Așa cum arătam recent, firma clujeană Actor Assets SRL a vrut să șteargă de pe fața pământului clădirea care timp de mai multe decenii a găzduit Biblioteca Județeană Bistrița. Nu au reușit fiindcă au fost împiedicați de Direcția Județeană pentru Cultură Bistrița-Năsăud și Comisia Zonală a Monumentelor Istorice care nu au avizat favorabil PUZ-ul în baza căruia ar fi urmat demolarea imobilului de pe str. Gării nr. 2 și construirea unui bloc cu 10 etaje.
Pentru că nu a primit undă verde, în iunie 2021, Actors Asstes, a dat în judecată Direcția Județeană pentru Cultură Bistrița-Năsăud și Comisia Zonală a Monumentelor Istorice, pentru eliberarea avizului de demolare, dosarul fiind înregistrat pe rolul Tribunalului Cluj.
Recent însă, firma clujeană a renunțat la acțiunea în instanță, după ce expertiza dispusă în cauză de judecători a arătat, contrar rezultatelor unei expertize efectuată anterior la comanda Actor Assets, că imobilul poate fi reabilitat și în concluzie nu trebuie demolat.
Au spus că imobilul e “varză” și fără valoare și trebuie demolat
În cererea de chemare în judecată, firma clujeană a susținut că, de fapt, ar fi dorit să investească în imobilul de pe str. Gării nr. 2, astfel că a comandat efectuarea unei expertize tehnice având ca obiect evaluarea stării tehnice a construcției precum și identificarea măsurilor de intervenție necesare pentru asigurarea condițiilor de rezistență mecanică și stabilitate a construcției, în acord cu prevederile normativelor în vigoare, respectiv atribuirea unor funcțiuni noi.
“În urma investigațiilor s-a constatat faptul că imobilul se află într-o stare tehnică generală nesatisfăcătoare. In acest sens, cu ocazia inspecției tehnice s-au constatat degradări semnificative la nivelul elementelor structurale și nestructurale, fiind prezente și unele subansambluri structurale susceptibile la pierderea stabilității, stările de rezistență mecanică și stabilitate ale construcției fiind afectate negativ. De asemenea s-a arătat că imobilul prezintă mai multe deficiențe de alcătuire, nefiind conformată pentru preluarea încărcărilor seismice. Din acest motiv varianta de consolidare a construcției a fost considerată neviabilă căci ar implica costuri extrem de ridicate care în final s-ar dovedi nejustificate raportat la degradarea continuă a materialelor. S-a concluzionat că o clădire nouă proiectată în acord cu normele actuale, având toate cerințele de performanță va putea să răspundă în totalitate cerințelor funcționale. Prin urmare s-a propus demolarea construcției existente și construirea unei noi clădiri pe amplasament cu respectarea prevederilor normativelor în vigoare.
Având în vedere concluziile expertizei, au elaborat un proiect PUZ având ca obiect propunerea de desființare a construcției preexistente și de construire a unui imobil cu regim de înălțime 1-2S+P+10E”, a reținut instanța din cererea firmei clujene.
În condițiile în care imobilul este situat în zona de protecție a zonei construite protejate a municipiului Bistrița, firma a fost nevoită să ceară avizul Direcției Județene pentru Cultură, însă solicitarea i-a fost respinsă.
La baza refuzului a stat propunerea Comisiei Zonale nr. 3, care a concluzionat să se păstreze și întreaga clădirea existentă, fostul sediu al Bibliotecii Județene Bistrița-Năsăud, în condițiile în care expertiza tehnică prezentată nu a fost convingătoare şi s-au tras concluzii nefundamentate, nereieşind că s-ar fi făcut sondaje la fundații. Totodată, în opinia comisiei, propunerea de a construi un bloc cu 10 etaje este “ieșită din scara contextului, mută locuirea pe o parcelă prea mică”.
Cei de la Actor Assets au contestat decizia Comisiei Zonale la Comisia Națională a Monumentelor Istorice, de la care, evident, au primit un răspuns nefavorabil.
Astfel, Comisia Națională a arătat motivele pentru care documentația propusă de firma clujeană putea fi avizată favorabil: demolarea clădirilor istorice este interzisă prin prevederile PUG, expertiza tehnică efectuată nu conține argumente tehnice credibile și ar fi nefondată și subordonată unor intenții imobiliare exagerate, accentul vertical la colţul și în interiorul centrului istoric ar avea impact negativ asupra acestuia, iar preexistenta unui bloc edificat în anii 80 nu ar putea constitui justificare în acest sens; PUZ nu ar putea fi elaborat pe o singură parcelă; lipsește avizul de oportunitate.
Drept contraargument, cei de la Actor Assets au precizat în instanță faptul că imobilul de p str. Gării, nr. 2, se află, conform PUG, în zona de protecție a ansamblului urban fortificat și nu în zona efectivă a ansamblului fortificat și, mai mult decât atât, clădirea nu este monument istoric, astfel că PUZCP aceasta este fără valoare ambientală și cu viabilitate arhitecturală și urbanistică scăzută.
“Potrivit prevederilor regulamentului aferent S.I.R. – 30 coroborate cu dispozițiile generale reglementate prin PUZCP intervențiile (de orice fel, fie ele de construire ori de desființare) asupra imobilelor din zona centrală sunt permise, însă acestea trebuie să fie fundamentate după cum urmează: în cazul monumentelor istorice de valoare națională excepțională, intervențiile pot avea natura doar a unor lucrări de conservare-restaurare și sunt permise doar în baza unor studii istorice și expertize avizate în prealabil de Ministerul Culturii și al Cultelor; ii. în cazul monumentelor istorice înscrise în Lista monumentelor istorice, intervențiile pot avea natura doar a unor lucrări de conservare, restaurare, punere în valoare și sunt permise doar în baza unor studii istorice și expertize ori proiecte avizate de Ministerul Culturii și al Cultelor; în cazul construcțiilor cu valoare ambientală și viabilitate arhitecturală și urbanistică ridicată neînscrise în Lista monumentelor istorice, intervențiile pot avea natura doar a unor lucrări de conservare, restaurare, punere în evaluare, cu eventuale intervenții în vederea adecvării la cerințele de confort contemporane și doar cu avizul Ministerul Culturii și al Cultelor; în cazul construcțiilor fără valoare ambientali si cu viabilitate arhitecturali si urbanistică scăzută, intervențiile pot avea natura doar a unor lucrări de desființare în vederea asanării unor zone și creării de legături sau pentru amplasarea unor noi obiective, însă cu avizul Ministerul Culturii și al Cultelor.
Rezultă, așadar, contrar argumentelor pentru care s-a respins propunerea noastră de desființare a imobilului în discuție, că prevederile urbanistice aplicabile permit desființarea construcțiilor situate în zona centrală, dacă acestea îndeplinesc cerințele de mai sus. De altfel, credem că soluția desființării ar trebui să fie obligatorie în raport de acele construcții care nu au valoare ambientală și nici viabilitate arhitecturală.
Îndeplinirea condițiilor pentru desființarea imobilului în discuție.
Clădirea a cărei demolare s-a propus prin proiectul PUZ nu este un monument istoric astfel că pentru lucrările de intervenție asupra acestei construcții urmează să se aplice regulile din PUZCP evidențiate în secțiunea de mai sus.
În esență, demolarea este permisă (chiar impusă) în măsura în care clădirea s-ar dovedi că nu mai are valoare ambientală ori viabilitate arhitecturală. Or, a solicitat efectuarea unei expertize de specialitate tocmai pentru a găsi soluțiile cele mai potrivite pentru menținerea imobilului, încadrarea sa într-un grad de risc seismic mai scăzut și adaptarea la eventuale noi funcțiuni. Colectivul de expertizare desemnat a concluzionat, însă, că datorită vechimii și a degradărilor avansate recomandarea de specialitate este demolarea parțială sau totală a construcției.
Din evaluarea degradărilor și a neconformităților clădirii descrise la pag. 11- 13 din raport, coroborată cu fotografiile anexate acestuia, rezultă că imobilul nu se mai bucură în prezent de valoare ambientală ori viabilitate arhitecturală, expertul subliniind chiar că acesta reprezintă un pericol pentru siguranța utilizatorilor în cazul acțiunii cutremurului de proiectare corespunzător SLU.
Rezultă așadar din toate acestea că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de PUZCP pentru demolarea imobilului.
Eliberarea avizului nu este o putere discreționară.
Este adevărat, prevederile PUZCP condiționează desființarea construcțiilor de avizul Ministerului Culturii și al Cultelor, aviz care potrivit prevederilor art. 26 alin. (l) pct. 6-7 coroborate cu art. 33 alin. 12 din Legea 422/2001 se emite prin intermediul serviciilor deconcentrate la propunerea Comisiilor monumentelor istorice, aviz pe care, din acest motiv l-am solicitat și noi în vederea demarării proiectului propus.
Trebuie observat însă că emiterea unui aviz pozitiv sau negativ nu este la dispoziția discreționară a emitentului așa cum pare să se sugereze prin propunerile comunicate de cele două Comisii care au analizat documentația. Dimpotrivă, regulile PUZCP stabilesc, așa cum am arătat, că odată constatată încadrarea construcției în categoria celor «fără valoare ambientală și cu viabilitate arhitecturală și urbanistică scăzută» avizul trebuie emis. In concret, avizul trebuie să confirme tocmai acest lucru: că imobilul ce se vrea a fi desființat îndeplinește aceste condiții.
În cazul de față a demonstrat că imobilul este fără valoare și că îndeplinește cerințele pentru a fi desființat, susținerile noastre fiind fundamentate pe concluziile raportului de expertiză depus la documentația PUZ propusă. Prin urmare, refuzul de emitere a unui aviz favorabil este în mod evident unul abuziv, nejustificat”, a susţinut firma în instanță.
Totodată, reprezentanții firmei au susținut că inițial au dorit să mențină imobilul în cauză, însă expertiza pe care ei au comandat-o a arătat că lucrările de consolidare necesare pentru atingerea clasei de risc seismic RSIV prezintă un grad ridicat de dificultate în execuție, precum și costuri ridicate, influențate și de numeroasele defecte care ies la suprafață în momentul executării lucrărilor de intervenție.
“De asemenea, s-a avut în vedere faptul că degradarea materialelor este un proces viu și continuu, astfel că aceasta va avansa și după efectuarea lucrărilor de intervenție. Prin comparație, o clădire nouă, proiectată în acord cu normele actuale, având toate cerințele de performanță îndeplinite, va putea să răspundă în totalitate noilor cerințe funcționale, și va avea o durată de viață de cel puțin 50 de ani. Din aceste motive, opinia de specialitate a fost aceea că construcție se impune a fi desființată neexistând nici un motiv pentru menținerea acesteia din perspectivă ambientală, arhitecturală, urbanistică.
Elaborarea raportului de expertiză s-a realizat cu respectarea exigențelor legale.
Contrar concluziilor membrilor Comisiei zonale, au fost efectuate sondaje la nivelul fundațiilor, acestea fiind realizate la momentul efectuării vizitei tehnice de către colectivul de expertizare”, au mai arătat cei de la Actors Assets.
DJC: Clădirea are valoare istorică, arhitecturală și urbanistică
De cealaltă parte, reprezentanții DJC Bistrița-Năsăud au subliniat în instanță că fosta clădire a Bibliotecii Județene Bistrița-Năsăud are valoare istorică, arhitecturală și urbanistică, iar expertul care a efectuat expertiza comandată de firma clujeană nu este unul atestat de Ministerul Culturii.
“Este o clădire amplasată în zona de protecție a Ansamblului Urban Medieval Bistrița (…), zonă construită protejată instituită prin PUZ „Zona construită protejată a municipiului Bistrița”, SIR 30, aprobat prin HCL 73/2009 ȘI PUG al municipiului Bistrița (…).
O expertiză tehnică nu are rolul de a stabili valoarea istorică, arhitecturală si urbanistică. Deci nu se poate stabili în baza acesteia că vorbim despre o clădire fără valoare ambientală și cu viabilitate arhitecturală și urbanistică scăzută și care trebuie desființată în vederea asanării zonei. doar pentru că prezintă anumite degradări. Dacă am accepta această logică ar însemna că trebuie demolare, în vederea «asanării», toate imobilele istorice, inclusiv cele cu statut de monument istoric”, au mai precizat cei de la DJC Bistrița-Năsăud.
În plus, a mai arătat instituția bistrițeană, chiar din expertiza comandată de firma clujeană reiese că structura clădirii nu a suferit degradări semnificative, iar cele existente s-au datorat în principal infiltrațiilor de apă și lipsei lucrărilor curente de întreținere, astfel că se vorbește despre un imobil pe care proprietarul nu îl întreține.
“De asemenea, expertiza nu elimină posibilitatea consolidării construcției, precizează doar că în această variantă sunt necesare multiple lucrări de intervenție. Mai mult, sunt descrise două variante de demolare, fiind propusă ca posibilă demolarea parțială. Reiese deci clar, chiar și din textul expertizei, că vorbim despre o clădire care poate să fie supusă intervențiilor de conservare-restaurare”, au mai subliniat reprezentanții DJC Bistrița-Năsăud, care au solicitat instanței să admită elaborarea unui studiu istorico-arhitectural și a unei fișe analitice de inventariere întocmite de specialist sau expert atestat de Ministerul Culturii. precum și a unei expertize tehnice executate de un expert tehnic atestat de Ministerul Culturii.
Imobilul poate fi consolidat și reparat
Cererea pentru întocmirea unei expertize tehnice de către un expert tehnic atestat de Ministerul Culturii a fost admisă de instanță, iar la final au fost prezentate concluziile acestuia.
Astfel, în document se precizează că, deși clădirea este într-o stare de degradare avansată, construcția se poate pe buna și solida conformare inițială și este reparabilă, e drept prin eforturi destul de mari, însă “prin operații de consolidare și reabilitare capitală poate fi nu numai readusă la starea de sănătate inițială, dar și în apropierea cerințelor de performanță pentru o construcție nouă., cerințe care astăzi sunt incomparabil mai mari decât cele pe care o permiteau practica și dezvoltarea de la vreme construirii”.
