Sistemul sanitar românesc continuă să fie unul cu probleme, în special pentru pacienţi. Anul trecut, printr-un ordin al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate a fost introdus un nou sistem de compensare a medicamentelor, prin care s-a stabilit un singur preţ de decontare, cel mai mic, pentru toate pastilele care tratează o anumită boală.
În cazul în care medicul de familie va prescrie un medicament străin, dar în farmacii există un înlocuitor românesc mai ieftin, reducerea de preţ se va aplica celui din urmă. Mai exact, se compensează cel mai ieftin medicament dintr-o grupă de produse care se folosesc pentru aceeaşi boală.
Pe de altă parte, puţine dintre medicamentele ieftine se găsesc în farmacii. Prin diverse metode, farmaciştii constrâng pacienţii să cumpere doar anumite pastile, de regulă cele mai scumpe din liste.
Aşa se face că la nivel naţional a fost demarată o campanie prin care pacienţii sunt îndemnaţi să lupte cu „sistemul mafiot” al farmaciilor. Oamenii sunt învăţaţi să aleagă medicamentul pe care şi-l doresc ei, nu pe cel băgat pe gât de farmacişti pentru propriul lor profit.
Vasile Ionel, preşedintele Colegiului Farmaciştilor din Bistriţa-Năsăud, spune că pacienţii trebuie să fie fermi în faţa farmaciştilor atunci când cumpără medicamente compensate. În plus, cei din urmă au obligaţia de a prezenta bolnavilor medicamentele pe care le au pe raft, decizia finală aparţinând exclusiv pacientului.
Opriţi mafia medicamentelor!
În urmă cu câteva luni, în spaţiul virtual a fost lansată o campanie de informare intitulată „Opriţi mafia medicamentelor!”, prin care cetăţenii sunt învăţaţi să nu se lase păcăliţi de farmacişti atunci când achiziţionează medicamente compensate. Astfel, bolnavii trebuie să ştie că în momentul în care medicul prescrie un medicament compensat nu-l prescrie sub denumirea comercială, ci sub denumirea comună internaţională (DCI).
De asemenea, puţini pacienţi ştiu că, de cele mai multe ori, sunt mai multe medicamente care conţin substanţa activă recomandată de medic, iar atunci când merg la farmacie ca să şi le ridice, farmacistul, care-şi cunoaşte foarte bine interesul, le oferă, de obicei, pe cele mai scumpe din listele cu medicamente compensate.
Cei care au demarat campania au oferit şi un exemplu în acest sens. Dacă medicul de familie prescrie Indapamidum 1,5mg (denumirea comună internaţională), farmacistul îi va oferi, aproape întotdeauna pacientului medicamentul Tertensif 1,5mg, produs în Franţa, care costă 21 de lei/30 de bucăţi. Aproape niciodată nu-i va oferi medicamentul Indapamida Mylan 1,5mg, produs tot în Franţa, medicament echivalent cu Tertensif 1.5mg, dar care costă 12 lei/30 de bucăţi.
Pacientul are însă dreptul la liberul arbitru şi poate accesa adresa www.medicamentecompensate.ro, unde poate obţine toate informaţiile necesare despre medicamentele compensate.
Preşedintele Colegiului Farmaciştilor din Bistriţa-Năsăud, Vasile Ionel, spune că în momentul în care pacienţii trec pragul farmaciilor pentru a cumpăra medicamente compensate, farmaciştii sunt obligaţi să le prezinte mai multe tipuri folosite pentru tratarea aceleiaşi boli, însă nu ei decid ce alegere face în final cel bolnav.
„Farmaciştii trebuie să le arate pacienţilor câteva tipuri de medicamente cu acelaşi efect terapeutic pe care le au pe raft, dar persoana respectivă alege ce cumpără. Fiecare farmacie este obligată prin contractul cu Casa de Asigurări de Sănătate să aibă două-trei tipuri de pastile folosite pentru aceeaşi boală, care diferă ca şi preţ”, a declarat pentru Gazeta de Bistriţa, Vasile Ionel.
Trei tipuri de medicamente compensate
Potrivit informaţiilor postate pe site-ul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, asiguraţii beneficiază de medicamente compensate în proporţie de 50%, 90% şi 100%, în funcţie de lista cu medicamente aprobată de Guvern, care are în componenţă mai multe subliste.
Astfel, sublista A conţine pastile de bază de care beneficiază asiguraţii în tratamentul ambulatoriu în regim de compensare 90 la sută din preţul de referinţă.
Sublista B conţine medicamente de care beneficiază asiguraţii în tratamentul ambulatoriu în regim de compensare 50 la sută din preţul de referinţă şi este formată preponderent din medicamente originale, la care se adaugă şi unele generice.
Sublista C este alcătuită din medicamente pentru boli cronice, în regim de compensare sută la sută pentru asiguraţi şi pacienţii înscrişi în programele naţionale de sănătate. Aceasta are trei secţiuni – C1, C2 şi C3. Secţiunea C1 cuprinde DCI de care beneficiază asiguraţii în tratamentul ambulatoriu al unor grupe de boli cronice, în regim de compensare sută la sută din preţul de referinţă. Secţiunea C2 cuprinde DCI corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii incluşi în programele naţionale de sănătate cu scop curativ în tratamentul ambulatoriu şi spitalicesc în regim de compensare sută la sută din preţul de decontare. Secţiunea C3 conţine medicamentele compensate sută la sută din preţul de referinţă de care beneficiază copiii până la 18 ani, tinerii de la 18 la 26 ani dacă sunt elevi, studenţi sau ucenici şi nu realizează venituri, precum şi gravide, în tratamentul ambulatoriu.
Conform Contractului Cadru pe 2011-2012, perioadele pentru care pot fi prescrise medicamentele sunt de 3 – 5 zile în afecţiuni acute, de 8 – 10 zile în afecţiuni subacute şi de până la 30 de zile pentru bolnavii cu afecţiuni cronice, cu excepţia bolnavilor cuprinşi în unele programe de sănătate prevăzute în normele tehnice de realizare a programelor naţionale de sănătate în cazul cărora perioada pentru care pot fi prescrise medicamentele poate fi de până la 90 de zile.
Pentru bolnavii cu boli cronice stabilizate şi cu schemă terapeutică stabilă, medicii de familie pot prescrie medicamente pentru o perioadă de până la 90 de zile, perioada fiind stabilită de comun acord de medicul prescriptor şi asiguratul beneficiar al prescripţiei medicale. Asiguraţii respectivi nu mai beneficiază de o altă prescripţie medicală pentru boala cronică respectivă pentru perioada acoperită de prescripţia medicală.
Iulia Bartha
