Pentru a avea pe masă preparatele tradiţionale, pensionarii din întreaga ţară împrumută sume de peste zece milioane lei vechi la Casele de Ajutor Reciproc.
La Casa de Ajutor Reciproc a Pensionarilor din Bistriţa – Năsăud (CARP BN), numărul celor care apelează la împrumuturi creşte de la o zi la alta. În luna martie, valoarea împrumuturilor a crescut cu peste 100 de mii de lei faţă de luna precedentă.

Sărbătorile ce se apropie ar trebui să fie pentru toată lumea un prilej de bucurie, pace şi linişte spirituală. Este un moment în care dăruim şi primim multă iubire şi căldură sufletească. Nu aceleaşi sentimente sunt încercate de cei mai vârstnici români – pensionarii. Pentru ei, sărbătorile nu mai vin cu bucurii, ci cu datorii. Pentru a întâmpina cum se cuvine sărbătoarea de Paşte bătrânii nu au altă alternativă decât să se împrumute de la Casele de ajutor reciproc.

Bani pentru strictul necesar

Nivelul de trai al vârstnicilor noştri este un subiect care nu prezintă un interes foarte mare pentru autorităţi. Cârmuitorii ţării îşi aduc aminte de ei doar când au nevoie de voturile lor şi doar atunci le fac promisiuni, că le măresc pensiile, că le majorează subvenţia pentru animalul sau terenurile deţinute sau că primesc un anume sprijin de la stat.

Sărbătorile pascale se apropie şi cu toţii ne dorim să avem pe mese bucatele tradiţionale. De la festinul de Paşte nu pot lipsi carnea de miel, cozonacul, ouăle şi vinul roşu. Pentru pensionarii cu venituri mici, sărbătorile reprezintă o adevărată piatră de încercare, când vine vorba de bugetul necesar cumpărării tuturor produselor.
Mulţi apelează, în această perioadă, la împrumuturi, pentru a avea toate cele necesare pe masă. Aşa se face că, în ultimele zile, la Casa de Ajutor Reciproc a Pensionarilor din Bistriţa a crescut numărul celor care vin să solicite împrumuturi, pe care le şi primesc, în cazul în care îndeplinesc criteriile necesare.

CARP, ultima speranţă

În doar o lună de zile, valoarea împrumuturilor făcute la Casa de Ajutor Reciproc a Pensionarilor din Bistriţa a crescut cu peste 100 de mii de lei, numărul celor care au apelat la această formă de într-ajutorare depăşind 350. Potrivit contabilului CARP BN, Saveta Huciu, dintre aceştia, doar în luna martie, au recurs la împrumuturi 312 pensionari, valoarea totală a sumei împrumutate ajungând la peste 485.000 de lei, în medie 1.500 de lei de persoană. De asemenea, în perioada 1 – 8 aprilie, alţi 44 de pensionari au beneficiat, în total, de aproape 55.000 de lei, în medie 1.200 de lei de persoană.

Perioadele de rambursare depind şi ele în funcţie de suma împrumutată. Astfel, până la 1.000 de lei, rambursarea banilor se efectuează într-o perioadă de 12 luni, de la 1.000 până la 2.900 de lei în 18 luni, iar ce depăşeşte 3.000 de lei în 24 de luni.
Cei mai mulţi dintre pensionari se împrumută pentru a putea pune ceva pe masa de Paşte. Aceştia spun că de-abia se descurcă cu pensia. Situaţia devine mult mai dramatică în preajma sărbătorilor. Drept urmare, majoritatea pensionarilor recurg la un ajutor pentru a achita o parte din cheltuieli şi pentru mâncare. Cu o lună înainte de sărbătorile pascale, bătrânii ajung să facă împrumuturi ca să nu sărbătorească cu masa goală.
În primele trei luni ale acestui an numărul pensionarilor care s-au înscris la Casa de ajutor reciproc bistriţeană depăşeşte 400, circa jumătate dintre aceştia înscriindu-se numai în luna ianuarie. Cei mai mulţi au venit în ultima lună. Reprezentanţii Casei de ajutor reciproc se aşteaptă ca, până la Paşti, numărul cererilor de împrumut să crească şi mai mult. Potrivit Savetei Huciu, contabil CARP BN, numărul solicitărilor este mare în toată această perioadă a primăverii, un număr însemnat de cereri provenind şi din mediul rural, unde oamenii au nevoie de bani pentru anumite lucrări agricole de primăvară. Aceasta a mai precizat că, în general, cei cu pensii foarte mici, de 300 – 400 de lei pe lună, solicită cel mai frecvent împrumuturi de la Casa de ajutor reciproc pentru a-şi acoperi costul medicamentelor necesare, consultaţii la medic ori tratamente medicale.
În sezonul rece, din cauza temperaturilor scăzute, pensionarii au de înfruntat un alt calvar, încălzirea devenind pentru ei în ultimii ani un adevărat lux. În această perioadă, au două opţiuni: ori îşi opresc caloriferele pentru a nu plăti căldura, gest considerat de vecinii mai tineri o zgârcenie, pe când bătrânii recurg la aceasta din cauza sărăciei, ori apelează la împrumuturi.
Din analizele efectuate la începutul acestui an, rezultă că dintre cei care au cerut aderarea la CARP în anul 2008, circa 76% sunt dintre cei care o pensie de până la 500 de lei.

În 2008, 5.000 de pensionari s-au împrumutat

În cursul anului 2008, tot mai mulţi pensionari au aderat la această formă de asociere, pentru a putea beneficia de serviciile oferite de către Casă, locul unde ei găsesc un sprijin concret pentru a-şi putea rezolva unele nevoi concrete, pe o durată mai scurtă, sau mai lungă de timp. În general, sunt pensionarii care au nevoie de unele ajutoare şi un sprijin din partea cuiva, pe care nu-l găsesc în altă parte, dar aici îl găsesc prin fapte concrete şi palpabile.

Astfel, în 2008, aproximativ 5.000 de pensionari au recurs la împrumuturi rambursabile de la Casa de Ajutor Reciproc a Pensionarilor Bistriţa-Năsăud. Valoarea totală a împrumuturilor a ajuns la şase milioane de lei, în medie revenind aproximativ 1.200 de lei de persoană, bani rambursabili în 12 de rate lunare.

La nivel naţional, situaţie similară

Situaţia nu diferă nici în celelalte judeţe ale ţării. În judeţul Iaşi, spre exemplu, au recurs la împrumuturi circa 600 de pensionari, iar în judeţul Argeş aproximativ 2.000. Situaţii similare sunt şi în judeţele Arad şi Hunedoara.

La nivel naţional, funcţionează 122 de Case de Ajutor Reciproc ale Pensionarilor, cu un total de peste 800.000 de membri cotizanţi. Dobânda medie percepută pentru fiecare împrumut este cu mult mai mică decât cea a băncilor comerciale. Fiecare Casă are autonomie şi îşi stabileşte baremele de împrumut, dobânzile şi valoarea cotizaţiei. Până în 1989, Casele funcţionau în subordinea Ministerului Muncii, după aceea au căpătat independenţa.

Liana Mureşan

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.