V-ați întrebat vreodată cam cât cheltuiește anual Asociația de Dezvoltare Intercomunitară pentru gestionarea integrată a deșeurilor (ADI Deșeuri)? Ei bine, într-un an papă în jur de un milion de lei. Culmea, mai bine de jumătate din această sumă merge pe salarii și vouchere de vacanță.
Asociația de Dezvoltare Intercomunitară pentru gestionarea integrată a deșeurilor este o entitate publică formată din reprezentanți ai autorităților locale și județene, care are drept scop organizarea, reglementarea, exploatarea, monitorizarea și gestionarea în comun a serviciului de colectare, transport, tratare și depozitare a deșeurilor municipale pe raza unităților administrativ teritoriale. De asemenea, este responsabilă și de proiecte de investiții publice de interes zonal sau regional destinate înființării sau modernizării sistemelor de utilități publice de gestionare a deșeurilor.
ADI Deșeuri ar trebui să vegheze mai pe românește la buna funcționare a celor două firme care se ocupă de gunoaie în Bistrița-Năsăud: Vitalia, care administrează groapa ecologică de la Tărpiu și Supercom, responsabilă de colectarea deșeurilor din întreg județul.
Aceasta este finanțată de unitățile administrativ-teritoriale pe raza cărora acționează cele două firme. V-ați întrebat cam cât papă această entitate care este tot mai absentă în județul nostru?
Potrivit documentelor făcute publice pe site-ul la fel de necunoscut al asociației, în 2019, ADI Deșeuri are nevoie de aproape un milion de lei pentru a funcționa. Acești bani provin din contribuțiile UAT-urilor, deci tot din buzunarul nostru al tuturor.
10 angajați încasează salarii de 675.000 de lei
Astfel veniturile din cotizații ajung la un milion de lei, iar cheltuielile totale la 989.150 de lei. O parte covârșitoare din aceste cheltuieli o reprezintă cele cu salariile angajaților.
Conform organigramei, în ADI Deșeuri lucrează 10 oameni, dintre aceștia 9 au funcții de execuție și unul de conducere. Două persoane lucrează la compartimentul administrativ, una la cel economic, cinci la compartimentul specializare proiect și unul la compartimentul juridic.
Pe salariile brute merge suma de 650.000 de lei, pe contribuția asiguratorie pentru muncă 15.000 de lei, iar pe vouchere de vacanță 10.150 de lei. Practic, fiecare angajat primește 1.000 de lei anual să meargă într-o vacanță, să se destindă.
La aceste cheltuieli se adaugă cheltuieli materiale și anume: cheltuieli cu obiecte de inventar în valoare de 20.000 de lei, cheltuieli cu materiale consumabile -8.000 de lei sau cheltuieli cu mijloace fixe 75.000 de lei.
ADI Deșeuri mai dă 10.000 de lei pe combustibil, 5.000 de lei și-a alocat pentru piesele de schimb la mașini și 10.000 de lei pentru cheltuieli cu energie și apă. Pentru comisioane și onorarii merg 60.000 de lei.
Protocolul, reclama și publicitatea costă doar 2.000 de lei, jumătate cât s-a alocat pentru deplasări, detașări și transferuri. Pentru cursuri de specialitate s-au alocat 4.000 de lei.
Despre colectare selectivă, numai de bine
În ciuda faptului că luna iulie trebuia să debuteze cu creșterea gradului de deșeuri selective colectate atât ADI Deșeuri, cât și Supercom se fac că plouă. Nu i-au speriat nici sancțiunile drastice care se anunță și care se vor simți evident în buzunarul bistrițenilor.
Din 1 iulie 2019, este obligatorie, prin lege, colectarea selectivă a deșeurilor pe patru fracții. În 2019, cel puțin 40% din deșeurile reciclabile conținute în deșeurile populației trebuie captate și trimise la valorificare, iar începând cu anul 2020 minim 50% din această categorie de deșeuri trebuie trimisă la reciclare.
Deșeurile reziduale care vor fi eliminate la rampa ecologică vor fi taxate cu 30 de lei/tona, taxă care în 2020 va ajunge la 80 de lei/tona. Scopul acestei taxe este de a conștientiza generatorii de deșeuri asupra importanței colectării selective.
După cum chiar ADI Deșeuri recunoștea, în momentul de față în jur de 90% din totalul deșeurilor care ajung la Tărpiu nu sunt reciclate, deși proiectul implementat în Bistrița-Năsăud a fost pionier în acest domeniu, în țara noastră
Supercom a sărit peste campania de informare, iar despre modernizări și noi tehnici de a veni în sprijinul bistrițenilor și a-i încuraja să recicleze și să adune deșeurile selectiv nu poate fi vorba. Până la această dată, Supercom a reușit doar să achiziționeze autospecialele cu macara necesare operării sacilor din pubelele semi-îngropate și să înlocuiască pubelele deteriorate.
Într-un comunicat de presă, ADI Deșeuri promitea marea cu sarea și se smiorcăia că este greu cu colectarea dacă autoritățile locale nu vin și cu sancțiuni pentru nedisciplinații care nu aruncă plasticul, hârtia, sticla și metalul unde trebuie.
„Facem un apel insistent la locuitorii județului nostru de a depune eforturi de colectare separată a deșeurilor menajere, toate aceste demersuri având atât un rol determinant în protecția mediului, cât și un viitor impact redus în creșterea tarifului de salubritate. Specificăm faptul că aruncarea deșeurilor neselectiv, amestecat sau la grămadă, în și pe lângă containerele de colectare, constituie contravenție și se sancționează cu amendă, așa cum stipulează și în Regulamentul de Salubrizare. Singurii care au, conform legii, dreptul să constate și să sancționeze făptuitorii sunt autoritățile administrației publice locale, respectiv reprezentantul desemnat al UAT-ului sau, unde există, Poliția Locală, sau după caz Garda de Mediu. Facem, în acest sens, un apel public către autoritățile în drept să intensifice măsurile de constatare și sancționare a persoanelor fizice sau juridice care încalcă flagrant regimul de colectare a deșeurilor municipale. De asemenea, revenim cu solicitarea adresată în mai multe rânduri Primăriei Municipiului Bistrița de a monta camere de supraveghere video, cel puțin în punctele de colectare problematice, având în vedere responsabilitățile legale ale UAT-ului în ceea ce privește menținerea stării de igienă și salubrizare a domeniului public”, se arată în comunicatul remis de ADI Deșeuri.
Reprezentanții ADI Deșeuri vin și cu rugămintea ca cei mai corecți care colectează selectiv deșeurile să își pârască la Poliția Locală vecinii mai necivilizați, pentru a putea fi sancționați corespunzător. În acest sens, instituția a pus la dispoziția populației un tel verde.
Aceeași prevedere legală care a intrat în vigoare la început de lună spune că românii ar trebui să plătească în funcție de cât gunoi generează. Pentru ca acest lucru să se întâmple, cel puțin în zona de case ar trebui aplicate cipuri pe pubele care să cântărească gunoiul și să-l identifice inclusiv pe cel aruncat aiurea. Deocamdată această poveste, în Bistrița-Năsăud este doar un vis frumos, vehiculat de mai multe ori de diverse personaje.
ADI Deșeuri nu se arată capabilă nici măcar să gestioneze relația defectuoasă dintre cei doi operatori: Supercom și Vitalia. Nu o dată Vitalia a interzis accesul mașinilor de gunoi ale celor de la Supercom în groapa ecologică de la Tărpiu, pe motiv că nu și-ar fi îndeplinit obligațiile financiare.
Andreea Moldovan
majoritatea angajatiilor de la ADI sunt copii de primar, de exemplu: fiul primarului comunei Petru Rares, Salva….asa se face administratie in romania, majoritatea care lucreaza la stat sunt pe pile si care au relatii puternice sunt sinecuristi.