pierdut până acum 2 milioane de euro din bani europeni, pentru că nu a implementat sistemul la timp, MJ a anunţat recent că „versiunea updatată” a ECRIS IV, va fi finalizată peste 5 luni, cu condiţia ca societatea aleasă să facă acest lucru să fie una mai profesionistă.
Conform MJ, nu este vorba despre crearea unei aplicaţii noi, ci se pregăteşte doar updatarea sistemului existent, prin achiziţionarea de licenţe şi servicii de dezvoltare software aferente pentru continuarea dezvoltării sistemului ECRIS. “Referitor la obiectivele acestei noi versiuni ale aplicaţiei, ele sunt total diferite de cele ale ultimei dezvoltări şi vin să completeze şi să faciliteze operarea ECRIS. Această versiune urmăreşte: efectuarea primilor paşi în vederea implementării în sistem a instituţiilor (conceptuale) apărute în noile Coduri, optimizarea sistemului existent – pas natural după orice nouă dezvoltare, bazat pe modul de utilizare a aplicaţiei şi comportamentul acesteia în mediul de producţie, îmbunătăţirea aplicaţiei din punct de vedere al sistemului de gestiune a bazelor de date – în acest moment este folosit Microsoft SQL Server 2000, produs lansat în anul 2000, demult depăşit din punct de vedere tehnic şi al cărui „ciclu de viaţă” s-a încheiat, dezvoltarea capabilităţilor de interoperare cu orice alt sistem informatic – datorită designului distribuit al aplicaţiei ECRIS este necesar un sistem central de schimb şi redirecţionare de informaţii. Acesta va putea fi folosit pentru interconectarea cu diverse sisteme informatice. (ex. portalul e-justice, instanţe din alte ţări, sistemele informatice ale altor instituţii publice etc.), unelte pentru managementul aplicaţiei şi al mediului de găzduire, backup şi restaurare în caz de dezastru. Subliniem că la acest moment a fost declanşată procedura legală de achiziţie publică, însă optimizarea sistemului nu se poate face fără consultarea magistraţilor şi grefierilor care sunt utilizatori ai acestui sistem, etapă care va avea loc ulterior atribuirii contractului, în cadrul etapei de implementare a proiectului. De asemenea, precizăm că punerea în producţie a aplicaţiei nu va fi realizată în mod automat la sfârşitul perioadei contractuale, ci va fi necesară parcurgerea unor etape tehnico-administrative ulterioare (de exemplu, instalarea noii aplicaţii la nivelul tuturor instituţiilor beneficiare). Acest proces se poate desfăşura pe o perioadă de timp de câteva luni. Menţionăm că în cadrul programului PHARE 2006 a fost aprobată spre finanţare dezvoltarea sistemului ECRIS cu alte noi funcţii (ex. îmbunătăţirea soluţiei software, interoperabilitatea cu alte aplicaţii), termenul de contractare a acestor fonduri fiind noiembrie 2008. În anul 2008 a fost lansată procedura de achiziţie pentru acest proiect, dar, din cauza întârzierilor apărute în derularea proiectului ECRIS IV şi a contestaţiilor repetate formulate de către firmele interesate, nu a fost posibilă contractarea fondurilor comunitare pentru dezvoltarea ECRIS, urmând ca acest proiect să fie implementat din fonduri de la bugetul de stat – H.G. nr. 216/2011 privind aprobarea sumei necesare Ministerului Justiţiei pentru contractarea şi implementarea proiectelor necontractate din fondurile Programului PHARE 2006, emisă în baza Ordonanţei Guvernului nr. 11/2009 privind alocarea de la bugetul de stat a fondurilor necesare pentru contractarea şi implementarea proiectelor necontractate din fondurile Programului PHARE. Având în vedere, pe de o parte, faptul că prin acest proiect se urmăreşte, în principal, achiziţionarea de produse şi servicii în vederea modernizării din punct de vedere tehnologic a sistemului ECRIS, în conformitate cu noile evoluţii tehnologice, iar pe de altă parte că acest proiect a fost asumat de către statul român prin programul PHARE 2006, acesta reprezintă atât o continuare necesară şi firească a proiectului anterior, cât şi o obligaţie asumată faţă de Comisia Europeană”, a declarat Predoiu.
Un Ecris cu dedicaţie
În urmă cu patru ani, Ministerul Justiţiei a organizat o licitaţie pentru realizarea unui nou sistem informatic de gestionare a dosarelor din instanţe (Ecris) care să îl continuie pe cel deja existent la respectivă. Din motive care nu au fost făcute publice, Ministerul Justiţiei a renunţat la serviciile societăţii care lucrase până atunci la Ecris şi a ales o firmă grecească, European Dynamics, pentru realizarea sistemului Ecris IV şi societatea Total Soft pentru mentenanţa Ecris-ului. SC Total Soft este administrată de grecul Kiakidis Theodoros, acţionarii minoritari sunt Dan Liviu Drăgan şi Florin Manea, iar principalul acţionar este SC Smart Investment Software Solution, un SRL deţinut de off-shore-ul grecesc Ferabosco Investments LTD. Cu alte cuvinte, contractul în valoare de 1.650.000 de euro din Fonduri Phare a ajuns la greci. Pe lângă suma contractului, de la bugetul de stat se mai plătesc lunar peste 40.000 de lei societăţii Total Soft pentru mentenanţa sistemului. Până aici nu ar fi nimic de obiectat dacă sistemul informatic ar funcţiona şi ar respecta caietul de sarcini asumat. Spre exemplu, conform caietului de sarcini în Ecris IV toate dosarele ar fi trebuit incluse într-un circuit electronic, securizat pe baza unei semnături electronice, între toate instanţele şi parchetele. De asemenea, caietul de sarcini prevedea ataşarea la dosar a înregistrărilor audio şi video, posibilitatea generării unei semnături electronice, legătura cu aplicaţia Ecris din cadrul Parchetelor pentru transferul de dosare între Parchete şi Instanţe, legături cu alte aplicaţii informatice ale Ministerului Justiţiei sau cu aplicaţia de arhivare a dosarelor, etc. Până acum, Ecris IV a fost introdus doar în câteva instanţe, dar sistemul s-a blocat şi a dat rateuri. Unul dintre acţionării firmei Indaco, este Daniel Iane care se numără printre cei care au gândit şi pus în aplicaţie sistemul Ecris din 2002 până în 2006. Conform unui interviu acordat de acesta în revista Lumea Justiţiei, sistemul Ecris IV făcut de programatorii greci este un fiasco şi un “up-date” făcut la sistemul Ecris iniţial. El povesteşte că Indaco a fost eliminată din licitaţia pentru Ecris IV pentru că unul dintre criteriile de departajare de la licitaţia din 2006 era că societăţile participante trebuiau să fi câştigat cât mai multe proiecte pe Fonduri Phare în valoare de peste un milion de euro. El mai adaugă şi faptul că 11 firme au depus scrisori de intenţie, din care opt societăţi au fost alese pentru fazele finale şi, pe parcurs, trei firme s-au retras. “Ecris IV este o păcăleală. S-a plecat efectiv de la codul sursa ECRIS III făcându-se doar cârpeli. Cârpeli necesare în parte datorită modificării legislaţiei, dar şi necesităţii obiective a momentului. Nici măcar nu au avut bunul simţ să reprogrameze în DOTNET aplicaţia. Au folosit un convertor automat ASP-DOTNET, astfel încât la o simplă inspectare a paginilor cu codul sursă apare sintagma «Indaco Systems», comentariile şi numele unor angajaţi Indaco, au păstrat aceleasi lay-out-uri. Unde au umblat, întradevăr, au umblat rău. Este evident că nu s-au priceput. Au stricat exact ceea ce nu trebuia să fie atins. Au reconfigurat sistemul astfel încât din punctul meu de vedere l-au facut nefuncţional. El se va bloca probabil din prima lună de exploatare. Sper să mă înşel deşi nu prea mi se întâmplă. În ceea ce priveşte componenta aplicaţiei ECRIS IV, am citit şi eu comunicatul de presă al ministerului şi am rămas usor surprins, întrucât unele module care figurează acum ca noutăţi erau înca din ECRIS II. Statistica nu e ceva nou, modului executări era dezvoltat în ECRIS III, integrarea cu procedura de faliment era rezolvată de noi, iar procedura fusese dezvoltată de către altă firmă. Modulul de arhivare ar fi trebuit să funcţioneze, pentru că s-au plătit deja foarte mulţi bani pe el”, explică Iane.
Ştefan Trandafir
