La Tribunalul și Curtea de Apel Cluj, mapele profesionale ale judecătorilor secțiilor penale sunt goale. Chiar dacă, în mod normal, judecătorii ar trebui să judece dosarele în funcție de specializarea și formarea lor profesională, magistrații judecă de-a valma orice cauză. La Curtea de Apel Cluj toți judecătorii secției penale sunt posesorii unei decizii interne, emise de șeful instanței, Denisa Bâldean, care le dă undă verde să judece orice cauză, indiferent că este vorba de corupție sau de infracțiuni cu violență. Formarea profesională continuă a magistraților clujeni este inexistentă.
În cadrul marilor instanțe clujene, Curtea de Apel Cluj și Tribunalul Cluj nu există nicio situație care să arate cursurile de formare profesională sau specializările pe care magistrații clujeni ar trebui să le urmeze de-a lungul carierei lor.
Punctul fierbinte al acestei hibe îl reprezintă cazurile de corupție care ar trebui să fie judecate de complete specializate. Pe lângă faptul că în cele două instanțe clujene nu există complete specializate care să judece dosarele de corupție, formarea profesională a judecătorilor este o nebuloasă.
Am încercat să aflăm care sunt cursurile sau seminariile prin intermediul cărora magistrații ajung să judece cazurile de corupție. Însă nimeni nu știe!
Potrivit unui răspuns oficial ”Tribunalul Cluj nu păstrează o evidență a cursurilor de formare profesională și a seminariilor la care au participat judecătorii instanței, astfel, ne aflăm în imposibilitatea de a vă comunica informațiile solicitate”.
La Curtea de Apel Cluj situația este nuanțată. Inițial, unul dintre reprezentanții instanței a declarat că pentru a putea furniza informațiile cerute trebuie să consulte mapele profesionale ale judecătorilor. Însă, răspunsul oficial venit din partea purtătorului de cuvânt, Mihăiță Marian Lucian, arată că… mapele profesionale ale colegilor lui sunt aproape goale.
Judecătorul, care este și președintele secției penale, spune că toți colegii lui sunt specializați pe judecarea faptelor de corupție, printr-o decizie interioară. Acest document este semnat de președintele de instanță. În cazul Curții de Apel Cluj, este vorba despre Denisa Bâldean, judecător pe latură civilă.
”La nivelul curții de Apel Cluj nu deținem o asemenea situație statistică”, arată răspunsul oficial furnizat de magistratul Marian Mihăiţă-Lucian.
Nici la Consiliul Superior al Magistraturii nu există o situație clară în legătură cu acest aspect.
”La nivelul direcției de specialitate a Consiliului Superior al Magistraturii nu se află o evidență a magistraților care au efectuat cursuri de formare profesională continuă, iar la dosarul profesional astfel de documente nu se regăsesc doar dacă magistratul a înțeles să depună acte care să ateste efectuarea unor astfel de studii”, arată CSM.
Practic, judecătorul nu este obligat în niciun fel să facă dovada unei specializări! Singurele acte obligatorii ale dosarului profesional sunt diploma de licență, rezultatul de la admiterea în magistratură și de absolvire al Institutului Național de Magistratură (INM) și rezultatul concursurilor date pentru avansarea în funcție. Restul este lăsat la latitudinea judecătorului sau procurorului.
”Responsabilitatea privind formarea profesională continuă a magistratului revine Institutului Național de Magistratură, conducătorilor instanțelor și parchetelor, precum și fiecărui judecător și procuror, prin pregătirea individuală”, mai arată purtătorul de cuvânt al CSM, judecătorul Ionela Tudor.
Magistrații fac jonglerii cu pisica moartă
În același timp, răspunsul Institutului Național de Magistratură este de natură de a-l face pe Caragiale să se trezească din morți de râs.
”Institutul Național al Magistraturii organizează anual la nivel centralizat și descentralizat activități de formare profesională continuă a judecătorilor și procurorilor în domeniul combaterii corupției. acestea sunt cuprinse în programele anuale de formare continuă și formare continuă descentralizată, documente publice, afișate pe site-ul INM la secțiunea formării continue. Activitățile de formare profesională la care participă judecătorii și procurorii reprezintă o componentă a carierei acestora care se consemnează în fișa din dosarul profesional, aflat în păstrarea CSM. Potrivit art.42 al.2 din Legea 303/2004, datele conținute în dosarul profesional sunt confidențiale, în condițiile legii”, arată reprezentanții INM.
Cu alte cuvinte, pentru un justițiabil este imposibil să afle dacă magistratul care îl judecă are competența necesară sau nu.
Potrivit datelor publice ale INM, din 2013 până în prezent niciun judecător clujean nu a urmat vreun curs de formare profesională continuă pe tema cazurilor de corupție. De altfel, asemenea stagii, cursuri sau seminarii pot fi numărate pe degete!
În 2019 și 2018, INM nu a organizat niciun curs de formare profesională continuă pentru magistrați pentru judecarea faptelor de corupție.
În 2017, INM a trimis magistrați la cursuri de specializare pe judecarea faptelor de corupție în Budapesta, iar în 2015 a trimis magistrați la Roswell, New Mexico, SUA. La niciunul dintre aceste două cursuri nu a participat vreun judecător clujean.
Tot în 2015 la București s-a organizat un seminar cu tema ”Corupția, conflictul de interese si evaziunea fiscală, componente ale unui fenomen infracțional complex” și un altul la Brașov cu titlul “Dezvoltarea capacității Ministerului Public de a livra rezultate mai bune în combaterea micii corupții”. Seminarul despre ”mica corupție” a fost organizat la hotelul Casa Mureșan din Brașov. În anul respectiv, firma care administrează hotelul, SC Silvania SRL nu a declarat nicio cifră de afaceri, o pierdere de aproape 4.000 de lei și un singur angajat. Săracul om, probabil patronul societății, Rareș Mureșan, s-a zdrobit cu munca pentru pauzele de cafele și de masă, oferite magistraților care și-au notat conștiincios ”aspecte vitale” pentru judecarea și combaterea micii corupții. Omul a fost atât de ocupat că o fi uitat să dea bonuri pentru masa și cazarea magistraților. În același an, seminarul s-a ținut și în Sibiu la Hotel Ibis
În 2016, INM a organizat o școală de vară de vară pe tema corupției în stațiunea Neptun, iar în 2014 institutul a mai organizat o școală de vară la Păltiniș pentru tinerii practicieni interesați de corupție.
Și atât! În rest, magistrații care doresc să se specializeze în judecarea faptelor de corupție mai pot opta pentru modulul E-learning, adică în fața calculatorului, a tabletei și… a telefonului!
La cursurile de formare se servesc sifoane elvețiene și europene
La rândul lor, formatorii din cadrul INM au fost instruiți pe tema luptei împotriva corupției prin intermediul a două programe, ambele realizate în cadrul Programului de cooperare româno-elvețian: ”Seminar de formare a formatorilor în domeniul luptei împotriva corupției și a criminalității economico-financiare, 14-15 noiembrie 2013” și ”Proiectul Îmbunătăţirea capacităţii judecătorilor şi procurorilor români în lupta împotriva corupţiei şi a criminalităţii economico-financiare – seminar de formare a formatorilor, 14-15 octombrie 2013”. De atunci și până în prezent, potrivit INM, formatorii nu au mai urmat niciun program de instruire pe teme de luptă împotriva corupției.
Pe lângă programele din cadrul protocolului de cooperare româno-elvețian, INM a mai accesat fonduri europene pentru proiecte tangențiale cu lupta împotriva corupției. Ultimul a fost demarat anul trecut. Este vorba de proiectul „Justiția 2020: profesionalism și integritate”, cofinanțat din Fondul Social European (FSE) prin Programul Operațional Capacitate Administrativă (POCA), Componenta 1 IP9/2017 – Calitate, transparență, etică și integritate la nivelul sistemului judiciar, Axa prioritară 2 – Administrație publică și sistem judiciar accesibile și transparente, Obiectivul Specific 2.3: Asigurarea unei transparențe și integrități sporite la nivelul sistemului judiciar în vederea îmbunătățirii accesului și a calității serviciilor furnizate la nivelul acestuia”.
Valoarea acestui proiect este de 14,5 milioane de lei. Până acum, din acești bani au fost cumpărate produse de papetărie, genți, rucsacuri, materiale promoționale, de publicitate, ecusoane, calendare, etc., adică lucruri fără de care formarea unui magistrat în lupta împotriva corupției este imposibilă!
Lacună cu probleme pe banii clujenilor
Principala problemă care survine din această hibă a instanțelor clujene, care judecă dosarele de corupție, constă în faptul că un magistrat, care primește un astfel de dosar, poate administra sau nu probele cu discernământ. În majoritatea cazurilor se vehiculează sume importante de bani publici pe care inculpații ar trebui să le returneze. Unii dintre cei judecați pentru corupție pot fi victime ale unor înscenări, iar alții pot scăpa cu pedepse minime și cu banii rămași în conturi. Legea prevede că dacă un judecător se dovedește că nu este specializat pe judecarea cauzelor de corupție, întregul proces trebuie rejudecat iar acest procedeu duce, de cele mai multe ori, la achitare. Purtătorul de cuvânt al Tribunalului Cluj, judecătorul Simona Trestian spune că respectivele complete specializate au fost înființate în 2007 și, după 2014, nu a mai fost reluată discuția asupra lor. Acest lucru nu ar duce deloc la rejudecarea dosarelor respective pentru magistrații care au prezidat procesele respective sunt ei înșiși specializați pe fapte de corupție.
”Completele specializate pe faptele de corupție au fost stabilite în 2007 cu judecători specializați pe fapte de corupție. În 2014, în cadrul colegiului de conducere a instanței, nu s-au mai repus în discuție completele respective pentru că, oricum, judecătorii din cadrul lor sunt specializați pe fapte de corupție”.
Însă, după cum se poate observa specializarea magistraților clujeni în combaterea corupției este inexistentă.
Cine ar putea beneficia de pe urma lipsei completelor specializate pe fapte de corupție
Printre dosarele care ridică probleme din cauza acestui aspect se numără cel al omului de afaceri Călin Stoia. El a fost judecat la Tribunalul Cluj pentru trafic de influenţă și condamnat la doi ani de închisoare, cu suspendarea pedepsei.
Un alt dosar este cel al fostului șef AJOFM Cluj, Daniel Don, care a fost trimis în judecată în 2016. Procesul este încă pe rol.
Horea Uioreanu, fostul șef al CJ Cluj, a fost trimis în judecată în 2014 sub acuzațiile de luare de mită, fals în înscrisuri sub semnătură privată şi complicitate la spălare de bani. În 2017 a fost condamnat definitiv, în momentul acesta aflându-se la închisoare.
Primarul din Baia Mare, Cătălin Cherecheș a fost trimis în judecată în 2016 pentru fapte de corupție, procesul lui aflându-se și acum pe rolul Tribunalului Cluj.
Fostul șef al ISCTR Cluj, Pop Rareș, a fost trimis în judecată în 2014 și condamnat în primă instanță la 4 ani și 4 luni de închisoare cu executare. Ceilalți doi inculpați din dosar, inspectorul de la Cluj, Crișan Claudiu a fost și el condamnat la 2 ani și 4 luni închisoare cu executare, iar Radu Dohotar a primit pedeapsa de 2 ani și 8 luni de închisoare cu suspendare.
Patronul firmei de transport Fany, Stefan Cadar a fost trimis în judecată în 2014 pentru infracțiuni de corupție, iar în 2016 a fost condamnat la 2 ani și 8 luni cu executare, soția lui la 3 ani cu suspendare, iar societatea de transport Fany a primit o amendă penală de 50.000 de lei.
În opinia unor specialiști în drept penal, judecarea acestor persoane de către un complet nespecializat pe fapte de corupție ar duce la anularea sentințelor.
Studiu de caz: om de afaceri clujean trimis degeaba în judecată, nimeni nu răspunde!
Omul de afaceri Căpriță Neicuțescu a fost trimis în judecată de fostul șef al DNA Cluj, Elena Botezan, acum judecător la Curtea de Apel Cluj. Dosarul a fost judecat la Tribunalul Cluj de către magistratul Marius Lupea, care, în mod normal, ar trebui să fie specializat pe judecarea faptelor de corupție.
Cu toate acestea, Lupea l-a achitat pe Căpriță și a dispus ridicarea unui sechestru asigurator în valoare de peste 1,6 milioane de lei, sumă de bani pe care omul de afaceri ar fi obținut-o prin evaziune fiscală.
În dosar este implicat chiar unul dintre ofițerii de poliție judiciară de la DNA Cluj, Valentin Tătar, care a lucrat la marile anchete instrumentate de fostul procuror Botezan, dar care îi vindea informații lui Căpriță contra unor sume de bani, servicii și bunuri.
Potrivit avocatului Sergiu Bogdan, care l-a reprezentat pe omul de afaceri în proces, s-a demonstrat că Neicuțescu Căpriță nu a săvârșit nicio infracțiune, iar DNA Cluj a deschis dosarul dintr-o greșeală. Acuzațiile DNA din dosar se vizau o fraudă de un milion de euro!
În urma achitării se poate pune întrebarea: fostul șef DNA Cluj Elena Botezan a făcut o anchetă în totală necunoștință de cauză, ori magistratul Lupea nu a putut judeca cu discernământ probele de la dosar?
Completele specializate
Prin Legea nr. 161/2003, Parlamentul a modificat Legea nr. 78/2000 privind descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, printre articolele modificate atunci și aflate și în prezent în vigoare fiind articolul 29. Aici se arată, fără echivoc, că, “pentru judecarea în primă instanță a infracțiunilor prevăzute în prezenta lege, se constituie complete specializate”. Legea nu face, așadar, nicio distincție între judecătorii, tribunale, curți de apel sau Înalta Curte de Casație și Justiție, absolut toate aceste instanțe fiind obligate să o respecte, dacă judecă spețe cu infracțiuni prevăzute de Legea 78/2000. Este vorba despre infracțiuni de luare de mită, de dare de mită, de primire de foloase necuvenite, trafic de influență, de infracțiuni asimilate infracțiunilor de corupție (abuzul în serviciu contra intereselor publice, abuzul în serviciu contra intereselor persoanelor, șantajul etc.) sau infracțiunile în legătură directă cu infracțiunile de corupție ori infracțiunile împotriva intereselor financiare al Comunităților Europene.
Un fir întins de INM până la Kovesi
În cadrul proiectului european accesat de INM pentru formarea judecătorilor a fost încheiat un contract cu două firme (Unique Promo SRL-D și Hope Promo S.R.L.) valoarea lui fiind de aproximativ jumătate de milion de lei.
Firmele o au în comun pe Violeta Tudose, o tânără care a terminat cursurile unei universități de prestigiu din țară, Spiru Haret. Tudose este acționar și administrator la Unique Promo și, până acum doi ani, a fost director executiv la Hope Promo. La cea de-a doua firmă, acționar și administrator este Dan Popa.
Ambele societăți sunt controlate prin interpuși de sibianul Ciprian Faraon, fostul vicepreședinte PNL al organizației județene și conducător al alegerilor locale și parlamentare din 2016. El a fost exclus anul trecut din PNL Sibiu.
Hope Promo a câștigat și contracte de la Transgaz unde, ca din întâmplare, lucrează Sergiu Lascu, fratele fostului șef DNA, Laura Codruța Kovesi.
