Lovitură de teatru! Traficantul de droguri Marius Negrea, condamnat la peste 15 ani de închisoare, cere revizuirea sentinței

Marius Viorel Negrea, bistrițeanul condamnat la ani grei de pușcărie pentru trafic de droguri de mare risc, dar care nu a ajuns încă în spatele gratiilor, din cauză că s-a evaporat cu ceva timp înainte de a fi pronunțată sentința definitivă de către judecătorii de la Curtea de Apel Cluj, cere revizuirea sentinței. Dosarul a fost înregistrat în urmă cu circa o săptămână, la Tribunalul Bistrița-Năsăud.

După mai bine de doi ani de procese, pe 6 noiembrie 2020, Marius Viorel Negrea a fost condamnat de Tribunalul Bistrița-Năsăud, la 15 ani și 3 luni de închisoare pentru constituire de grup infracțional organizat și trafic de droguri de mare risc.

În același dosar au fost inculpați încă patru bărbați: Alexandru Cociobea – condamnat la 8 ani și 8 luni de închisoare, Ilie Sorin Pop – condamnat la 8 ani de închisoare, Zsigmond Francisc – 13 ani de închisoare, și Costea Costel – 4 ani de închisoare.

Cei cinci inculpați au atacat sentința la Curtea de Apel Cluj, judecătorii de la instanța superioară pronunțând sentința definitivă abia anul trecut, pe data de 16 februarie, prin care au menținut condamnările dispuse de instanța bistrițeană.

Teoretic, toți cei cinci ar fi trebuit să ajungă după gratii pentru a-și ispăși pedepsele. Numai că, doi dintre aceștia, respectiv Marius Negrea și Zsigmond Francisc s-au evaporat înainte ca sentința definitivă să fie pronunțată de Curtea de Apel Cluj. Cei doi figurează pe lista persoanelor urmărite de pe site-ul Poliției Române.

Pe 26 ianuarie anul acesta, Marius Viorel Negrea a înregistrat pe rolul Tribunalului Bistrița-Năsăud o cerere de revizuire a sentinței rămasă definitivă în februarie anul trecut.

În ce condiții poate fi cerută revizuirea sentinței penale definitive

Trebuie menționat că o astfel de cerere de revizuire a unei sentințe penale, în favoarea condamnatului, poate fi depusă după maxim un an de la rămânerea definitivă a acesteia. Astfel că, pe partea aceasta Negrea s-a încadrat în termen.

Art. 453 din Codul de Procedură Penală arată când poate fi cerută revizuirea unei sentințe penale.

“(1) Revizuirea hotărârilor judecătorești definitive, cu privire la latura penală, poate fi cerută când:

a) s-au descoperit fapte sau împrejurări ce nu au fost cunoscute la soluționarea cauzei şi care dovedesc netemeinicia hotărârii pronunțate în cauză;

b) hotărârea a cărei revizuire se cere s-a întemeiat pe declarația unui martor, opinia unui expert sau pe situaţiile învederate de un interpret, care a săvârşit infracţiunea de mărturie mincinoasă în cauza a cărei revizuire se cere, influenţând astfel soluţia pronunţată;

c) un înscris care a servit ca temei al hotărârii a cărei revizuire se cere a fost declarat fals în cursul judecăţii sau după pronunţarea hotărârii, împrejurare care a influenţat soluţia pronunţată în cauză;

d) un membru al completului de judecată, procurorul ori persoana care a efectuat acte de urmărire penală a comis o infracţiune în legătură cu cauza a cărei revizuire se cere, împrejurare care a influenţat soluţia pronunţată în cauză;

e) când două sau mai multe hotărâri judecătoreşti definitive nu se pot concilia;

f) hotărârea s-a întemeiat pe o prevedere legală ce a fost declarată neconstituţională după ce hotărârea a devenit definitivă, în situaţia în care consecinţele încălcării dispoziţiei constituţionale continuă să se producă şi nu pot fi remediate decât prin revizuirea hotărârii pronunţate.

(2) Revizuirea hotărârilor judecătoreşti penale definitive, exclusiv cu privire la latura civilă, poate fi cerută numai în faţa instanţei civile, potrivit Codului de procedură civilă.

(3) Cazurile prevăzute la alin. (1) lit. a) şi f) pot fi invocate ca motive de revizuire numai în favoarea persoanei condamnate sau a celei faţă de care s-a dispus renunţarea la aplicarea pedepsei ori amânarea aplicării pedepsei.

(4) Cazul prevăzut la alin. (1) lit. a) constituie motiv de revizuire dacă pe baza faptelor sau împrejurărilor noi se poate dovedi netemeinicia hotărârii de condamnare, de renunţare la aplicarea pedepsei, de amânare a aplicării pedepsei ori de încetare a procesului penal, iar cazurile prevăzute la alin. (1) lit. b)-d) şi f) constituie motive de revizuire dacă au dus la pronunţarea unei hotărâri nelegale sau netemeinice.

(5) În cazul prevăzut la alin. (1) lit. e), toate hotărârile care nu se pot concilia sunt supuse revizuirii”, se arată în lege.

Anchetă amplă, derulată cinci țări europene

Pentru documentarea activității infracționale a grupării condusă de Negrea, a fost demarată o cooperare internațională, prin intermediul Eurojust şi Europol, cu Germania, Marea Britanie, Spania, Belgia și Olanda, țări în care autoritățile judiciare au acționat simultan.

Astfel, acțiunea desfășurată în Germania s-a finalizat cu reținerea a doi cetățeni români și a unui cetățean german, care i-au sprijinit în confecționarea de locuri destinate disimulării drogurilor în autoturisme.

În Marea Britanie a fost reținut un cetățean străin cu statut de refugiat care a asigurat distribuția drogurilor în această țară. Tot aici, în 2016, au fost arestați doi români, care erau angajați ca șoferi de tir la o firmă de transport din Belgia, după ce au transportat 36 kg de cocaină.

Autoritățile din Belgia au emis un mandat european de arestare pe numele unui cetățean român.

În Olanda a fost efectuată o percheziție solicitată de către autoritățile române, în baza unei comisii rogatorii, pe numele unei persoane fiind emis un mandat european de arestare.

Tot în acest caz, în cursul lunii mai 2017, autoritățile din Spania au arestat 17 persoane implicate în traficul de droguri de risc (canabis) și contrabandă cu țigări, membri ai aceleiași grupări.

Până în ziua în care procurorii DIICOT au descins la locuința lui Negrea, au fost capturate peste 200 de kg de cannabis, 50 de kg de ketamină și 55 de kg de cocaină de către autoritățile din Spania, Franța și Marea Britanie.

Aveau furnizori din America de Sud și clienți în Marea Britanie

Procurorii spun că, în decembrie 2016 (anul în care au fost demarate cercetările în acest dosar), Marius Negrea a constituit, la inițiativa sa, împreună cu Zsigmond Francisc și un anume individ neamț pe nume Schuster (care între timp a căzut în plasa anchetatorilor germani), un grup infracțional organizat, ce a acționat de pe teritoriul României dar și din străinătate, în cadrul căruia fiecare trebuia să desfășoare activități specifice pentru preluarea drogurilor, realizarea transporturilor de droguri de risc și de mare risc până la destinatar, precum și predarea lor la destinație, pentru a obține importante sume de bani, cu scopul de a trafica droguri de risc (ketamină și cannabis) și de mare risc (cocaină).

Potrivit anchetatorilor, Negrea avea legături cu furnizori de cocaină din America de Sud și cu clienți din Marea Britanie.

Oamenii lui Negrea au transportat cantități importante de droguri, fiind vorba de câteva zeci de kilograme de cocaină sau cannabis, care valorau milioane sau zeci de mii de euro, la un singur transport, în funcție de marfa “expediată”.

Zeci de kilograme de cocaină duse în Marea Britanie

Astfel, în rechizitoriu, procurorii au arătat că Negrea a coordonat preluarea din Olanda/Belgia de la furnizorii drogurilor, prin reprezentanții acestora, aproximativ 36 kilograme cocaină, care valora aproximativ 5.500.000 euro, și transportul către destinatarii din Marea Britanie. Pe traseu, la data de 17.02.2016, în localitatea Golborne, Warrington, autorităţile din Marea Britanie (National Crime Agency) l-au depistat și arestat pe un cetăţean român în momentul în care a primit 18 kilograme cocaină de la doi şoferi ai unui autotren. Cu ocazia percheziționării autotrenului condus de către cei doi șoferi din Olanda/Belgia până în Marea Britanie, autoritățile britanice au mai găsit 18 kilograme cocaină. Procurorii spun că ulterior, Negrea l-a sprijinit pe românul care a preluat drogurile de la unul dintre șoferi, și care a fost arestat de către autorităţile britanice, prin angajarea unui avocat precum şi cu sume de bani pentru familia sa, pentru a-l vizita la locul de detenţie. În final autoritățile judiciare l-au condamnat pe acesta la 9 ani de închisoare. Cei doi șoferi au fost și ei condamnați la câte 10 ani de închisoare.

Tot Negrea, au mai arătat anchetatorii, a coordonat preluarea din Belgia de la furnizorii drogurilor, prin reprezentanții acestora, a cantităţii de aproximativ 54 kilograme ketamină și transportul către destinatarii din Marea Britanie, sens în care, conform înțelegerii prealabile, la data de 22.02.2017, Zsigmond Francisc s-a deplasat din Olanda în Belgia cu un autoturism, iar în parcarea unui supermarket din Veurne a preluat de la reprezentantul furnizorului ce a ajuns în parcare cu o autoutilitară înmatriculată în Olanda, trei genţi sport de culoare neagră în care se afla cantitatea de ketamină, ambalată în 52 pachete, învelite în folii din plastic, transparent.

Ulterior, Zsigmond le-a introdus în același autoturism pe care l-a condus într-o zonă industrială din apropierea localității Veurne, unde i-a predat cele trei genţi cu droguri unui cetăţean român, şofer al unui autotren înmatriculat în România. Şoferul autotrenului le-a depozitat în cabină după care s-a deplasat către Marea Britanie, unde urma să le predea destinatarului, sub îndrumarea lui Negrea și Zsigmond

În iulie 2017, lângă localitatea Dunkerque, autorităţile vamale franceze au descoperit în cabina autotrenului cele trei genţi cu aproximativ 54 kilograme ketamină, astfel că şoferul autotrenului a fost arestat. Ulterior acesta a fost condamnat la 3 ani de închisoare, cu executare.

Anchetatorii au mai susținut că interlopul bistriţean a coordonat un alt transport către destinatarii din Marea Britanie, sens în care, conform înțelegerii prealabile, a preluat din Spania, de la furnizori, prin intermediul a doi cetăţeni români, (cercetaţi de autoritățile spaniole) 6,5 kilograme de cannabis. Tot Negrea ar fi coordonat transportul către destinatarul din Germania, sens în care, conform înțelegerii prealabile, doi şoferi, cetăţeni români, care au aderat la acest grup infracțional organizat, au preluat cantitatea de droguri urmând să o transporte în Germania.

Pe 1 martie 2017, în localitatea Junquera din Spania, aflată în apropierea graniţei cu Franţa, polițiștii de la Guardia Civil au depistat respectiva cantitate de 6,5 kilograme cannabis, aflat într-o sacoșă, disimulată în interiorul remorcii cu lămâi ce urmau să ajungă în România, droguri destinate lui Schuster, aflat pe teritoriul Germaniei.

De asemenea, tot Negrea a coordonat preluarea din Belgia de la furnizorii drogurilor, prin reprezentanții acestora, cât și transportul către destinatarii din Marea Britanie, a aproximativ 12 kilograme cocaină.

Astfel, Zsigmond s-a întâlnit cu transportatorul pentru a-i da instrucțiuni, iar la data de 26 mai 2017, şoferul unui autotren înmatriculat în România a intrat pe teritoriul Germaniei, dinspre Olanda, staţionând pe raza localităţii Viersen din Germania. A doua zi, a intrat pe teritoriul Belgiei de unde a preluat cantitatea de cocaină, iar ulterior a trecut în Franţa continuându-şi traseul până în jurul orei spre seară, când s-a înregistrat la ferryboat-ul din localitatea Dunkerque pentru a se deplasa către Dover, Marea Britanie.

În jurul orei 22.00, după ce a coborât de pe ferryboat cu autotrenul, șoferul a fost oprit pentru control de către UK Police Border, ocazie cu care polițiștii britanici au găsit 12 kg de cocaină ambalată în 12 pachete înfășurate în bandă adezivă, toate ascunse în patru cutii cu batoane de ciocolată aflate în semiremorca sigilată. Drept urmare, şoferul autotrenului a fost arestat de către autorităţile britanice.

Drogurile, disimulate în diverse mărfuri legale

Negrea l-a avut alături și pe Ilie Sorin Pop, cei doi luând decizia de a efectua transporturi de cocaină din Belgia în Marea Britanie încă din februarie 2016.

Potrivit procurorilor, Pop a avut rolul de a supraveghea în mod direct transporturile de droguri, de a recruta șoferii de tir dispuși să efectueze astfel de transporturi, și de a stabili întâlniri cu șoferii, pentru a le transmite datele furnizate de Negrea, care trebuia să se ocupe de recompensarea transportatorilor, în funcție de cantitatea de droguri transportată și livrată în Marea Britanie.

Când a fost audiat de procurori, Pop le-a spus că el știa că afacerea este cu țigări și că a coordonat un transport de 10-15 cartușe țigări.

“În realitate, inculpatul a coordonat cu bună-știință transportul unor calupuri de cocaină, în cantitate de 36,054 kilograme și valoare de aproximativ 5.500.000 euro, mult mai mare față de pretinsele țigări, motiv pentru care s-a interesat permanent de stadiul activităților și a dat indicații pentru ca drogurile să fie preluate din Belgia și transportate până la destinatarii din Marea Britanie, vinovăția sa rezultând din procesele-verbale de investigații efectuate de către polițiști, din actele primite în cadrul comisiilor rogatorii internaționale dar și din declarațiile date de A.A. și B.B. (n. r. – cei doi șoferi care au transportat cele 36 kg de cocaină, pentru care au primit câte 5.000 de euro, ambii fiind judecați și condamnați, în 2018, de autoritățile judiciare britanice la câte 10 ani de închisoare), cu ocazia audierii efectuate de autoritățile judiciare britanice în prezența procurorului și a polițiștilor români”, au menționat procurorii în rechizitoriu.

După efectuarea acestui transport, Negrea, au mai precizat anchetatorii, a continuat demersurile pentru realizarea altor transporturi de droguri, iar pentru a le materializa a avut mai multe întâlniri cu diverse persoane de la care spera că va obține sprijin.

Astfel, a luat legătura cu un irlandez pe nume O′Connel Barry, pentru a organiza împreună transporturi de cocaină din America Latină în Europa (porturile din Rotterdam și Antwerp). O′ Connel Barry avea rolul de a se ocupa de organizarea transporturilor de cocaină din America Latină în Europa (porturile din Rotterdam și Antwerp) și de a ține legătura cu furnizorii cocainei din Columbia, cărora trebuia să le transmită ce cantitate de cocaină doreau să achiziționeze, apoi să plătească drogurile pentru a fi expediate în Europa.

“După ce cocaina, disimulată în diverse mărfuri legale, ajungea în porturile din Rotterdam și Antwerp, membrii rețelei de traficanți de droguri o depozitau în aceste țări, apoi inculpatul Negrea Marius Viorel, direct sau prin intermediul persoanelor ce au aderat la grupul infracțional organizat, s-a ocupat de organizarea și realizarea transporturilor în Marea Britanie, folosind camioane conduse de cetățeni români, recrutați de inculpat sau prietenii săi, împrejurări în care în cursul anilor 2016 și 2017 s-a întâlnit în mai multe rânduri pe teritoriul Germaniei, Belgiei și Olandei cu cei care depozitau cocaina adusă din America Latină, precum și cu destinatarii din Marea Britanie”, au mai precizat procurorii în rechizitoriu.

În ceea ce îi privește pe Alexandru Cociobea și Costea Costel, aceștia sunt doi dintre șoferii care au efectuat transporturi de droguri pentru Negrea, din Belgia în Marea Britanie.

Dacă instanța va admite cererea de revizuire înaintată de Marius Viorel Negrea rămâne de văzut. Un prim termen în dosar a fost stabilit pe data de 22 februarie.