Judecătorii Curții de Apel Cluj au decis ca Marius Cotor, fostul director al Leoni, căruia compania îi pune în cârcă frauda uriașă de 40 de milioane de euro, să își recupereze taxa de timbru. Aceasta este de peste 800.000 de lei. Decizia nu este una definitivă.
Zilele trecute, Curtea de Apel Cluj s-a pronunțat într-unul din dosarele dintre Marius Cotor, fostul director al Leoni și compania care i-a imputat daune de 40 de milioane de euro, după ce producător neamț a fost fraudat în urmă cu câțiva ani.
Este practic rejudecarea dosarului înregistrat acum 4 ani, în care Leoni îl acționa în judecată pe fostul director al companiei Marius Cotor și-i cerea să achite daunele de 33,6 milioane euro, reprezentând peste 80% din frauda din 2016.
În prima sentință dată de Curtea de Apel Cluj în această speță, judecătorii decid ca Marius Cotor să primească înapoi taxa judiciară enormă: peste 800.000 de lei.
„Se va pune în acord dispozitivul deciziei nr. 577/25.10.2022 cu minuta aceleaşi decizii, în sensul că se dispune restituirea către apelantul Cotor Marius-Florin a sumei de bani achitate cu titlu de taxă judiciară de timbru aferentă apelului declarat de acesta. Se va omite din considerentele şi dispozitivul deciziei menţiunea potrivit căreia încheierea din 7.10.2021 a fost apelată şi de Leoni Wiring Systems Romania SRL, Leoni AG şi Leoni Bordnetz-System GmBH, cum din eroare s-a menţionat. Respinge în rest cererea formulată de Cotor Marius-Florin având ca obiect lămurirea/completarea dispozitivului deciziei civile menţionate. Respinge cererea de lămurire a considerentelor Deciziei civile nr. 577/25.10.2022 pronunţată de Curtea de Apel Cluj, precum şi cererea de completare a aceleiaşi decizii, formulate de Leoni Wiring Systems Romania SRL, Leoni AG şi Leoni Bordnetz-System GmBH. Respinge cererea de completare a Deciziei civile nr. 577/25.10.2022 pronunţate de Curtea de Apel Cluj în dosarul nr. 1060/112/2019*, formulate de Zurich Insurance plc Niederlassung für Deutschland”, este decizia Curții de Apel Cluj, dată chiar zilele trecute.
40 de milioane de euro s-au evaporat în timp record
În luna august a anului 2016, producătorul Leoni Wiring Systems s-a trezit cu o gaură de 40 de milioane de euro. Deşi Leoni are filiale în mai toată lumea, banii s-au scurs tocmai pe la Bistriţa, prin intermediul unei filiale a Raiffeisen Bank şi a trei angajate de la departamentul financiar din compania nemţească de la Bistrița.
La scurt timp după descoperirea fraudei, care s-a întins pe câteva zile bune, timp în care nimeni nu a semnalat faptul că aceste transferuri sunt suspicioase, trei angajaţi de la departamentul financiar, în frunte cu şefa Carmen Marica, au fost concediaţi.
Ultimul care a picat a fost tocmai directorul mare al companiei, Marius Cotor. Doi angajaţi au dat în judecată Leoni, cerând anularea deciziei de concediere, precum şi plata la zi a salariilor pe care le-ar fi încasat dacă încă mai munceau la producătorul neamţ.
Este vorba despre fostul manager Marius Cotor şi Leşan Daniela Gabriela, din cadrul departamentului financiar, subordonata directă a şefei Carmen Marica. Leşan Daniela Gabriela a depus dosarul la Tribunalul Bistriţa-Năsăud în 31 ianuarie 2017, chiar la o lună de la concedierea sa.
Primul pas al lui Cotor: atacarea în instanță a concedierii sale
Marius Cotor, concediat în luna februarie a anului 2017, s-a ținut tare și a încercat să obțină anularea concedierii, dar și despăgubiri de la fostul angajator. Doi ani s-a judecat Cotor cu Leoni și în cele din urmă a pierdut procesul, în 2019.
Acesta a solicitat 90.000 de lei, reprezentând „incentive compensation programme” (n.r. stimulente financiare pentru atingerea obiectivelor propuse în cadrul companiei), precum și plata unor despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate și reactualizate și celelalte drepturi de care ar fi beneficiat de la data de 27 februarie și până la soluționarea definitivă a cererii sale.
În perioada în care a fost fraudată compania, Cotor era în concediu de odihnă. Decizia de concediere a venit după termenul prevăzut de lege și anume după 6 luni de la eveniment. Mai mult, Cotor nu a fost audiat în comisia de disciplină din cadrul companiei și nu s-a făcut un audit managerial al activității sale imediat după incident.
Când a aflat ce s-a întâmplat, Cotor și-a informat superiorul ierarhic și a revenit din concediu, luând legătura cu o casă de avocatură pentru a formula o plângere penală în vederea cercetării faptelor care au produs prejudiciul.
Instanța nu i-a dat dreptate însă lui Marius Cotor, menținând decizia de concediere a celor de la Leoni. Nu i-a acordat nici acele bonificații pe care ar fi trebuit să le încaseze, pentru, culmea, performanță.
Leoni i-a pus în cârcă lui Cotor frauda uriașă!
Războiul nu s-a terminat aici. La scurt timp după finalizarea acestui proces, Leoni îl acționează în judecată pe Marius Cotor și îi cere despăgubiri uriașe, considerându-l responsabil pentru frauda de 40 de milioane de euro. Chemată în judecată este și Carmen Marica, fosta șefă a Departamentului Financiar, care a autorizat aceste transferuri de bani.
În prima fază, dosarul a fost înregistrat la Tribunalul Bistrița-Năsăud, ajungând, în cele din urmă la Tribunalul Specializat Cluj. Cei de la Leoni invocă răspunderea patrimonială. Potrivit Codului Muncii, salariații răspund patrimonial, în temeiul normelor și principiilor răspunderii civile contractuale, pentru pagubele materiale produse angajatorului din vina și în legătura cu munca lor.
Codul Muncii mai stipulează că în situația în care angajatorul constată că salariatul său a provocat o pagubă din vina și în legătura cu munca sa, va putea solicita salariatului, printr-o notă de constatare și evaluare a pagubei, recuperarea contravalorii acesteia, prin acordul părților, într-un termen care nu va putea fi mai mic de 30 de zile de la data comunicării.
Dosarul a fost înregistrat la Tribunalul Specializat Cluj în luna august a anului 2020, după ce a fost mutat prin mai multe părți. La prima sentință, tribunalul îi dă dreptate producătorului neamț și stabilește ca Marius Cotor să plătească fostului angajator nu mai puțin de 33,6 milioane de euro, cu titlu de prejudiciu:
„Admite, în parte, cererea de chemare în judecată formulată de reclamantele L W S R SRL, L AG, şi L B-S GMBH, în contradictoriu cu pârâtul C M-F. Obligă pârâtul C M-F la plata în favoarea reclamantei L W S R SRL a sumei de 33.646.659,78 euro cu titlu de prejudiciu. Respinge în rest cererea de chemare în judecată, ca nefondată. Ia act de manifestarea de voinţă a reclamantelor de a solicita cheltuieli de judecată pe cale separată. Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare”.
Se pare că Tribunalul Specializat Cluj s-a bazat în mare măsură pe decizia dată de judecătorii de la Curtea de Apel Oradea, în 2019.
„Prin decizia civilă din 4 iunie 2019, dată de Curtea de Apel Oradea s-a reținut în legătură cu vinovăția pârâtului că, în calitate de director general acesta avea obligația de supraveghere și control a Departamentului Financiar, de a verifica plățile efectuate, de a stabili proceduri care să garanteze securitatea transferurilor bancare, de a-i instrui pe subordonații săi în acest sens, motiv pentru care apărarea că nu a fost responsabil direct de transferul succesiv, fraudulos, a unor sume de bani din contul angajatorului este nerelevantă și nu poate fi primită”, notează Tribunalul Specializat Cluj, în motivarea sentinței.
