Mai marii Bistritei recunosc ca se trage pe nas

Consilierii locali s-au trezit din somn după ce au constatat că tot mai mulţi elevi de la liceele din Bistriţa consumă aşa zisele substanţe etnobotanice, moda consumului  “sării de baie” este o realitate în cluburile de noapte din oraş. Toate aceste lucruri vin după ce timp de 12 ani, autorităţiile locale, directorii de şcoli şi o parte din şefii poliţiei au preferat să treacă sub tăcere adevărul crud al drogurilor şi al tinerilor ce le consumau sub ochii închişi ai autorităţiilor locale. Din nefericire, toate măsurile se rezumă la dezbateri publice şi planuri de măsuri , un fel de planuri cincinale fără niciun sens.

Prima dezbatere publică după 20 de ani

Ideea organizării unei dezbateri publice a fost motivată şi de prefectul Cristian Florian. El spune că există date şi informaţii care arată că numărul elevilor care consumă aceste substanţe a crescut în ultima perioadă de timp, chiar dacă la nivel statistic, judeţul nostru este pe unul din ultimele locuri la nivel naţional în ceea ce priveşte consumul de droguri.

– Dezbaterea trece, consumul rămâne

Aşadar, iată cum se iau mai mulţi consilieri pesedişti, vreo 100 de reprezentanţi ai societăţii civile şi se face una bucată dezbatere publică. Scopul oficial: discuţii libere despre aşa zisele substanţe etnobotanice şi care, conform descoperirilor făcute de aleşii bistriţenilor sunt, iată, droguri de sinteză. Adevărul că au trebuit să treacă 12 ani ca aceşti oameni să se trezească din somnul raţiunii care naşte drogaţi, iar aceştia nu sunt puţini nici pe raza municipiului Bistriţa.
Dezbaterea a fost deschisă de primarul municipiului Bistriţa, Ovidiu Teodor Creţu, care a şi menţionat faptul că, în cei doi ani şi jumătate de când ocupă această funcţie, nici o dezbatere publică, indiferent de temă, nu a strâns atâţia participanţi, semn că, la Bistriţa, comunitatea doreşte cu adevărat să se implice pentru rezolvarea acestei probleme. Edilul i-a îndemnat pe participanţi să contribuie cu idei şi soluţii, astfel încât proiectul de hotărâre ce va fi supus hotărârii consiliului local să fie „cât mai cuprinzător, să stopeze comercializarea, producerea şi consumul a ceea ce se numeşte „etnobotanice”. Sunt şi alte substanţe, apar forme noi, dar noi, ca administraţie locală, consiliul local, avem viteză de reacţie mult mai mare. Schimbarea unei legi poate lua luni, dar modificarea unei hotărâri de consiliu se poate face într-o săptămână”, a precizat Ovidiu Teodor Creţu.

– Şi dăi şi luptă şi dăi…

Consilierul local PSD dar şi director al Colegiului Naţional “Liviu Rebreanu” , Constantin Rus a explicat ce şi cum e cu substanţele astea: “ Prin acest proiect de hotărâre încercăm o diminuare a expunerii la aceste produse. Această problemă este periculoasă şi a devenit atât de amplă încât trebuie devoalată complet în faţa copiilor, tinerilor, a părinţilor. Consumul afectează sănătatea şi viitorul tinerilor. În şcoală se pot observa foarte bine câteva din efectele acestor substanţe: lipsa randamentului, rezultate minime, oboseala rapidă. Prin această hotărâre, autoritatea locală nu va permite agenţilor economici să comercializeze astfel de produse, să li se facă publicitate sau să fie mascate”, teoretiza Constantin Rus.
Iar, dezbaterile şi aprecierile teoretice au continuat “băgând” în toţi sperieţii pe dealerii şi comsumatorii de droguri. Astfel, lupta a trecut de la slide showuri la jocuri de genul: Cum putem recunoaşte un drogat?
“Putem recunoaşte o persoană care a consumat astfel de substanţe, ochii îi lucesc, spune lucruri aberante şi poate deveni violentă”. Iată, într-adevăr o mare descoperire!
Deşi au existat solicitări, la Bistriţa nu s-au dat avize de funcţionare pentru magazine în care să se comercializeze astfel de produse, însă au existat persoane cercetate şi arestate pentru trafic de stupefiante şi numărul lor nu e foarte mic. Avem nevoie de o asemenea hotărâre pentru a putea spune nu solicitanţilor care vor să deschidă asemenea magazine, iar această hotărâre va completa legile actuale”, a menţionat viceprimarul Bistriţei, pesedistul George Avram.

Ce zice Poliţia???

S-a mai spus că trebuie luptat împotriva acestui fenomen pentru a se asigura un viitor sigur copiilor de acum, deoarece pericolul este grav şi se întinde pe termen lung. Ori, având în vedere acest pericol, mesajul ar trebui să ajungă, cumva, şi la părinţii care au fost nevoiţi să plece în străinătate la lucru, lăsându-şi copiii aici. Arătând că, în luna februarie, au fost închise magazinele „de vise”, iar în septembrie a fost anihilată o reţea de droguri de mare risc şi produse etnobotanice, comisarul şef Inţa Ioan Viorel a mai spus: „Felicit iniţiativa. Vă asigur că noi continuăm activităţile preventive şi sper ca, împreună, să ajungem la rezultate bune”.

Colegiul Prefectural combate bine: plan de măsuri…

„Ne confruntăm cu un fenomen care trebuie tratat cu deosebită atenţie. Acţiunile Poliţiei nu sunt suficiente, este nevoie de implicarea autorităţilor locale, a Consiliului Judeţean, a cadrelor didactice, a părinţilor şi a organizaţiilor nonguvernamentale”, a precizat Cristian Florian, prefectul judeţului Bistriţa-Năsăud.
În fapt, noul „plan de măsuri” prevede semnarea unor protocoale de colaborare între ISJ, unităţi şcolare şi partenerii educaţionali. Până în luna aprilie, în şcoli vor fi aplicate chestionare atât elevilor cât şi părinţilor pentru a investiga şi evalua comportamentul de risc în cazul consumului de droguri. În paralel, părinţii vor fi informaţi despre tipurile de droguri, efectele consumului în plan comportamental, social şi fizic, dar şi asupra incidenţelor legale şi penale în aceste cazuri, toate acestea urmând să de întâmple în orele de consiliere ale părinţilor (dacă aceştia le solicită) sau la lectoratele cu părinţii (atunci când aceştia participă). Broşuri, afişe, flayere îi vor conştientiza pe elevi asupra pericolului unui astfel de comportament. Consilierea şcolară, vizionarea de filme, întâlnirile cu specialiştii sau cu oameni caracterizaţi de „reuşita socială” sunt ale metode pe care ISJ le are în vizor. Şi în acest an, se va derula programul de prevenire a consumului de droguri şi boli cu transmitere sexuală, susţinut de Inspectoratul Scolar Judeţean şi Asociaţia Moralia în licee şi şcoli generale din municipiul Bistriţa, Beclean, Sângeroz –Băi. “Clase fără…fumuri” (fără elevi şi profesori fumători), “Dialogul artelor, dialogul liceelor “, caravana antidrog…toate ar avea rolul de a-i determina pe elevii bistriţeni să stea departe de droguri.

Ce zic statisticile. Cui îi pasă?

Astfel au fost evidenţiate în anul 2007: 16 infracţiuni constatate LG 143/2000), 20 persoane cercetate, 13 consumatori depistaţi şi 2 persoane reţinute. Deasemenea, în anul 2007 au fost raportate un număr de 27 de persoane cercetate de Parchetul de pe lângă tribunalul Bistriţa-Năsăud pentru săvârşirea de infracţiuni la regimul drogurilor şi precursorilor. Vârsta traficanţilor şi consumatorilor de droguri este cuprinsă între 19-36 ani.
În general drogurile care ajung în Bistriţa-Năsăud provin din Spania şi Italia, rezina de canabis (haşiş) fiind unul dintre cele mai utilizate droguri deoarece este mai uşor de procurat dar şi mai ieftin decât celelalte tipuri de droguri Acest drog se consumă în general de către tinerii care au fost plecaţi în străinătate sau au legături cu străinătatea (Spania, Italia, Belgia, Olanda) şi de persoane din anturajul acestora. Dintre locurile cu privire la care se deţin date şi informaţii în ceea ce priveşte consumul de droguri amintim cluburile, discotecile, barurile, terasele, sălile de jocuri şi locurile de agrement frecventate în general de tineri
O ecuaţie celebră privind amploarea pe care o are consumul de droguri asupra populaţiei dintr-o comunitate ne arată că: “…dacă într-o comunitate de 100 de oameni există un singur consumator, într-un timp relativ scurt se va ajunge de la 1 la 25 %. Atunci când sunt deja doi consumatori, mai uşor îl va atrage pe al treilea, iar dacă trei tineri consumă droguri, acestora le va fi mai uşor să îl atragă şi pe al patrulea…”. În această ordine de idei prevenirea consumului de droguri în rândul populaţiei generale şi în special în rândul tinerilor este o problemă stringentă, iar prin consecinţele medicale şi socio-profesionale pe care le generează acest fenomen nu reprezintă doar o problemă individuală, ci şi una de sănătate publică.

Teoria ca teoria, dar  practica ne omoară

Măreţele planuri pentru combaterea consumului de droguri se văd a fi simple frecţii la un picior de lemn. Gazeta de Bistriţa propune ca în loc de planuri cincinale, şedinţe de analiză şi dezbateri publice, câteva descinderi în cluburile de noapte, în unele cu precădere. De asemenea, mai putem sugera controale comune prin toaletele unor colegii naţionale.

Ce sunt drogurile etnobotanice?

Sub denumiri generice ca „aromaterapie” sau „etnobotanica”, noii dealeri de droguri vând alternative la drogurile usoare. Găsite doar pe internet acum un an, drogurile etnobotanice au ajuns în magazine . Magazinele au marfă trasă parcă la indigo: lumânări parfumate, sare de baie, dar şi plante cu efecte ilariante, la plic. Oficial, nu se recomandă ingerarea substanţelor, dar vânzătorii îţi explică cum se prepară ţigările din sarea de duş şi care sunt efectele lumânărilor, dacă le mesteci în loc să le aprinzi. Marfa este vândută oricărui client, fără un control minim al vârstei clienţilor. Potrivit Marelui Dicţionar de Neologisme, publicat în anul 2000, etnobotanica reprezintă o ramură a etnobiologiei care studiază relaţiile reciproce dintre om şi mediul vegetal, inclusiv efectele halucinogene ale plantelor.

Ce efecte au drogurile etnobotanice?

Printre efectele menţionate de consumatori, în urma utilizării unor astfel de plante, se numără halucinaţii bidimensionale, experienţe extracorporale, transformare în obiecte, întoarcere în timp, crize de râs, stare de somnambulism sau chiar pierderea completă a conştiinţei de sine. În urma consumului de „Spice”, alterarea percepţiei continuă în următoarele 6 ore, atenuându-se lent, însă efecte minore pot fi observate chiar şi a doua zi. Un raport al Universităţii Tehnice din Dresden, Germania, a arătat că mai mulţi consumatori care au întrerupt consumul au prezentat stări de vomă, palpitaţii, dureri de cap, depresie şi nelinişte, stări definitorii pentru sevraj, simptome ce au dispărut odată cu reluarea consumului.

De ce sunt riscante drogurile etnobotanice?
Diferenţa dintre efectul ilariant al unui asemenea drog şi cel toxic e atât de mică, încât în unele reţete se vorbeşte despre nanograme, iar, în caz de greşeală, nimeni nu-şi asuma responsabilitatea. Unele produse conţin la vedere THC (tetrahidrocarbinol – substanţa activă din canabis întâlnită în hasiş şi marijuana), dar vânzătorii se ascund după recomandarea tipărită pe plic: „nu recomandam fumarea acestui produs deoarece poate crea senzatii similare sau chiar mai puternice decat cele oferite de plantele cu un continut ridicat de THC”.

Legea română nu face distincţie între comerţul cu garoafe şi cel cu salvie, deşi salvia este halucinogenă

Autoritatile stiu despre existenta „magazinelor de vise”, dar spun ca afacerea este legală atâta vreme cât plantele nu intră în categoria stupefiantelor. Pe fondul prostiei autorităţilor, pentru astfel de „aromaterapie” nu e nevoie de autorizaţii speciale, deşi efectele lor sunt mai vizibile decât ale drogurilor "oficiale". Poliţistii au controlat, în 2010, 121 de magazine în care erau vândute produse etnobotanice şi au întocmit 20 de dosare penale pentru trafic şi deţinere de droguri de risc, fiind cercetate 27 de persoane, potrivit Poliţiei Romane. Legea nr.339 din 29 noiembrie 2005 privind regimul juridic al plantelor, substanţelor şi preparatelor stupefiante şi psihotrope se referă doar la substanţele care în mod normal sunt interzise consumului, dar au o oarecare importanţă în medicină. După logica legii române, dacă vinzi garoafe sau salvie, este acelaşi lucru, deşi salvia are efect puternic halucinogen. Aşa se face că aceste produse nu sunt în afara legii, întrucât aceste amestecuri vegetale nu figurează pe tabelele-anexă ale Legii privind combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri şi nici pe cele ale Legii privind regimul juridic al plantelor, substanţelor şi preparatelor stupefiante şi psihotrope. Gigel Lazăr, reprezentant oficial „Europe Against Drugs“ la Consiliul Europei, a precizat, în cadrul unei conferinţe de presă, că România are deja peste 500.000 de consumatori ai acestor substanţe, care pot fi letale pentru cei care le consumă, mai ales combinate cu alcoolul.

Produse celebre
Produse celebre: Spice Gold, Genie, Spice Diamond, Wild Opium Mix, Mojo, Shunk, Chill.Spice-Gold, Smoke, Hummer.
Plante celebre: zorelele, salvia, cornul secarei, keraton.
Preţuri: de la 50 la 190 de lei.

Alin Cordoş