Interesele Uniunii Comunelor Grănicereşti au fost confiscate de un Grup infracţional organizat, din care fac parte şi câţiva primari PSD, în frunte cu Mircea Romocea, edilul Năsăudului. Acesta se află aici în plin conflict de interese. Scriitorul Teodor Tanco, membru fondator al UCGN şi preşedinte de onoare al organizaţiei, a cerut în instanţă anularea alegerilor din 30 aprilie şi demisiile celor vinovaţi de spolierea patrimoniului. Florica Dura sesizează Poliţia pentru fals şi uz de fals şi înţelegere frauduloasă.
Întrucât am depus un jurământ de credinţă care presupune subordonarea acţiunilor mele spiritului grăniceresc, spirit ce înseamnă credinţă în Dumnezeu şi respect faţă de statul de drept, mă simt obligată să dau publicităţii câteva din elementele penale care m-au determinat să ies public şi să denunţ instalarea unui grup infracţional organizat la cârma Uniunii Comunelor Grănicereşti Năsăudene, concomitent cu alegerea noii conduceri a organizaţiei, în cadrul Adunării Generale de la data de 30 aprilie 2014.
Metehne vechi
Încă din 2013, februarie 20, dată la care am participat prima oară la Adunarea Generală a UCGN, în calitate de reprezentant delegat al localităţii mele de baştină, Sîntioana, fostă localitate grănicerească, actualmente componentă a comunei Mărişelu, am sesizat şi filmat (imaginile pot fi găsite pe youtube.com) mai multe elemente care frizau penalul. Mă refer aici la votul cu repetiţie, făcut prin manipularea delegaţilor şi în interesul unor terţi. Am cerut la acel moment înregistrarea în procesul verbal de şedinţă a punctului meu de vedere, respectiv faptul că se face un abuz şi am votat contra intereselor de grup. Documentul la care mă refer va fi pus la dispoziţia organelor de cercetare şi anchetă. Acesta este primul element infracţional la care fac trimitere în plângerea adresată conducerii IJP BN.
Cum în acel moment nu aveam acces la documente şi informaţiile pe care le-am primit din partea fostei conduceri a UCGN au fost contradictorii, vagi şi incomplete, am început să adun documente, să citesc cărţi despre istoria Regimentului 2 de Graniţă, Năsăud, şi să vorbesc cu persoane informate corect, în ce priveşte realităţile istorice bazate pe documente inechivoce privind problema grănicerească a celor 44 de comune, foste grănicereşti. În paralel, am adunat informaţii despre renaşterea grănicerismului, după 1989, înfiinţarea UCGN şi luptele intestine din acest ONG, lupte care au ca miză un patrimoniu fabulos, care din păcate a fost jecmănit atât din interiorul UCGN cât şi din exteriorul lui, astfel încât, în acest moment este nevoie de economii dure pentru ca scopul principal al organizaţiei, acela de a da burse elevilor şi studenţilor care provin din cele 44 de localităţi, să poată fi dus la îndeplinire.
Din documentarea mea, rezultă că, deşi UCGN dispune de suprafeţe însemnate de pădure, păşuni, livezi şi clădiri retrocedate, ca efect al Legii 10, gestionarea mai mult decât defectuoasă a acestei averi, de către conduceri care mai de care mai hrăpăreaţă şi mai incompetentă, a adus Uniunea în situaţia în care să nu dispună de banii necesar pentru a funcţiona, ca să nu mai vorbim de acordarea burselor şi stipendiilor, de care de-a lungul timpului au beneficiat figuri ilustre ale literaturii române, între care amintesc doar pe George Coşbuc şi Liviu Rebreanu, fără să aduc în discuţie galeria de peste 100 de academicieni năsăudeni, toţi şcoliţi pe banii fostului regiment de graniţă.
Alegerile din 2014 au adus un grup infracţional organizat la conducerea UCGN
Faptul că în urma unor articole de presă, din lunile martie şi aprilie a acestui an, fosta conducere a UCGN a bătut în retragere, şi demisionat, după ce problema de imagine a cauzat terfelirea pe durată lungă a celui mai important brand al judeţului, cele 44 de comune grănicereşti, şi alegerile de la finalul lunii aprilie, m-au făcut să sper că în interiorul UCGN cu o conducere nouă şi un nou consiliu director am putea curăţa cangrena mafiotă şi însănătoşi organismul acestui important ONG. În consecinţă, am decis, ca urmare şi a unor propuneri, să candidez la funcţia de preşedinte al Uniunii. Numărul celor care m-au votat, unii care nici măcar nu auziseră de mine, 13 delegaţi din tot atâtea localităţi, dintr-un total de 38 prezenţi, cât şi faptul că am fost aleasă în Consiliul Director, mi-au dat legitimitatea de a reprezenta mai multe localităţi în Consiliul Director, fapt ce a fost consacrat de momentul depunerii jurământului de credinţă faţă de principiile grănicerismului, principii care au adus recunoaşterea naţională a fenomenului năsăudean, manifestat la nivelul celor 44 de comune foste militarizate. Complotul pus la cale de grupul de interese, având ca nucleu mai mulţi primari PSD, toţi cu probleme din sfera abuzului de putere şi a spolierii bunurilor comunităţilor pe care se prefac că le administrează, a adus la conducerea UCGN pe primarul de Salva, Gheorghe Onul, primarul de Năsăud, Mircea Romocea, primarul de Leşu Ilvei, Ionel Pop, primarul de Prundu Bârgăului, Doru Crişan, a revelat grupul infracţional, care are în plan blocarea retrocedărilor către UCGN prin diverse tertipuri juridice sau prin neprezentarea la termenele de judecată a unor procese istorice pentru organizaţie.
Al doilea element penal la care fac trimitere în plângerea penală, se referă la falsificarea alegerilor din 30 aprilie, prin falsificarea unor semnături pentru ca numărul de voturi să poată da câştig de cauză grupului de interese. Despre acest lucru se vor pronunţa organele abilitate.
Jaful s-a declanşat imediat după depunerea jurământului de credinţă pentru valorile grănicerismului
Înainte de alegerile pentru PE, vineri 16 mai, o mare parte dintre aleşii AG din 30 aprilie au depus jurământul de credinţă, la Năsăud, în sala de consiliu a UCGN. Imediat după s-a trecut la organizarea jafului pe care grupul plănuieşte să îl pună în operă. Adică, prin vocea unui proaspăt condamnat penal pentru înşelăciune, fratele preşedintelui UCGN, Gheorghe Onul, pe nume Vasile Onul, şi care potrivit planului ar fi trebuit să ocupe funcţia de jurist al UCGN pentru a „desăvârşi juridic” ceea ce era doar un plan politic, respectiv pierderea proceselor istorice privind retrocedarea Spitalului de pe strada Independenţei din Bistriţa, cât şi cele trei clădiri solicitate din Năsăud, în fapt nici 10% din fostul patrimoniu istoric al grănicerilor. Numai că, din fericire, aveam informaţii despre cea mai recentă condamnare a fratelui OV a primarului de Salva şi am putut bloca pe diverse căi, accederea acestuia la controlul juridic al UCGN.
Al treilea element penal la care fac trimitere este măsluirea procesului verbal de la şedinţa din 16 mai 2014, document în care nu apare decât ceea ce convine grupului infracţional. Astfel, propunerile mele, făcute chiar pe un ton ridicat, care au produs deja efecte privind chemarea la raport a fostului jurist al UCGN, fostul judecător Pompei Raus, pentru a informa CD privind procesele pe rol, cu termene foarte importante, şi propunerea ca preşedintele să fie neremunerat, cu scopul creşterii sumei de bani alocată burselor prin scăderea cheltuielilor cu personalul, nu apar în procesul verbal şi nici angajarea mea, voluntară, fără plată, pentru a reprezenta UCGN în relaţia cu mass media.
Propunerea de înregistrare a şedinţelor s-a lovit de votul contra al grupului de interese
Cum eu ca şi alţi colegi de consiliu am aflat abia de curând ce conţine procesul verbal în care am semnat precum „primarii”, ceva care este doar în interesul grupului, dar care conţine doar nişte amânări, la recenta şedinţă de CD de marţi, 4 mai, am cerut înregistrarea sau chiar filmarea şedinţelor pentru a evita eventuale greşeli de redactare, care pot atrage după sine răspunderea penală. Acest lucru nu a fost agreat de grupul de interese, drept pentru care s-a votat contra. Doar 5 voturi au fost pentru înregistrarea şedinţelor. Ca urmare, dar şi pentru că edilul Năsăudului a fost deranjat de insistenţele mele privind respectul legalităţii, şi a cerut să fiu dată afară, condiţionând prezenţa sa, oricum aflată în conflict de interese, de absenţa mea, am părăsit sala de consiliu, după ce am declarat că, eu nu îmi asum furăciunile lor, nu mai semnez nici un act, care ulterior mi-ar putea atrage răspunderea penală şi răspunderea în faţa lui Dumnezeu şi că voi face plângere penală.
Precizez că, de comun acord cu preşedintele de onoare a UCGN, scriitorul nonagenar Teodor Tanco am hotărât ca eu să fac demersul la Poliţie, demers din al cărui text v-am informat pe larg, iar domnia sa a făcut demersurile în justiţie, la instanţă, pentru anularea alegerilor din 30 aprilie 2014, pe motiv de nerespectarea statutului, articolul 3, privind apolitismul. Domnul Tanco a trimis şi scrisori adresate primarilor din conducerea UCGN, în care i-a invitat pe aceştia să facă pasul în spate şi să depolitizeze Uniunea, iar celor implicaţi în căpuşarea şi spolierea patrimoniului UCGN, Antonel Pop şi Nistor Ioan le-a cerut demisiile.
Florica Dura
