Marmura din cariera de pe Valea Secii, piatră de moară la gâtul lui Pavel Sângerozan! Procurorii anchetează niște activități de exploatare ilegală

Probleme cât casa pentru omul de afaceri Pavel Sângeorzan, patronul mai multor firme cu activitate în special în județul Bistrița-Năsăud. Se pare că Sângeorzan, prin firma SC Valsecmar, ar exploata piatră din cariera de pe Valea Secii, aflată în zona de tampon a Parcului Național Munții Rodnei,  pe care o prelucrează mai apoi în stația de concasare din Anieș. Actele sunt destul de încurcate și lasă loc de multe interpretări, însă un lucru pare cert: Valsecmar este cercetată, potrivit surselor Gazeta de Bistrița, pentru exploatare ilegală de piatră în cariera mai sus amintită.

Documentele în posesia căror a intrat Gazeta de Bistrița arată fără loc de întors că ceva nu e cușer în activitatea Valsecmar SRL Anieș, administrată de Pavel Sângeorzan. La fel și fotografiile de la fața locului.

• 

Mai întâi, pentru a lămuri puțin partea legală, pentru a putea exploata legal resurse neregenerabile (calcare) firma ar fi trebuit să dețină licență de exploatare, avize pentru planuri anuale de exploatare, emise de Agenția Națională de Resurse Minerale (ANRM), autorizație de mediu, avize privind scoaterea din regim silvic a suprafețelor de teren necesare exploatării, dovada cumpărare/administrare/schimb de terenuri pentru desfășurarea exploatării și pentru zona tampon, avizul Administrației Parcului Național Munții Rodnei, aviz de la Agenția Națională pentru Arii Protejate și garanție bancară pentru refacerea mediului.

ANRM o dă pe după șură

Numai că, firmei lui Sîngeorzan i-a expirat licența de exploatare în ianuarie 2019, iar avize de exploatare nu a mai avut de prin 2005, când au fost interzise prin lege exploatările din perimetrele parcurilor naționale. Cel puțin asta reiese din răspunsul ANRM, dat unui bistrițean curios de activitățile derulate de Valsecmar SRL.

„ (…) cu privire la existența programelor de exploatate pe perioada 2006 – 2019 pentru exploatarea marmurei din perimetrul Anieș – Valea Secii de către Valsecmar SRL Anieș (…) și a cuantumului redevenței miniere achitat pe această perioadă, pe această cale vă transmitem datele solicitate și o situație a acestei cariere care a fost inclusă în Parcul Național Munții Rodnei.

După obținerea Licenței de exploatare nr. 186 din 26.03.1999 aprobată prin HG nr. 286/27.04.2000 pentru exploatarea marmurei din perimetrul Anieș – Valea Secii, până în anul 2005, activitatea de exploatare, în această carieră s-a desfășurat pe baza Programelor anuale de exploatare  după cum urmează: Anul 1999 – aviz nr. S-175/29/09/1999; anul 2000 – aviz nr. S-41/03.02.2000, anul 2001 – aviz nr. S-85/28.05.2001; anul 2002 – aviz nr. S-55/01.03.2002; anul 2003 – aviz S-4506.03.2003; anul 2004 – aviz nr S-97/29.03.2004; anul 2005 aviz S-77/28.06.2005.

După apariția HG nr. 203/04.03.2003, privind delimitarea rezervațiilor biosferei, parcurilor naționale și parcurilor naturale și constituirea administrațiilor acestora, a fost delimitat și Parcul Național Munții Rodnei, incluzându-se în aceasta și cariera Anieș valea Secii (perimetrul de exploatare 0,137 kmp), situată foarte aproape de limita sudică a parcului.

După apariția OUG nr. 195/22.12.2005 privind protecția mediului, publicată în M.O. nr. 1196/30.12.2005, pe teritoriul ariilor protejate a parcurilor naturale etc., a fost interzisă exploatarea oricăror resurse minerale neregenerabile, cu precizarea că în parcurile naturale, în afara zonelor de conservare specială, exploatarea oricăror resurse minerale neregenerabile este permisă numai dacă acest lucru este prevăzut în mod explicit în planurile de management și regulamentele acestora.

Începând cu anul 2006, SC Valsecmar SRL nu a mai obținut Autorizație de Mediu de la autoritatea competentă în domeniul mediului pentru efectuarea de lucrări de exploatare în cariera  Anieș-valea Secii și în conformitate cu prevederile legale în vigoare, ANRM – CITRM Bistrița nu a mai avizat programe anuale pe perioada 2006 – 2019 pentru această carieră.

Pentru cantitățile de piatră brută, blocuri de marmură neconforme, deșeuri de carieră, blocuri provenite din copturirea fronturilor (N. R. – operație ce se execută cu răngi de pe o platformă specială de către 2 mineri) etc. recuperate în perioada 2006 – 2019 și prelucrate în stația aflată în afara limitelor Parcului Naționale Munții Rodnei, operatorul economic a achitat la bugetul de stat o redevență minieră de 492.658 lei”, arată în document expertul superior Valerian Sălăgean de la ANRM Bistrița.

Interesant este că licența de exploatare, deținută inițial de Macon SRL Deva și preluată abia de prin 2004 – 2005 de Valsecmar a fost valabilă până pe data de 1 ianuarie 2019, fiind expirată, evident, în acest moment. Ținând cont că respectiva carieră face parte încă din 2005, cum de altfel este menționat și în răspunsul ANRM, din perimetrul Parcului Național Munții Rodnei, iar exploatarea a fost și este însă interzisă, este la fel de interesant cum de aceasta nu a fost retrasă în condițiile în care a devenit practic inutilă. Mai mult, ANRM vine și arată că firma ar fiprestat doar activități de concasare de piatră provenită din stocuri, adică piatră exploatată înainte de 2006. Ori evidențele nu prea indică acest lucru, iar potrivit unor surse ale Gazeta de Bistrița, Valsecmar nu ar fi achiziționat piatră din altă parte. În plus, comparând cifra de afaceri a firmei, care cel puțin în 2017 s-a cifrat la peste 5,65 milioane lei, iar la un calcul scurt al unor persoane avizate, rezultă circa 22.600 m.c de calcare exploatate în carieră în anul respectiv, la un preț de 100 lei/t, asta în condițiile în care pe site-ul firmei se arată, printre alte oferte, un preț de 140 lei/t pentru spărtură albă. Mai mult, firma oferă și praf de marmură micronizat, deci se ridică întrebarea: dacă nu din carieră, atunci de unde?Deci nu vorbim despre firicele de praf invizibile.

Licența aparținuse Macon Deva. De la APM a avut 
un aviz doar pentru stația de concasare

Mergând mai departe cu demersurile,  omul nostru a adresat o cerere de informații și Agenției pentru Protecția Mediului (APM) Bistrița-Năsăud, de unde i s-a comunicat că exploatarea în cariera de piatră este practic interzisă fiind în perimetrul Parcului, iar firma administrată de Sîngeorzan a deținut autorizație de mediu pentru exploatare în perioada iunie 2001 – iunie 2003, adică înainte ca respectiva carieră să fie inclusă prin lege în Parcul Național.

Numai că în acea perioadă, 2001 – 2003,Valsecmar nu exista, astfel că am cerut și noi lămuriri de la APM Bistrița-Năsăud și astfel am aflat că de fapt autorizația de mediu respectivă figura de fapt pe numele Macon.

Valsecmar a obținut în 2013 o autorizație de prelucrare din stoc a rocilor, reînnoită  în 2014, “până la final de proiect”.

• 

• 

• 

Despre ce proiect este vorba? În 2013, Valsecmar a reușit să obțină finanțare din fonduri europene pentru „Creșterea competitivității economice prin achiziția de utilaje”, perioada de implementare fiind de doi ani, adică până în 2015. De altfel, la o simplă căutare pe site-ul APM BN, după anul 2014 nu mai apare vreo decizie din partea agenției cu privire la Valsecmar.

Garda de Mediu a dat o firmă pe mâna procurorilor

Și mai interesant este răspunsul Gărzii de Mediu Bistrița-Năsăud, căruia bistrițeanul i-a adresat o solicitare de informații.

Din documentul remis de această instituție rezultă că în Parcul Național Munții Rodnei s-au efectuat controale în perioada 2006 – 2018, însă începând cu 2018 activitatea de control revine celor de la București, adică Gărzii Naționale de Mediu.

“În perioada 2006 -2019 au fost constatate fapte care constituie contravenții și au fost aplicate sancțiuni contravenționale în domeniul protecției mediului. Pentru a face o statistică pentru întreaga perioadă pentru întreaga perioadă (2006 – 2019) avem nevoie de mai mult timp (datorită volumului de muncă și numărului mic de comisari, dar informativ vă putem transmite datele pentru perioada 2014 – 2019/ În perioada 2014 – 2019 au fost aplicate un număr de 265 de sancțiuni contravenționale în valoare de 3.687.000 lei, iar în primele patru luni ale anului 2019 au fost aplicate un număr de 24 de sancțiuni contravenționale în valoare de 485.000 lei.

În perioada 2006 – 2019 au fost sesizate organele de cercetare penală pentru un număr de 4 cauze. În altele am colaborat cu reprezentanții IPJ Bistrița-Năsăud în vederea sesizării organelor de cercetare penală”, se arată în documentul semnat de comisarul șef al Gărzii de Mediu BN, Gabriel Petraș.

În același document se mai menționează că Garda de Mediu BN nu are “cunoștință despre desfășurarea de activități economice de exploatare resurse neregenerabile în interiorul Parcului Național Munții Rodnei”, ÎNSĂ în anii 2017 – 2018 comisarii au efectuat “controale la un agent suspectat pentru desfășurarea unor astfel de activități”.

“Am colaborat cu reprezentanții IPJ Bistrița-Năsăud și aceștia au sesizat organele de cercetare penală în acest caz” se mai arată în documentul citat, precizându-se totodată că investigația nu este încă finalizată.

Sursele noastre spun că e firma lui Sângeorzan! În 2006 a mai avut un dosar similar

Gazeta de Bistrița a mers pe fir mai departe și a aflat pe surse că agentul economic cu pricina care este anchetat ar fi chiar Valsecmar. Numai că, aceleași surse susțin că Valsecmar ar fi oarecum acoperită de cei de la Resurse Minerale, care spun că firma administrată de Sângerozan ar fi prestat activitate la stația de concasare din stocuri, aspect care reiese și din răspunsul dat bistrițeanului interesat de activitatea Valsecmar.

Firma nu ar fi la prima problemă de acest fel. În 2006, Valsecmar a mai fost în vizorul procurorilor, numai că a fost spălată și albită foarte bine, printr-un NUP.

În 2006, Pavel Sângeorzan declara public pentru România Liberă că nu este dispus să înceteze activitatea de exploatare în carieră dacă nu va fi despăgubit de stat cu suma de 1,3 milioane de euro, echivalentul investiției făcute acolo.

Pavel Sângeorzan a explicat că a făcut investițiile în cariera de marmură aflată la marginea Parcului Național Munții Rodnei înainte ca acesta să-și extindă granițele peste terenul pe care se afla cariera.

«Atunci, eu am concesionat cariera pentru 99 de ani. După ce s-a extins parcul, mi s-a interzis să mai lucrez cu toate că este proprietatea mea, nu m-a despăgubit nimeni și mai am și 40 de oameni care lucrează acolo și care rămân pe drumuri. Dacă primesc un milion de euro nu am nimic împotrivă ca statul să facă ce vrea cu ariile lui protejate.

Până atunci voi continua să exploatez marmura, indiferent câte amenzi îmi va da Garda de Mediu sau altcineva. Dacă trebuie să fac închisoare, o să fac, numai că vreau săștiu cine răspunde pentru că 40 de angajați ai mei rămân pe drumuri» a declarat Sângeorzan, care a recunoscut că nu deține autorizație de mediu pentru activitatea de exploatare a marmurei.
Omul de afaceri este cercetat penal pentru că nu a respectat măsurile de sistare temporară a activității în carieră, dispuse în luna martie a acestui an (n. r. – 2006) de către comisarii Gărzii de Mediu Bistrița-Năsăud”, scria România Liberă în iunie 2006.

Potrivit aceleiași surse, în timpul controlului de la acea vreme, comisarii Gărzii de Mediu au descoperit două autobasculante care transportau ilegal marmura de la carieră la stația de sortare a Valsecmar SRL și care nu aveau nici măcar numere de înmatriculare.

Totodată, în aceeași cariera, comisarii au mai descoperit ambalaje de explozibil periculos, astfel că au fost sesizați și polițiștii de la Biroul Arme, Explozivi, Substanțe Toxice.
Potrivit România Liberă, polițiștii au constatat că Sângeorzan avea autorizație pentru deținerea și folosirea materialelor explozive vizată din 27 februarie 2006, adică imediat după intrarea în vigoare a actului normativ care interzice exploatările de resurse naturale neregenerabile în ariile protejate și cu puțin înainte de a i se dispune în mod expres încetarea activității în carieră.

Spălat, albit și parfumat

Numai că, așa cum am precizat mai sus, Sângeorzan a primit NUP, iar sursele noastre spun că o astfel de soluție ar fi fost dată chiar de fostul prim procuroral parchetului de la Năsăud,Veturia Moldovan, care a fost anchetată de DNA pentru mită, în 2009. Aceasta a fost trimisă în judecată și condamnată în 2015 la doi ani de închisoare cu executare.

Imediat după ce a debutat ancheta, se arăta faptul că aceasta ar fi instrumentat, între anii 2005 – 2006, niște dosare penale în care cap de afiș era chiar Pavel Sângeorzan și se pare că tocmai aceste spețe ar fi dus-o pe Moldovan în vizorul DNA.

La vremea respectivă, prim procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Năsăud l-a anchetat pe Sângeorzan pentru comiterea unei infracţiuni silvice, prevăzute la art.96 din Codul Silvic şi care se pedepseşte cu închisoarea de la 3 luni la 3 ani sau amendă penală. Concret, Pavel Sângeorzan şi-a construit o cabană într-o pădure a statului, încălcând flagrant legea. Pentru a rezolva speţa în sensul dorit, Adriana Moldovan s-a prelevat de art.10, ind.1 din Codul de procedură penală şi l-a scos de sub urmărirea penală. Motivaţia era nu numai incriminatoare pentru prim-procuror, dar şi hilară în acelaşi timp. Învinuitul „a recunoscut şi regretat fapta comisă, este căsătorit şi a depus diligenţele necesare pentru intrarea în legalitate, dar mai ales pentru că omul nu are antecedenta penale”. Ca rezolvarea să aibă şi o fărâmă de acoperire, i-a aplicat o sancţiune cu caracter administrativ, o amendă de 1.000 lei, fără să dispună o măsură privind casa omului din pădure, pe care acesta o făcuse cu atâta „trudă”. Colaborarea între cei doi nu s-a oprit, însă, aici. La rugămintea lui Sângeorzan, Adriana Moldovan ar mai fi „rezolvat” un dosar. Acesta se referea la un anume George Tiron, un apropiat al omului de afaceri, dosar în care bărbatul era cercetat pentru distrugerea de mijloace de semnalizare CFR. Pentru „rezolvarea” speţei respective, dar poate şi a altora, printre care și speța cu cariera, potrivit surselor Gazeta de Bistrița, procurorii afirmau căVeturia Moldovan ar fi primit de la omul de afaceri o cantitate de 20 de tone de marmură.

Dacă Pavel Sângeorzan a exploatat sau nu piatră din cariera din perimetrul parcului Național Munții Rodnei rămâne de văzut, însă toate firele cam indică acest lucru. Și asta nu e tot fiindcă lucrurile sunt cu mult mai încurcate. Dar vom reveni cu un material săptămâna viitoare.