„Măreaţa victorie” împotriva corupţiei

De numele bistriţeanului Gheorghe Reman Domocoş, de profesie inginer zootehnist, se leagă unul dintre cele mai mari scandaluri de corupţie din România, respectiv de luare de mită. Unda de şoc a atins şi Bistriţa. Gheorghe Reman Domocoş a fost arestat, atenţie, nu în urma unui flagrant, sub acuzaţia de luare de mită a circa 180.000 de dolari. Potrivit procurorilor PNA, DNA-ul de astăzi, directorul general din Ministerul Agriculturii (condus la aceea vreme de actualul ministru Ilie Sârbu), Gheorghe Reman Domocoş, având funcţie cu rang de secretar de stat, ar fi primit drept mită suma de 180.000 dolari, pentru aprobarea unui import de porumb furajer. Arestarea a survenit nu în urma realizării unui flagrant, ci a unui denunţ făcut de Valentin Nedelcu, administrator la SC "GMT Agro Internaţional" SRL din Bucureşti. Acesta a susţinut că a plătit respectiva sumă de bani pentru avizarea unui import de porumb furajer, 430.000 tone la preţul de 100 dolari tona. Pentru realizarea acestui import în valoare de 43 de milioane de dolari, Nedelcu a afirmat că a fost nevoit să-l şpăguiască pe Gheorghe Reman Domocoş cu suma de 180.000 dolari. Domocoş nu este singurul director denunţat de Valentin Nedelcu, acesta mai făcând denunţuri împotriva lui Dan Jiga şi Ioan Enea Truţă, foşti directori din cadrul Ministerului Agriculturii în perioada mandatului lui Ioan Avram Mureşan. Cei doi directori au fost acuzaţi că au primit şpagă pentru avizarea unor licenţe de export-import. Ancheta derulată la vremea respectivă a stabilit faptul că Gheorghe Reman Domocoş a avizat, în luna decembrie 2000, o licenţă de import a 11.500 tone porumb furajer, în valoare de 1,288 milioane de dolari, depăşindu-şi aria de competenţă. Cercetările au mai scos la iveală faptul că Domocoş ar fi elaborat documentul care stabilea normele de avizare pentru obţinerea importului de porumb furajer, scutit de plata taxelor vamale, iar după încasarea şpăgii, a dat dreptul de procurare a porumbului lui Valentin Nedelcu.

Procuror avansat

Acest caz de corupţie a fost anchetat de către procurorul Cătălin Alexandru Macovei, care, urmând reţeta promovărilor timpului, a fost promovat în funcţia de preşedinte a Agenţiei Naţionale de Integritate. Asta după ce întregul caz s-a dovedit un chix total, iar statul, pe banii noştri, va trebui să-l plătească pe Gheorghe Reman Domocoş cu mizilicul de 800.000 euro. Iniţial, Gheorghe Reman Domocoş a fost reţinut24 de ore de procurorul Macovei, acesta cerând ulterior arestarea bistriţeanului. După două luni petrecute în arest preventiv, Domocoş a fost eliberat, fapt ce a provocat un adevărat scandal în imaculata şi oarba justiţie românească. Avocaţii lui Domocoş, aleşi şi numiţi, au refuzat pur şi simplu să se prezinte la judecarea prelungirii de mandat, astfel că magistraţii Tribunalului Bucureşti au fost nevoiţi să-l pună în libertate pe acesta. Procurorii PNA au considerat şi catalogat comportamentul profesional al apărătorilor lui Gheorghe Reman Domocoş, ca inadmisibil, care cu bună ştiinţă au refuzat să-şi îndeplinească mandatul, cu toate că ştiau că vor fi sancţionaţi de barou. Procurorul Ioan Amariei, şeful PNA, a cerut modificarea urgentă a legii, pentru ca astfel de situaţii să fie evitate pe viitor. "Nu este prima dată când, profitând de imperfecţiuni legislative şi de interpretări abuzive a normelor legale, s-a încercat şi s-a reuşit prin aceleaşi tertipuri punerea în libertate a unor inculpaţi cercetaţi pentru fapte grave de corupţie. Am propus o serie de modificări ale Codului Penal şi ale Codului de Procedură Penală", declara la vremea respectivă Amariei. În luna august 2004, Gheorghe Reman Domocoş a fost trimis în judecată de procurorul Cătălin Alexandru Macovei. După două achitări în instanţă, dosarul a fost returnat la DNA. Celebrul procuror Constantin Balcan a decis în 2007, după ce la ţinut dosarul la sertar un an şi ceva, scoaterea de sub urmărirea penală a lui Domocoş. Procurorul Cătălin Alexandru Macovei, în urma „succesului” repurtat, a fost pus în fruntea Agenţiei Naţionale de Integritate. Pe toată durata procesului, Gheorghe Reman Domocoş a susţinut că este victima unei înscenări, iar mulţi dintre cei care au cunoscut şi cunosc dedesubturile acestui caz, cred că a fost o adevărată minune cum a fost achitat. Principala probă împotriva lui Gheorghe Reman Domocoş a fost denunţul lui Valentin Nedelcu, care, într-o declaraţie făcută într-un dosar de înşelăciune în care cercetat, în stare de arest, a recunoscut că a dat mită în anul 2000.

Apărat de Iorgovan

Gheorghe Reman Domocoş a fost reprezentat în justiţie de biroul de avocatură al celebrului avocat, trecut la cele veşnice între timp, Antonie Iorgovan. Părintele Constituţiei, deşi era conştient că este ilegal şi comite o faptă neconformă cu legea, l-a apărat din calitatea sa de avocat-parlamentar pe Gheorghe Reman Domocoş, pentru fapte de corupţie. La vremea respectivă, Iorgovan, fiind întrebat asupra ocolirii legii, a declarat că îşi asumă comiterea unei ilegalităţi, pentru a nu-şi pierde clientul, care a ţinut cu tot dinadinsul să fie reprezentat numai de el. Eliberarea lui Domocoş s-a produs chiar în momentul în care nimeni nu se mai aştepta la acest lucru, graţie abilităţii juridice pe lângă lege a lui Iorgovan. Presa a speculat la vremea respectivă episodul, când cumnatul lui Domocoş, consilierul judeţean Arpad Szanto a trădat „întâmplător” UDMR-ul şi s-a aliat cu PSD şi PRM, punând umărul din greu şi decisiv la formarea Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud, iar Marinescu a fost reinstalat în funcţia de preşedinte a Consiliului Judeţean. La momentul respectiv, şi în timp, toate acestea l-au costat pe Arpad Szanto. Acesta a fost exclus din UDMR,  din cauză că a votat împotriva propriului partid şi, totodată, şi contra consilierului UDMR Andrei Kocsis, propus pentru unul din posturile de vicepreşedinte.. Kocsis l-a avertizat la vremea respectivă pe Szanto că nu trebuie să se alieze cu PRM şi PSD şi să respecte decizia Uniunii.

Ciudăţenii

Ulterior, s-au întâmplat câteva ciudăţenii, care au fost observate de Gazeta de-a lungul timpului.
De la ANARZ (Agenţia Naţională de Ameliorare şi Reproducţie în Zootehnie) s-a comunicat că din luna octombrie 2004, Gheorghe Reman Domocoş a fost detaşat la Bistriţa, la Laboratorul de Expertiză a Laptelui din cadrul UARZ BN, cu un salariu de 10 milioane pe lună. Stupefiantă a fost declaraţia directorului UARZ BN de la data respectivă, Emiluţ Găină, care a susţinut că nu l-a văzut pe Domocoş şi că acesta nu lucrează la unitatea păstorită de el. Mai mult, Valentin Pop Mititean, şeful Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Bistriţa-Năsăud, instituţie căreia i se subordona UARZ BN, habar nu avea de existenţa lui Gheorghe Reman Domocoş, ca la scurt timp să revină şi să declare că acesta a fost director la ANARZ, apoi director general, iar mai apoi a devenit consilier în cadrul aceleaşi instituţii. Între timp, Domocoş a mai deţinut un post de conducere în cadrul ANCA, o agenţie care se ocupa de derularea unor fonduri primite de la Comunitatea Europeană. Funcţia respectivă a fost obţinută la sfârşitul anului 2005, după ce prietenul lui, Kelemen Attila, a făcut lobby la ministrul Agriculturii de atunci, Gheorghe Flutur.

Trasee afectate

În prezent, Gheorghe Reman Domocoş ocupă o funcţie de director în cadrul Agenţiei Naţionale de Consultanţă Agricolă. Pentru cele două luni petrecute în arest, şi a faptului că arestarea sa şi mediatizarea cazului i-au dăunat carierei sale politice şi universitare, a dat Statul Român în judecată. Argumentul forte susţinut în faţa magistraţilor, pentru a sublinia calvarul şi daunele suferite, a fost că soţia sa a pierdut sarcina când a aflat că a fost arestat şi a fost nevoie să se angajeze pentru a obţine sumele de bani necesare onorariilor avocaţilor. A prezentat de asemenea judecătorilor sumele cu cheltuielile făcute pentru medicamente, dar şi faptul că starea sa de sănătate a fost afectată. În declaraţii date presei, Domocoş a susţinut că "este inginer zootehnist, doctor în zootehnie, autor de cărţi şi membru în consiliile ştiinţifice a numeroase publicaţii de specialitate". A mai subliniat că în urma arestării şi deţinerii timp de două luni de zile, cariera politică i-a fost afectată iremediabil, după ce ca membru al UDMR a ocupat mai multe funcţii publice. "M-am bucurat de respect în societate şi familie, am fost decorat cu Ordinul Naţional "Steaua României" în Grad de Cavaler de preşedintele României, Emil Constantinescu, pe 1 Decembrie 2000. Gheorghe Reman Domocoş a fost membru UDMR, iar această formaţiune politică l-a propulsat în funcţia de director general în Ministerul Agriculturii, funcţie care revenea UDMR în urma algoritmului politic. După ce a ajuns la Bucureşti, Gheorghe Reman Domocoş se pare că a uitat de unde a plecat şi nu a mai ţinut legătura cu cei care l-au propulsat în înalta dregătorie, inclusiv cu cei de la UDMR. După circa un an, Ioan Szilagyi, pe atunci preşedintele UDMR Bistriţa-Năsăud, a anunţat conducerea centrală a partidului că Gheorghe Reman Domocoş nu reprezintă interesele UDMR în funcţia respectivă. Ulterior, Domocoş a fost destituit din toate funcţiile de conducere pe linie politică pe care le deţinea în organizaţia UDMR de la Bistriţa, iar mai târziu a fost exclus din partid.

Onoare de cetăţean „reperată”

Instanţa Tribunalului Bucureşti i-a dat câştig de cauză lui Domocoş. Potrivit sentinţei, Statul Român trebuie să plătească 50.000 de euro daune materiale, ce au fost cauzate de privarea nelegală de libertate, 10.000 euro – cheltuielile cu plata onorariilor avocaţilor pe parcursul anilor cât a fost cercetat şi judecat şi 750.000 euro, despăgubiri morale pentru "privarea de libertate la care reclamantul a fost expus în mod nelegal şi nejustificat". "Obligă, pârâtul (Statul Român, prin Ministerul Finanţelor) să publice pe cheltuiala sa într-un cotidian naţional, pe prima pagină, prezenta hotărâre, rămasă definitivă şi irevocabilă şi ordonanţa de scoatere de sub urmărirea penală”, se mai precizează în sentinţă. Este de văzut dacă Statul Român va declara “acţiune în regres” împotriva fostului procuror DNA, Alexandru Macovei, actual preşedinte ANI, pentru a recupera cei 810.000 euro din cazul Gheorghe Reman Domocoş.

Magistraţii nu plătesc pentru propriile greşeli

În România, despăgubirile obţinute ca urmare a erorilor judiciare sunt suportate din bugetul de stat, prin Ministerul Finanţelor. Niciodată un procuror sau un judecător care şi-a bătut joc de profesie nu a suportat plata sumelor obţinute de cei care, în urma unor anchete sau procese, s-au dovedit nevinovaţi. O singură posibilitate are Statul Român de a recupera banii pentru erori judiciare – “acţiunea în regres”. Adică Statul să dea în judecată procurorul sau judecătorul. În cursul procesului care ar urma, Statul ar trebui să demonstreze reaua-credinţă sau grava neglijenţă a procurorului sau magistratului din cauza căruia s-a ajuns în situaţia plăţii unor despăgubiri materiale şi morale a unei persoane. Dreptul Român, însă, nu are clar definite noţiunile respective. Singurul care a pus piciorul în prag şi a avut acest curaj, este tânărul ministru al Justiţiei, Cătălin Predoiu, care a cerut CSM să nu mai lungească discuţiile pe marginea “acţiunii în regres” împotriva magistraţilor. Predoiu este de părere că “acţiunea în regres” împotriva procurorilor şi judecătorilor ar fi singurul instrument viabil de responsabilizare a magistraţilor. În perioada 2000 – 2007, Statul Român a plătit circa 50.000.000 de euro drept despăgubiri pentru erori judiciare, dar nu a înaintat în instanţă nicio “acţiune în regres”, inclusiv în cazul despăgubirilor ca urmare a condamnărilor la CEDO.

Zaharia Cotoc