Lucrările de la Sarmizegetusa vor fi stopate

Studenţii coordonaţi de profesorul Ioan Piso au descoperit o frescă din secolul doi pe situl din Sarmizegetusa, însă lucrările se vor stopa deoarece nu sunt fonduri necesare. Studenţii lucrează pe proprii bani şi din acest motiv s-au hotărât să meargă acasă deoarece li s-au terminat finanţările

“Descoperiri sunt destul de multe, probabil că vă referiţi la frescă. Casa romană este extrem de luxoasă. O cunoaştem de la Pompei şi Herculane unde locuinţele acestea s-au păstrat foarte bine datorită cenuşei vulcanice şi noroiului vulcanic care le-a acoperit în timpul erupţiei Vezuviului în anul 79 dupa Christos. Picturile murale de acolo reprezintă capodopere ale genului. Evident că şi la Sarmizegetusa se aflau picturi asemănătoare având în vedere şi nivelul foarte ridicat de cultură, mulţi originali din Italia. Numai că spre deosebire de Pompei şi Herculane, Sarmizegetusa a avut de suferit nu numaidecât din cauza naturii, ci şi de ignoranţa oamenilor. În anii 1970 ne povesteau bătrânii că în tinereţea lor văzuseră pereţi acoperiţi cu zugrăveli cu îngeri şi flori, probabil scene mitologice.
Fresca din secolul II

Surpriza noastră a fost că am găsit pe nişte pereţi a unei locuinţe din secolul II, acoperit la începutul sec III de un templu al zeilor palmyreni din Palmyra, un oraş al deşertului din Siria. Şi acest templu este extrem de interesant cu multe piese valoroase de arhitectură
şi pictură s-a păstrat pe câţiva metri pătraţi în stare proastă cu mare parte din ea căzută şi găsită în dărămătură. Am chemat imediat un conservator de la Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei(MNIT). Am luat legătura cu Muzeul din Deva, care administrează situl, cu Ministerul Culturii, cu Comisia Naţională a Monumentelor. Am făcut toate formalităţile şi vom acţiona în conformitate cu normele în vigoare. După părerea noastra, părerea confirmată şi de comisie, pictura nu poate fi păstrată la faţa locului, adică “in situm” pentru că ea se degradează şi are de suferit din cauza climei şi mă tem că şi a oamenilor prin urmare va fi desprinsă de pe zid, va fi restaurata în laborator şi prezentată în muzeul din Sarmizegetusa.

Fresca este atât de specială că nu s-au mai găsit alte fragmente până în prezent. A fost prima frescă găsită şi pe care avem ocazia să o restaurăm. Cu siguranţă mai sunt şi altele. Şi picturi şi mozaicuri. Locuinţele romane erau pline de picturi şi mozaicuri. Fiecare îşi aduceau acasă simboluri filozofice, uneori zugrăvite cu o artă desăvârşită.

Ministerul ne-a alocat 50.000 de lei şi apoi ne-a blocat banii din tot felul de motive birocratice: nu se ştie dacă se lucra cu zilieri sau cu convenţii. Nu au fost în stare să facă nimic cu lunile de zile. Nici măcar nu ne dau vreo indicaţie în privinţa termenului, a zilei când se dau banii. Am lucrat cu nişte studenţi din Cluj-Napoca, din Bucureşti şi cu voluntari străini. Studenţilor li s-au terminat banii şi au trebuit să plece. Mai avem câţiva care pleacă săptămânii viitoare. 30 sau 40 de oameni din sat ar fi dispuşi să se angajeze la noi. Trebuie să ne dăm seama că e munca brută: sunt blocuri de mutat, zeci şi zeci de tone de piatră de îndepărtat. Vagoane de pământ. Nu pot pune câţiva studenţi să faca asta. Săptămâna următoare încheiem activitatea. Ministerul Culturii şi-a dovedit încă odată capacitatea. Lucrările sunt numai la început, dacă aveam destui oameni într-o săptămână făceam ce faceam în 4 săptămâni. Lucrăm şi noi şi tot se vede ceva, dar nu aşa ar trebui procedat într-o societate conştientă de valorile patrimoniului său”, a declarat pentru Gazeta de Cluj Ioan Piso, şeful săpăturilor de la Sarmizegetusa.

“Importanţa descoperirilor de la Sarmizegetusa este că, în ciuda distrugerilor făcute nu atât de natură, cât de mâna omului, am reuşit să găsim această frescă, prima în acest sit arheologic. La Sarmizegetusa sunt cunoscute poveşti legate de asemenea fresce. Când am venit să sap aici prima dată, acum vreo 30 de ani, bătrânii locului îmi povesteau că în tinereţea lor au văzut pereţi cu zugrăveală cu îngeri şi flori. Probabil cu scene mitologice. Toate astea au fost distruse, dar sunt convins că mai există locuinţe bine conservate, în care se mai pot face asemenea descoperiri”, a declarat dr. Ioan Piso.
El a susţinut că săpăturile arheologice se desfăşoară cu greutate deoarece se lucrează doar cu voluntari, cei mai mulţi dintre ei veniţi din SUA, Anglia, Franţa.
Un arheolog din Bucureşti a spus că săpăturile ar urma să fie oprite din lipsa fondurilor.

SUA, Anglia şi Franţa sapă împreună
“Se lucrează pe bază de voluntariat. Avem studenţi de la Universitatea «Babeş-Bolyai» din Cluj, de la Universitatea din Bucureşti şi voluntari din SUA, Anglia şi Franţa. Anul acesta este dificil, mai ales pentru că banii de la Ministerul Culturii nu pot ajunge la noi în timp util, adică vara, pentru că altcândva nu putem să lucrăm. Am înţeles că e problemă cu accesarea sumelor din cauză că s-a schimbat modalitatea de plată a muncitorilor. Din acest motiv nu putem angaja muncitori din sat şi atunci voluntariatul şi expertiza studenţilor se transformă în muncă brută. Tinerii lucrează cu abnegaţie, dar resursele se vor diminua odată cu trecerea timpului şi credem că după 6 august vom încheia săpăturile dacă nu vin bani”, a declarat Ovidiu Tentea, arheolog la Muzeul Naţional de Istorie al României din Bucureşti.
Voluntarii mai au bani să rămână la Sarmizegetusa până în 6 august, iar la final vor organiza Ziua Porţilor Deschise în situl arheologic, pentru ca turiştii să poată vedea descoperirea lor înainte ca fresca să fie mutată într-un muzeu.

Sarmizegetusa Regia, în pericol

Zidul porţii de vest al cetăţii Sarmizegetusa Regia a fost afectat pe o lungime de 30 de metri de lucrările executate de o firmă privată pentru amenajarea unei parcări, bucăţi din piatră desprinzându-se după ce un utilaj a săpat în apropiere, lucrările fiind oprite de CJ Hunedoara.

Potrivit vicepreşedintelui Comisiei Naţionale de Arheologie, arheologul Adriana Pescariu, o delegaţie care a urcat zilele trecute la cetatea din Munţii Orăştie a descoperit situaţia de la Sarmizegetusa Regia.
"În zona porţii de vest erau utilaje, cilindri pentru presarea pământului şi camioane pentru transport. Se intrase cu lama unui buldozer până la 1,5 metri adâncime şi la o jumătate de metru distanţă de zidul porţii de vest, ceea ce reprezintă un pericol de dărâmare a acestui zid. Mai mult, în profilul săpăturii au fost realizate trepte de acces pentru turişti, iar câteva blocuri de piatră din zid s-au desprins şi au căzut. Este inadmisibil ceea ce s-a întâmplat", a declarat, Adriana Pescaru.
Ea a spus că lucrările efectuate în perimetrul de protecţie a cetăţii Sarmizegetusa Regia nu au autorizaţiile necesare de construcţie din partea Comisiei.
"În mod normal, când se execută lucrări atât de aproape de monumente istorice, în zonă trebuie să fie un arheolog care să monitorizeze activităţile executate de firma specializată în drumuri şi poduri", a adăugat Pescariu.
Pescariu a afirmat că, din cauza acţiunii societăţii care efectuează lucrările, accesul în cetate a fost compromis pe o lungime de 30 de metri şi a spus că va sesiza Ministerul Culturii.
Lucrările la parcarea de la cetatea Sarmizegetusa Regia au fost oprite din dispoziţia preşedintelui Consiliului Judeţean Hunedoara, Mircea Moloţ, după ce acesta a fost informat despre situaţia existentă în zona sitului care face parte din patrimoniul UNESCO.
El a cerut ca un arheolog de la Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva să se deplaseze la cetate, împreună cu reprezentanţi ai Direcţiei Tehnice din CJ Hunedoara, şi să evalueze ceea ce s-a întâmplat acolo, dacă au fost produse stricăiuni şi care este amploarea lor.

Tiberiu Hrihorciuc