Da! Am trăit să o văd şi pe asta! Potrivit unui raport al Consiliului Mondial al Aurului, România se află pe locul 31 într-un top al celor mai mari 50 de deţinători de aur la nivel mondial, cu rezerve oficiale de 103,7 tone, reprezentând 0,34% dintr-un total de 30.190,1 tone. Cu alte cuvinte, săraci suntem, dar de aur nu ne plângem! Că, deh, românul are el grijă să nu fure chiar tot ce este în ţară. Ce este bizar, e că ai noştri conaţionali deţin uriaşe cantităţi de metal nobil tocmai în plină recesiune sau criză economică (nici Providenţa nu mai ştie ce e!). Deci, care criză?! Statele Unite deţine doar 26,9% din rezerva de aur la nivel mondial. Aşa că,oricum am gândi, poziţia noastră este una onorantă. Conchid că nu suntem o ţară săracă. Sau dacă suntem, suntem cu…duhul. Un hâtru preieten îmi spunea zilele trecute: „A dracului e pielea pe român, e criză, dar are bani de aur, are depozite. Deci unde e criza?” Sau nu este specificat clar în raport. O fi vorba de românii „care este” cu doi „r”?! Astfel, ne plângem că intestinele noastre nu au ce digera, dar în statistici stăm bine. Nu bine, foarte bine! Guvernul, invocând bugetul de austeritate, ia măsuri anti-criză, dar uită de cei care, în proverbiala nesimţire românească, fac depozite de aur. Repet, nu văd unde este criza, din moment ce străzile burgului bistriţean sunt pline de maşini de lux, băncile înfloresc pe zi ce trece, iar vânzările de produse de lux cresc. De fapt, în tipicul balcanic, pre care l-am asimilat fără tăgadă, au început să ne placă chiciurile aurifere, prea-promovatele ghiuluri şi alte aşa-zise bijuterii. Preferăm un ceas de firmă, o mâncare cu denumire cât mai anglo-saxonă, uităm cuvinte neaoşe româneşti şi ne transformăm în maimuţe care imită orice văd în “ţările civilizate”: gesturi, îmbrăcăminte, caractere umane, indiferent. Copie să fie! Dar ce contează, suntem o ţară a cover-urilor! De fapt, suntem nişte români reeditaţi. Bine că avem aur şi un loc “fain” în top. Cine l-a întocmit nici măcar nu ne interesează. Important este că cineva ne bagă în seamă. Pentru aur. Nu cel olimpic, obţinut cu trudă de sportivii noştri, eventual cel de la Roşia Montană.
Liana MUREŞAN
Aurul neexploatat, Liana, este egal cu 0. Nu are absolut nici o valoare. Destul de multe voci sustin ca la Rosia Montana ar trebui sa se faca turism. Atunci, eu sunt curioasa, cu ce ne onoreaza pe noi o pozitie atat de buna in top? Sunt tari hiper dezvoltate care au ales sa scoata aurul; cum e Suedia. Ne permitem noi sa facem turism la Rosia Montana?