Războiul nervilor generat de realizarea sau nerealizarea drumului de centură a municipiului Bistriţa pe varianta 2 Sud este încă departe de final.
Deşi există o decizie definitivă şi irevocabilă obţinută în instanţă de bistriţenii care contestă varianta 2 Sud a drumului de centură, municipalitatea şi proiectantul, SC Iptana SA, îşi văd mai departe de treabă. În plus, în toamna anului trecut municipalitatea a emis şi un certificat de urbanism, practic fără a avea o bază legală. O mică scăpare a instanţei bistriţene, care totuşi a dat dreptate cetăţenilor, a condus la imposibilitatea reclamanţilor să oblige municipalitatea să stopeze orice acţiune şi ca urmare pe masa judecătorilor sunt alte dosare cu privire la acest subiect al centurii de sud.
O parte dintre bistriţenii care nu sunt de acord cu varianta 2 Sud a centurii ocolitoare a municipiului au contestat în instanţă o hotărâre a Consiliului Local din septembrie 2010, prin care se dă acordul realizării acestui drum. Contestatarii au câştigat procesul de la Bistriţa, care s-a derulat la Tribunalul Bistriţa-Năsăud, dar şi recursul care a avut loc la Curtea de Apel Cluj.
Cu toate acestea primarul Ovidiu Creţu este extrem de îndârjit să realizeze varianta aleasă de el, pentru ca, vezi doamne, Bistriţa să nu piardă banii pe care Ministerul Transporturilor prin Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale îi oferă pe tavă. Proiectantul a pus la dispoziţia municipalităţii trei variante, una pe la nord de oraş şi două pe la sud, însă primarul a optat pentru cea mai proastă care trece chiar pe lângă oraş la câţiva metri, afectând totodată şi câteva sute de bistriţeni ce îşi au casele în zona respectivă.
„Eroarea materială” încurcă iţele
Oamenii au câştigat procesul judecat la Tribunalul Bistriţa-Năsăud, dar şi pe cel de la Curtea de Apel Cluj, aici decizia judecătorilor fiind definitivă şi irevocabilă.
Cu toate acestea, din cauza unei mici erori, sentinţa nu a putut fi pusă sută la sută în aplicare, fapt care dovedeşte că de multe ori termenii juridici mai mult încurcă, deşi aparent oamenii cred că li s-a făcut dreptate.
În cazul de faţă, judecătorii bistriţeni, în afara faptului că au admis acţiunea reclamanţilor prin care aceştia solicitau anularea Hotărârii de Consiliu Local nr. 151/09.09.2010, au uitat să şi „dispună”. Astfel, în cazul în care s-ar fi solicitat serviciile unui executor judecătoresc pentru punerea în aplicare a sentinţei, rămasă între timp definitivă şi irevocabilă graţie judecătorilor Curţii de Apel Cluj, acesta ar fi fost legat de mâini şi de picioare.
„Raportat la aspectele menţionate mai sus şi fără a intra într-o analiză a oportunităţii HCL 151/2010, tribunalul reţine că există motive de nelegalitate a hotărârii atacate”, se menţionează în încheierea de şedinţă a instanţei Tribunalului BN. Drept urmare, în numele legii instanţa bistriţeană a hotărât: „Admite acţiunea în contencios administrativ formulată de reclamanţii (…) împotriva Hotărârii nr. 151/09.09.2010 a Consiliului Local Bistriţa în contradictoriu cu pârâţii Consiliul Local al Municipiului Bistriţa şi Primarul municipiului Bistriţa”.
Ca urmare, cetăţenii care ar fi afectaţi de construirea variantei 2 Sud a Centurii Bistriţa, au luat din nou calea instanţelor de judecată, cerând judecătorilor bistriţeni îndreptarea situaţiei ciudate în care se aflau. Dacă este să facem o comparaţie, putem spune că bistriţenii care au învins în instanţă municipalitatea, sunt ca nişte sportivi care au intrat într-o cursă lungă, au câştigat-o dar după ce au trecut linia de sosire au constatat că de fapt trofeul pentru care s-au luptat lipseşte, efortul fiind degeaba oarecum.
Analizând încă o dată actele de la dosar, în baza solicitării cetăţenilor ca instanţa să menţioneze expres în dispozitivul sentinţei a prevederii că „Hotărârea de Consiliu Local al municipiului Bistriţa nr 151/09.09.2010 este anulată ca nelegală”, după deliberare judecătorii au constatat că „s-a strecurat o eroare materială de dactilografiere în sensul că s-a omis a fi redactată menţiunea «dispune anularea Hotărârii de Consiliu Local nr. 151/09.09.2010», astfel cum apare în dispozitivul întocmit în baza art. 258 alin. 1 Cod proc. civilă, cu ocazia pronunţării hotărârii”.
„Apreciind că este vorba despre o eroare materială în sensul prevăzut de art.281 C. pr. Civilă, instanţa va proceda la îndreptarea acesteia, urmând să menţină celelalte dispoziţii din hotărâre”, mai scriu judecătorii bistriţeni în încheierea de îndreptare a erorii materiale din cuprinsul sentinţei civile nr. 409/2011.
În consecinţă, instanţa a dispus de data aceasta îndreptarea erorii materiale, în sensul că „dispune anularea Hotărârii de Consiliu Local nr. 151/09.09.2010”. Însă, cum căile justiţiei din România sunt foarte încurcate, instanţa bistriţeană acordă drept de recurs părţii adverse în termen de 15 zile de la comunicare. Deci, deşi există o sentinţă definitivă şi irevocabilă a Curţii de Apel Cluj, care vine şi întăreşte practic sentinţa dată de Tribunalul Bistriţa-Năsăud prin care s-a constatat că hotărârea consiliului local atacată în instanţă este nelegală, fiindcă judecătorii au uitat să şi „dispună”, oamenii trebuie să o ia de la capăt. De altfel, Consiliul local a depus recurs în termenul legal, aşa că războiul la acest capitol care se referă şa anularea HCL, continuă.
Sentinţă definitivă şi irevocabilă, neobligatorie
Lupta însă continuă pe mai multe fronturi, fiindcă bistriţenii reclamanţi în acest caz al centurii de sud, varianta 2, au depus o acţiune în instanţă, după ce Curtea de Apel Cluj le-a dat dreptate, care are ca obiect „obligaţia de a face”. Primul termen în acest dosarul cu nr. 6118/112/2011 a avut loc în data de 10 ianuarie, deşi instanţa stabilise iniţial luna mai, însă ca urmare a solicitării reclamanţilor, acesta a fost devansat.
În cererea depusă la dosar de cetăţeni, aceştia solicitau instanţei ca să dispună municipalităţii respectarea sentinţei devenită irevocabilă prin decizia Curţii de Apel Cluj, dar şi obligarea pârâţilor de a anula toată documentaţia întocmită ulterior în baza respectivei hotărâri de consiliu local. Instanţa însă a respins cererea oamenilor, fapt pentru care aceştia au depus recurs. Ce a reţinut instanţa în acest caz, vă vom prezenta în numărul viitor.
