Macron le vinde un croissant cu speranțe false etnicilor maghiari din Transilvania: visul independenței față de România

Flacăra autonomiei etnicilor maghiari din Transilvania s-a reaprins mai puternic ca niciodată, după declarațiile recente ale președintelui Franței, Emmanuel Macron, care a propus acordarea unei autonomii sporite insulei Corsica. Declarațiile lui au stârnit reacții la Budapesta, mai exact în cabinetul lui Viktor Orban. Consilierul principal al premierului, Katalin Szili, a susținut exemplul insulei Corsica, precizând că ar putea consolida aspirațiile de autonomie ale maghiarilor din Transilvania.

Colonelul SRI (r) Tudor Păcuraru a precizat pentru Gazeta de Cluj că inițiativa președintelui Franței, Emmanuel Macron, nu se potrivește la noi. Mai mult, o posibilă autonomie a așa-zisului Ținut Secuiesc ar echivala cu o condamnare la sărăcie a celor care vor face parte din acel ținut fantasmagoric. 

„Populația maghiară de la noi își dă seama perfect de acest lucru. Nu mai sunt acei oameni ușor de manipulat de acum 30 de ani. Își dă seama și Ungaria de acest lucru. România este un partener important din comerțul Ungariei, iar perspectivele sunt de creștere masivă a acestor interdependențe economice. (…) Maghiarii din România și Ungaria încep să se trezească. Treptat se vor trezi la realitate. Domnul Orban este parte a unui proiect de reformare a linii care tocmai dă faliment. Este un proiect îndreptat spre trecut, nu spre viitor. La noi, clasa politică s-a schimbat, în bine sau rău, și reflectă evoluția electoratului românesc. La ei există aceeași placă pe care o pun din 1980, placa pe care scrie: „Viktor Orban, vrem Ardealul înapoi”. E contraproductivă această viziune”, a spus Colonelul (r) Tudor Păcuraru.

De asemenea, analistul de intelligence, colonelul SRI (r) Tudor Păcuraru, a amintit de faptul că în momentul de față asistăm la o reconfigurare a sistemului actual mondial, care nu mai corespunde realităților sociale și economice de acum. Referitor la Ungaria, țara condusă de „lebăda neagră de pe Balaton” și-a făcut niște calcule greșite, având în vedere că visul lui Viktor Orban a fost ca Ungaria să devină „un hub al ordinii internaționale pentru toată Europa.”

Cu toate acestea, având în vedere situația economică și întinderea vecinilor noștri, acest deziderat rămâne la nivelul unui vis frumos de care se agață Viktor Orban cu disperare. Mai mult, colonelul SRI (r) Tudor Păcuraru a pus punctul pe i, menționând faptul că Ungaria a făcut marea greșeală să mizeze pe Rusia, care s-a manifestat ca o putere revizionistă ca să-și recapete sfera imperială de influență.

Tudor Păcuraru: Proiectul de refacere al Europei cu ochii în retrovizor este greșit, iar Ungaria este cap de lance

Colonelul în rezervă a mai punctat un element esențial, anume modul în care UDMR se poziționează față de planul Ungariei și dorința unor etnici maghiari de a fi total independenți față de România. Tudor Păcuraru a afirmat că dacă UDMR optează pentru o astfel de viziune revizionistă, partidul va avea de suferit.

„Vă dați seama ce tensiuni induce asta asupra UDMR-ului, care s-a obișnuit cu sute de funcții bănoase și influente în statul român? O viziune radicală a partidului condus de Kelemen Hunor ar putea duce la fisurare, apoi la destructurare, lucru pe care eu, unul, nu-l doresc. Minoritatea maghiară din țara noastră are o pondere importantă și are nevoie să fie reprezentată. Sper ca liderii UDMR să aibă viziunea să nu marșeze la o asemenea evoluție care îi va arunca înapoi cu decenii”, a conchis colonelul SRI (r) Tudor Păcuraru.

Dr. Alexandru Ghișa, istoric și diplomat, a făcut puțină lumină în ceea ce constă autonomia privind Corsica și declarațiile lui Macron. Mai exact, pe insulă se regăsește o majoritate absolută italiană, ea fiind legată mai mult „istoricește” de Franța deoarece Napoleon a fost corsican de origine, dar între timp a devenit erou național francez, motiv pentru care Franța l-a luat pe Napoleon cu insulă cu tot.

„Nu sunt chestiuni similare pentru că în Transilvania majoritatea este românească, peste 6 milioane de români, maghiarii fiind undeva la aproape 1 milion. Nu se pune problema unei autonomizări de acest fel pentru că rapoartele sunt total diferite. Mai mult, avem în vedere două tratate internaționale care au confirmat apartenența Transilvaniei la România: atât Tratatul de la Trianon din 1920, cât și Tratatul de Pace din 1947”, a precizat istoricul Alexandru Ghișa.

Se urmărește de decenii schimbarea statutului Transilvaniei: să nu mai fie condusă de români

Întrebat de situația așa-zisului Ținut Secuiesc, dr. Alexandru Ghișa a spus că va duce la o izolare totală de România și la numeroase conflicte. Spre exemplu, potrivit istoricului, separatismul școlar pe care l-au realizat reprezintă un prim pas spre conflict. Mai mult, însuși premierul Ungariei a acuzat UDMR-ul pentru acest separatism.

„Pregătindu-se doar în limba maghiară nu mai au loc de muncă în România și pleacă în Ungaria. Scăderea numărului maghiarilor din țara noastră nu se datorează asimilării lor în țara noastră, ci pur și simplu plecării lor în Ungaria și în Vest. Așa cum românii au plecat în căutarea unui loc de muncă mai bine plătit, și maghiarii au plecat din România. Deci pe aceeași idee, ei dacă merg pe separatism și autonomizare se vor izola ca să facă ce? Izolați în centrul României nu au nicio șansă de afirmare. Viktor Orban vine și pleacă, el nu e veșnic. Pe mine mă îngrijorează Ungaria. Această țară practică naționalismul de stat. Ungaria amplifică acest naționalism în scop revizionist, practicând naționalismul de stat ea însăși devine pentru România un factor de risc de securitate. Nu poți trece cu vederea acest naționalism de stat practicat de Ungaria, din moment ce ei revendică o provincie din România, transparent, deschis”, a afirmat Alexandru Ghișa.

Întrebat de ce politicienii români nu fac nimic și nu au o viziune clară asupra acestui pericol, istoricul clujean a spus că se poate observa o lipsă de curaj din partea lor. Mai mult, politicienii români nu au ca prioritate o idee națională, patriotismul românesc și al naționalismului în sens pozitiv a fost devalorizat în ultimii 30 de ani.

Alexandru Ghișa: Numai un popor educat are conducătorii pe care îi merită

„La noi, cum vorbești de ceva patriotic este calificat naționalist, de ce, nu știu. Toate popoarele au naționalismul lor în sens pozitiv care duce la afirmarea ideii naționale, a propriei națiuni și care în ultimă instanță duce la suveranism, adică fiecare stat rămâne în parametrii lui naționali teritoriali. Numai la noi s-a devalorizat patriotismul. Doar prin educație ne putem reveni. Numai un popor educat are conducătorii pe care îi merită”, a conchis dr. Alexandru Ghișa.

Referitor la subiectul despre care am vorbit până acum am luat legătura și cu câțiva deputați din Cluj și Bistrița-Năsăud.

Deputatul din Bistrița-Năsăud, Diana Morar, a afirmat că declarațiile consilierului principal al lui Viktor Orban au un potențial de a face rău țării noastre, însă nu crede că trebuie să „ne erijăm în concluzii dramatice.” Parlamentarul liberal a spus clar că suveranitatea României este garantată și opiniile personale ale unor conducători care se uită „cu jind” spre est nu trebuie să ne sperie.

Diana Morar: Istoria este cât se poate de clară, iar cei care o ignoră vor fi întotdeauna constraziși rapid de adevăr

„Doamna consilier nu este la prima declarație de acest gen, probabil ca din când reactivează tema tocmai pentru că primește atenție. Sigur, dacă ar fi să intrăm și în detalii istorice, e simplu de remarcat că Transilvania nu poate fi comparată cu insula Corsica din multe puncte de vedere. Transilvania este leagănul de formare a poporului român și la venirea triburilor maghiare aici existau formațiuni statale românești recunoscute chiar și  de istoriografia maghiară, de Anonimus în Gesta Hungarom, cum ar fi voievodatele lui Gelu și Menumorut. Iar la 1 Decembrie 1918 după o îndelungată asuprire, românii din Transilvania au hotărât la Marea Adunare de la Alba Iulia să se unească cu frații de peste Carpați și să formeze România, să se elibereze de sub dominația imperiului Austro-ungar. La fel ca toate popoarele din fostul Imperiu Austro-ungar: sârbi, croați, polonezi. cehi, slovaci și sloveni, care au luptat pentru eliberarea lor națională ca și românii din Transilvania. Istoria este cât se poate de clară, iar cei care o ignoră vor fi întotdeauna constrazi și rapid de adevăr”, a conchis parlamentarul bistrițean Diana Morar.

La Cluj, șefa USR, Oana Murariu, a declarat pentru Gazeta de Cluj că nu există termen de comparație între cele două situații: Corsica și Transilvania. Cu toate acestea, potrivit deputatului clujean, acest lucru nu poate opri anumiți oameni politici să încerce să „capitalizeze politic pe marginea evoluțiilor din Corsica.”

„Realitatea este că trăim cu toții într-o Uniune Europeană incluzivă, cu standardele probabil cele mai înalte din lume de protejare a drepturilor minorităților, și în care România se poziționează chiar ca un model de bune practici în domeniu. Separat, România și Ungaria au multe punți de colaborare deschise și teme pe care lucrăm în strânsă legătură, de la accederea țării noastre în Schengen la proiecte în domeniul energiei”, a spus Oana Murariu.

De asemenea, deputatul USR a mai afirmat faptul că Ungaria și România trebuie să aleagă, în continuare, drumul parteneriatului și colaborării, aceasta fiind abordarea cea mai benefică pentru ambele părți, inclusiv pentru etnicii maghiari din țara noastră.

„Avem nevoie de o abordare politică matură și  responsabilă, perfect aliniată cu valorile și principiile europene pe care le împărtășim și care ne unesc”, a conchis Oana Murariu.

Mihai Tîrnoveanu, liderul Mișcării Naționale, a criticat în termeni duri declarația consilierului principal al premierului, Katalin Szili, care a susținut exemplul insulei Corsica, precizând că ar putea consolida aspirațiile de autonomie ale maghiarilor din Transilvania.

„Este o declarație care confirma politica ostilă a guvernului Orban față de România, practic avem de-a face cu un stat inamic care atentează la integritatea teritorială a României, implicit la siguranța națională”, a spus Mihai Tîrnoveanu pentru Gazeta de Cluj.