În 2006, Iulian Dascalu a încercat sa cucereasca Sibiul. Marea descalecare a fost însa oprita de catre o puternica miscare de guerilla care a reusit sa apere centrul vechi al orasului…pe moment. În 2008, Dascalu este din nou la portile burgului… iar administratia locala pare dispusa sa faca concesii. Daca unii dintre reprezentantii Clujului si ai Iasului s-au înteles imediat cu Dascalu, Johannis este decis sa negocieze, înainte de a lua o decizie.

Iulius Gropu a cucerit, rând pe rând unele dintre cele mai importante orase ale tarii, precum Timisoara, Iasi, Cluj-Napoca sau Suceava. Avantajati de politica mai mult decât clementa a unora dintre reprezentantii autoritatilor locale, de multe ori intrarea marilor mall-uri iuliene a fost facuta dupa modelul Anschluss-ului, prin predarea neconditionata a terenurilor si aprobarilor necesare pentru construire.

Sloganul grupului, „nascuti pentru cumparaturi”, pare a ignora alte posibile interese ale localnicilor oraselor cucerite, precum nevoia de cultura, de armonie arhitecturala sau, în perspectiva, posibilitatea de a miza pe turism.

Interesele grupului au primat întotdeauna în fata celor ale comunitatii locale si, atunci când reprezentantii cetatenilor au „dat-o la pace”, Iulian Dascalu a putut sa faca tot ceea ce a vrut în orasele vizate.

În Iasi, de exemplu, a fost construit un centru comercial în campusul universitar, unde, în mod normal, o asemenea cladire nu ar fi avut ce cauta. În Cluj, dupa o licitatie cu cântec, Iulius Mall a rasarit într-una dintre cele mai frumoase zone ale orasului, în vecinatatea lacului Gheorgheni, dar promisiunile facute odata cu aprobarea proiectuli nu au fost, înca puse în practica.

Ambitios si eficient, Iulian Dascalu a reusit, deci, sa mearga pe principiul „punct ochit, punct lovit” de fiecare data, deci nu este o surpriza ca, dupa ce sibienii au facut fata propunerilor de acum doi ani, acesta sa se întoarca, mai decis ca niciodata, pentru a cuceri orasul. Miza a ramas aceeasi si nu au fost facute concesii: terenul din apropierea teatrului „Radu Stanca”. Diferenta este ca, daca autoritatile locale din Iasi si Cluj au cedat usor farmecelor mall-urilor, primarul Klaus Johannis vrea sa negocieze înainte si, în acelasi timp, nu vrea sa treaca peste interesele celor care l-au ales pentru a treia oara sa le conduca municipiul.

Iulius Mall pe val si în 2008

“Cu un flux de peste 5.000.000 de clienti anual, Iulius Mall, este, potrivit informatiilor oficiale  ale grupului, cel mai mare mall din estul României, cu o oferta tentanta si diversificata: 210 magazine, FoodCourt International si SportZone.Conceptul american de one stop shopping este o realitate ce contureaza aici un nou mod de viata”.

Proiectul Iulius Mall, dezvoltat de compania Iulius Group, are o valoare totala de aproximativ 60 de milioane de euro si o suprafata desfasurata de 92.000 de metri patrati. Primul mall de gen a fost deschis la Timisoara, fiind pâna în urma cu un an cel mai mare mall din tara, cu o suprafata de 83.000 mp dar, fara îndoiala cea mai importanta investitie este cea de la Cluj, mall-ul din cartierul Gheorgheni fiind cel mai mare si cel mai reprezentativ dintre cele detinute de catre omul de afaceri Iulian Dascalu si a însemnat, printre altele, intrarea pe piata din România a importantului magazin de retail, Auchan si a unora dintre cele mai cunoscute branduri europene si nu numai. În toamna anului trecut, la deschiderea oficiala a acestuia, reprezentantii Iulius Group, se anunta deschiderea unui multiplex si al unei piscine. Daca bazinul acoperit de la ultimul etaj al centrului comercial functioneaza deja, nu acelasi lucru se poate spune despre promisele sali de cinematograf.

Din pacate, saptamânile trecute, Clujul a fost zguduit de vestea ca o parte a tavanului fals din Mall s-a prabusit în urma caderilor masive de apa, iar acesta a fost închis pentru câteva ore. Desi conducerea centrului comercial a încercat sa îi linisteasca pe clujeni, exista voci care afirma ca o reevaluare atenta a situatiei ar fi mai mult decât necesara, dat fiind faptul ca este inadmisibil ca o constructie sa aiba probleme doar dupa câteva luni de la darea sa în functiune.

Un nou atac asupra Sibiului

În 2006 reprezentantii Iulius Group s-au aratat interesati de…Sibiu. Proiectul de acum doi ani prevedea demolarea salii de sport din centrul orasului si construirea unui centru comercial de proportii care sa includa si actuala cladire a Teatrului “Radu Stanca”. Atunci, Iulian Dascalu si compania pe care o conduce au fost “scosi din joc” de “miscarea de rezistenta” locala care a initiat si sustinut o campanie menita sa salveze centrul istoic al fostului burg nemtesc. Principala modalitate a protestatarilor de a-si face auzita vocea a fost folosirea Internetului, iar proiectul, considerat nociv pentru centrul orasului a fost abandonat…cel putin pentru moment.

Din pacate, desi Iulian Dascalu nu era, fara îndoila singurul investitor important interesat de zona din centrul Sibiului, primarul Klaus Johannis nu a exclus posibilitatea construirii unui mall în zona, totusi el a declarat ca PUZ-urile pentru Piata Unirii se fac din anii 70, pâna acum urbanistii sau cei din comisiile de cultura nu au acceptat, pâna acum, niciun proiect care sa modifice din punct de veder arhitectonic zona.

Desi primarul sibian este, în principiu, de acord cu proiectul celor de la Iulius Mall, de a construi un mall pe terenul de cca. 8.000 mp. unde înainte functiona o berarie si care, în acest moment, apartine omului de afaceri Aurel Serban, acesta pare decis sa nu treaca peste acordul arhitectilor si al oamenilor de cultura din vechea urbe saseasca, asa cum s-a întâmplat în alte cazuri.

Un alt argument invocat de catre arhitectii si reprezentantii comunitatii locale a fost amplasarea acestuia atât în imediata apropiere a Muzeului Brukenthal, monument istoric recunoscut, a carui reabilitare a necesitat timp si fonduri impresionante si care, în urma lucrarilor ar putea fi afectat, si a deja existentului centru comercial Dumbrava, considerat deja ca fiind un magnet pentru localnici si, mai ales, pentru masinile acestora care îngreuneaza traficul sibian.

Iulius Mall- daca nu intra pe usa, sare pe geam

Daca în anul 2005 a existat un proiect de constructie pentru un mall în spatele teatrului din Sibiu, acesta a fost respins în urma reticentei arhitectilor care au considerat ideea ca fiind dezastruaosa pentru orasul care urma sa devina doi ani mai târziu, capitala culturala europeana. Johannis a cerut categoric, la acea data sa fie stopate planurile afaceristilor ieseni care ar fi afectat serios imaginea orasului.

Chiar daca, pe lânga arhitectii sibieni, si Ministerul Culturii a respins proiectul de trei ori, Iulian Dascalu, omul din spatele afacerii nu vrea sa se lase batut si a reînceput în urma cu cateva saptamâni demersurile pentru aprobarea construirii unui centru similar celor din Cluj, Suceava si Timisoara.  

Totusi, în 2008, primarul sibian pare a fi mai tolerant cu iubitorii de cumparaturi si i-a chemat pe reprezentantii arhitectilor, comunitatii locale si ai investitorilor la sfat pentru a gasi cea mai buna solutie. Mai mult, din teritoriu vin semnale ca unii sau altii dintre cei care ar putea fi implicati au “dat-o la pace” cu prosperul om de afaceri. Directorul Teatrului, care potrivit proiectului initial al Iulius Mall Sibiu ar fi trebuit sa fie inclus în acesta, a anuntat în cusrul saptamânii trecute ca ar fi posibila o relocare a acestuia. Este greu de crezut ca Ministerul Culturii va accepta o asemenea rocada, dat fiind faptul ca în urma cu câtiva ani acesta a aprobat rascumpararea imobilului de la fostii proprietari carora le fusese retrocedata cladirea, în virtutea Legii 10.

Pâna una alta, Iulius Group tenteaza sibienii cu un centru comercial de 21.000MP, o investitie de cca. 50 milioane de euro, care sa includa aproximativ 200 de magazine, un supermarket, si,m ca bonus, un perete de aplinism, sport apreciat în zona si o gradina de portocali. Ramâne de vazut daca mirajul promis îl va îndupleca pe Johannis si în ce conditii…

Ligia Popa

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.