Minciuna si adevar in turismul romanesc

Criza economică mondială începe să se resimtă într-un cămin mai ales prin reducerea drastică a bugetului de vacanţă şi excursii al acelui cămin. Familiile prospere înainte de criza economică şi care obişnuiau să iasă din ţară cel puţin o dată pe an, se simt acum strâmtorate de „criză” şi se gândesc probabil că planurile de vacanţă făcute încă de anul trecut vor cădea în acest an. Totuşi, vacanţele sunt un lucru necesar pentru a descărca stresul acumulat şi pentru a da noi energii de lucru elementelor celor mai dinamice ale unei societăţi în creştere precum cea românească. În moment de criză, dimpotrivă, industria timpului liber poate să aibă tocmai de câştigat, deoarece cantitatea de stres este mai mare şi deci şi nevoia de a se defula a cetăţeanului, creşte exponenţial. Paradoxal, în timp de criză, banii cheltuiţi pe vacanţă, excursii, eventual jocuri de noroc, pot să fie cantitativ mai mulţi decât banii pe care un cetăţean cu scaun la cap ar fi dispus să-i cheltuiască pe astfel de activităţi în timp de sănătate mondială a economiei.

Teoria e doar teorie

Să vedem însă dacă această teorie se verifică în practică, acum, în prag de sezon estival.
Managerii hotelurilor de cinci stele din Bucureşti, afirmă că ocuparea camerelor a scăzut cu 10-15%, ceea ce nu este foarte mult. Dar criza se resimte în primul rând în neîncrederea acestei clientele tip business, cea mai cu dare de mână – oamenii de afaceri nu mai apelează la serviciile hotelurilor de cinci stele din Bucureşti aşa cum o făceau odinioară, pentru că rezervă doar camerele cu preţul cel mai mic şi nicidecum cele mai scumpe, aşa cum făceau înainte de criză.

Litoral cam pustiu

Litoralul românesc este şi mai grav atins. În luna mai, deşi începuseră căldurile, pe plaje şi în staţiuni nu se plimbau decât câteva sute de turişti, multe hoteluri erau închise, şi deşi preţurile în cele deschise scăzuseră foarte mult, numai 20% din rezervări s-au făcut pentru luna mai, celelalte 80% fiind pentru iunie. S-au înfiinţat deci programe special pentru închirierea celor 3.000 de locuri disponibile – “O săptămână la mare” este un program ce propune preţuri reduse consumatorilor grav atinşi la buzunare de către criză, oferind camera la preţuri cuprinse între 159 şi 399 de lei pe un sejur de 6 nopţi.
Există însă şi fenomene spectaculoase! Corina Martin, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism (ANAT) a declarat că în week-end-ul prelungit de Rusalii cu 70% mai mulţi turişti decât în week-end-ul precedent – 29, 30, 31 mai – au fost înregistraţi pe litoralul românesc. Acelaşi reprezentant declară că 15.000 de turişti vor veni în această vară pe litoralul românesc, ceea ce reprezintă o stagnare în comparaţie cu anul trecut. Lăudăroşenie sau adevăr? Ministerul Turismului chiar plusează şi afirmă că în acest sezon estival numărul de turişti de pe litoral va creşte chiar (!) cu 10-15%, din cauza introducerii tichetelor de vacanţă, şi a faptului că românii nu vor mai pleca în Bulgaria la plajă.

Oficialii se laudă cu creşterea turismului românesc

Acelaşi responsabil ANAT afirmă că turismul românesc ca fenomen global a crescut chiar în 2009. Creşterea se referă la hotelurile şi staţiunile româneşti în detrimentul alegerii unor destinaţii străine.
Cu alte cuvinte, hotelurile, pensioanele, cabanele de pe teritoriul României vor avea de câştigat însă nu şi agenţiile de turism româneşti care vând românilor călătorii în Italia, Franţa, Grecia sau companiile de transport româneşti care duc turişti români la Roma, Paris sau Londra.
Conform ANAT, “creşterea turismului românesc din 2009” nu este altceva decât o sedentarizare a călătorului român.

Afirmaţii paradoxale

Teoriile responsabililor din turismul românesc sunt nerealiste, deşi sunt îmbrăcate în veşminte pestriţe de previziuni economice serioase. La fel sunt şi declaraţiile oficiale ale Ministerului Turismului. Acesta din urmă a anunţat nu demult că achiziţionarea de pachete turistice legate de staţiunile de pe teritoriul românesc nu va scădea, ci dimpotrivă, chiar va creşte… tocmai din cauza necompetitivităţii turismului românesc. În traducere liberă, pentru că turismul românesc nu a fost niciodată foarte atractiv pentru străinii bogaţi, din această cauză nici nu va avea prea mult de suferit pe durata crizei. Totuşi ceea ce uită MT este tocmai faptul că Grecia şi mai ales Bulgaria, care vor pierde în 2009 un număr imens de turişti germani spre exemplu, vor veni pe piaţă cu pachete şi mai ieftine decât cele de la Mamaia!
Ca să nu mai vorbim despre lunile noiembrie-decembrie –ce ţin şi ele tot de 2009-, sezon tradiţional în care agenţiile de turism româneşti vindeau un produs foarte popular şi anume, vacanţele de o săptămână în staţiunile din Austria. E greu de crezut că schiorii români vor renunţa în 2009 la Austria în favoarea Predealului – ori tocmai asta afirmă ANAT şi MT, atunci când avansează teza necompetitivităţii turismului românesc care aduce foloase paradoxale pe timp de criză.

Optimism doar la Bucureşti, nu şi la Bistriţa

Responsabilii agenţiilor de turism din Bistriţa au declarat pentru Gazeta de Bistriţa că situaţia optimistă a turismului românesc pe 2009 „se vede aşa doar de la Bucureşti”. Agenţiile tur operatoare din Bistriţa nu sunt la fel de optimiste precum MT sau ANAT. Bistriţenii afirmă că probabil agenţiile din oraşele mari nu au atât de mari pierderi precum cele din oraşele mici. Ce este sigur e că dat fiind disponibilizările şi pierderile de la marile întreprinderi bistriţene, agenţiile vor pierde pe 2009 mulţi clienţi, atât dintre cei care vor să-şi petreacă vacanţa în România cât şi dintre cei care ar fi vrut să o petreacă în străinătate.

Laurenţiu NECHITA