Statul român pierde la Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO) nu doar în procesele civile în care se pun bete în roate cazurilor de retrocedari de imobile, ci si în procesele penale în care sunt anchetate persoane acuzate de legaturi cu lumea interlopa. Floricel Vitan, fost ofiter în cadrul Serviciului Independent de Protectie Anticoruptie (SIPA) si Ana Varga, o camatareasa din Cluj, au câstigat procesele în care au chemat în judecata statul român la CEDO.
Ana Varga si Floricel Vitan, chiar daca ea este camatareasa iar el fost aparator al legii, au legaturi cu un caz care a explodat în urma cu opt ani la Cluj. Cei „raniti” de scandal au facut parte din justitia clujeana, din politie si din mediul interlop.
Floricel Vitan, fostului sef al SIPA Transilvania, a fost arestat în anul 2000 pentru fapte de coruptie dupa ce a fost surprins în timp ce primea mita 4.500 de dolari pentru a-l ajuta pe bulibasa tiganilor din Cluj, Gabor Lajos, sa beneficieze de o întrerupere a executarii pedepsei. În urma unui proces, Vitan a fost condamnat la patru ani de puscarie, fiind gasit vinovat de trafic de influenta. În urma arestarii lui Vitan s-au descoperit o serie de legaturi cu radacini puternic înfipte în justitia clujeana. Astfel din acest caz de coruptie au disjuns arestarile judecatorului Viorel Burzo, a fostului comandant al Penitenciarului Gherla, Vasile Muresan si a unui ofiter încadrat tot la Penitenciarul Gherla, Ioan Morari. În urma anchetei, procurorii au descoperit ca Ana Varga, o camatareasa din Cluj, ar fi avut legaturi cu persoanele implicate în acest caz.
Conform unor informatii, Varga ar fi detinut un registru în care erau trecuti o serie de politisti si procurori clujeni care îsi spalau banii prin intermediul acestei camatarese. În cazul în care ancheta privitoare la cazurile de coruptie din sistemul judiciar ar fi descoperit acel registru s-ar fi iscat un scandal finalizat cu demisii si arestari rasunatoare. Astfel, în urma perchezitiei domiciliare, Ana Varga a fost acuzata de ultraj si condamnata la doi de închisoare, din care a executat doar sapte luni.
CEDO vs România
În pofida acestor acuzatii, Floricel Vitan s-a declarat nevinovat si s-a adresat la CEDO pentru încalcarea în timpul procesului a mai multor prevederi din Conventia Europeana a Drepturilor Omului. Forul european i-a dat câstig lui Vitan si a obligat statul român sa plateasca 2.200 de euro pentru ca procurorii nu au respectat prevederile articolului 6 si 8 ale Conventiei, (dreptul la un proces echitabil si protejarea corespondentei).
În cazul Anei Varga, ea a primit câstig de cauza, iar CEDO a obligat statul român sa-i plateasca acesteia o suma totala de 5.000 euro. Curtea Europeana a decis în cazul lui Varga ca nu a fost respectat articolul 5, alineatul 1, precum si articolul 8 din textul Conventiei Europene a Drepturilor Omului, texte care fac referire la dreptul la libertate, siguranta si respectarea vietii private.
Stefan Trandafir
Procesele României la CEDO
În 2005 si 2006, România a pierdut aproape 90 de procese la CEDO. România a ajuns pe locul doi, dupa Rusia, într-un clasament al statelor condamnate la CEDO pentru încalcarea Conventiei Drepturilor Omului. Principalele procese pierdute de statul român au avut ca obiect încalcarea dreptului de proprietate, încalcarea dreptului la un proces echitabil, încalcarea dreptului la libertatea de exprimare si aplicarea de tratamente inumane. Numai de la mijlocul anului trecut încoace, România a trebuit sa plateasca peste 1,5 milioane de euro ca urmare a unor procese pierdute la Strasbourg. Concret, vina magistratilor ar fi ca prin hotarârile pronuntate, fie nu au respectat legea, fie au încalcat drepturile reclamantilor. În mai multe cazuri nu au fost restituite imobile si terenuri catre adevaratii proprietari, fie nu au fost executate sentinte definitive, fie instantele nu au constatat nulitatea unor acte de vânzare-cumparare încheiate de stat cu fostii chiriasi, desi proprietarii îsi redobândisera dreptul de proprietate asupra imobilelor aflate în litigiu. Au existat si cazuri în care reprezentantii autoritatilor au supus torturii persoane în timpul unor anchete sau au încalcat drepturile unor detinuti si nu au fost pedepsiti. A fost sanctionat de CEDO si refuzul unor instante de a judeca dosare în care erau contestate decizii administrative, cum ar fi deciziile Comisiilor pentru aplicarea legii 18/1991, legea fondului funciar.
Într-un clasament al statelor date în judecata la CEDO, România e pe locul doi, dupa Rusia.
Premierul Tariceanu a anuntat ca guvernul si Consiliul Superior al Magistraturii cauta o solutie în cazul magistratilor care au dat hotarâri judecatoresti în urma carora statul român a fost obligat de Curtea Europeana a Drepturilor Omului la plata a milioane de euro.
Asa-numite actiuni în regres sunt sustinute de Ministerul de Finante pentru ca procesele pierdute la CEDO provoaca mari pagube statului român.
Legea prevede ca Ministerul Finantelor îi da în judecata pe respectivii magistrati pentru a recupera o parte a sumelor platite de statul roman. Potrivit unor magistrati însa, în acest fel s-ar exercita asupra lor o forma de presiune din partea statului.
