Lovitură de teatru în dosarul în care Ioan Andreica, fost secretar de stat în Ministerul Dezvoltării Regionale, este judecat pentru e trafic de influență, alături de alți 7 inculpați! Șase din cei 8 inculpați au cerut instanței de judecată să constate că a intervenit prescripția faptelor de care sunt acuzați, în lumina deciziilor Curții Constituționale pe aceasta temă.
În același dosar sunt judecați Adrian Palade pentru complicitate la trafic de influență, Cozariuc Mihai-Mircea pentru cumpărare de influență, Stamatoiu Cristian pentru cumpărare de influență în formă continuată, Popescu Lazăr complicitate la trafic de influență și instigare la spălare de bani în formă continuată, Sabău Ioan-Claudiu trafic de influență în formă continuată, Istrate Ion (Fuji) pentru complicitate la trafic de influență în formă continuată și spălare de bani în formă continuată, Stănescu Mihai pentru spălare de bani în formă continuată şi Stănescu Cezar pentru spălare de bani.
Declarații favorabile inculpaților
Până să ne aplecăm asupra acestor cereri, trebuie să ne aplecăm asupra a două declarații de martor. Este vorba de cea a fostului președinte a Consiliului Județean Bistrița-Năsăud, Liviu Rusu, în jurul căruia se învârtește tot aceasta poveste penală, și care de altfel a fost acuzat și cercetat de procurorii DNA de luare de mită și folosire sau prezentare de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete care are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităților Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor, însă aceiași procurori au dispus clasare “deoarece din mijloacele de probă administrate în cauză, nu s-a putut stabili cu certitudine săvârșirea infracțiunii de luare de mită. De asemenea, din mijloacele de probă administrate în cauză, nu a rezultat că documentele utilizate în cadrul proiectului «Reabilitarea și închiderea depozitelor de deșeuri urbane, precum și a celor rurale neconforme din jud. Bistrița –Năsăud», documente în baza cărora au fost obținute fonduri din bugetul general al Uniunii Europene, ar fi fost false, inexacte sau incomplete”. Cealaltă declarație de martor îi aparține lui Luca Iancu – fostul vicepreședinte al Consiliului Județean Bistrița-Năsăud. Ambii au fost audiați de instanță în luna iunie a acestui an.
Din declarația lui Liviu Rusu, una care nu îi este potrivnică lui Ioan Andreica (Rusu fiind de altfel propus ca martor de avocatul fostului secretar de stat), ideea principală care se desprinde din spusele fostului șef al CJ Bistrița-Năsăud este că el și Andreica au fost doar colegi de partid, nu exista niciun fel de relație de subordonare, iar fostul secretar de stat nu a avut nicio implicare în proiectul de reabilitare și închidere a depozitelor de deșeuri urbane și rurale, în condițiile în care acest proiect se derula sub egida Ministerului Mediului și nu sub a Ministerului Dezvoltării.
Iată și un pasaj din această declarație:
Avocat: În relația cu domnul Andreica, acesta avea o influență asupra dumneavoastră? Dacă inculpatul Andreica ar fi solicitat ceva, politic, administrativ, avea o influență asupra dumneavoastră acest lucru?
Liviu Rusu: Nu avea niciun fel de influență. De multe ori între noi erau situații contradictorii, în relații interumane nu putea să existe decât o relație de fair-play.
Avocat: Dacă își amintește de proiectul “Reabilitarea și închiderea depozitelor de deșeuri urbane, precum și rurale neconforme din județul Bistrița-Năsăud”?
L.R.: Proiectul în discuție avea mai multe componente, în număr de 5, din care trei mai importante: depozitul de colectare propriu-zis, și stații intermediare de transfer, și închiderea gropilor vechi neconforme.
Avocat: În legătură cu acest proiect ați discutat cu domnul Andreica la acel moment?
L.R: Acest proiect, în ansamblul lui, un proiect pilot, pentru prima oară în județul Bistrița-Năsăud, făcea obiectul dezbaterii specialiștilor. Domnul Andreica, din câte îmi aduc aminte, era secretar de stat la Ministerul Dezvoltării, iar proiectul se dezvolta sub egida Ministerului Mediului, astfel că nu am avut niciun fel de discuție cu domnia sa în legătură cu acest proiect.
Avocat: V-a solicitat vreodată domnul Andreica, direct sau indirect, orice aspect în legătură cu proiectul?
L.R.: Nu, niciodată.
(…)
Avocat: Ați primit vreodată vreo sumă de bani, direct sau indirect, de la inculpatul Andreica?
L.R.: Nu am primit, nu aveam pentru ce să primesc și nici un motiv pentru care să îmi dea.
(…)
Avocat: A i9ntervenit vreodată, direct sau indirect, domnul Andreica pentru a debloca proiectul sau pentru buna desfășurare a acestuia?
L.R.: Proiectul se desfășura normal, nu a existat niciun fel de piedică, nici din partea ministerului, cu atât mai puțin din partea domnului Andreica, care nu avea niciun fel de atribuții în legătură cu acest proiect.
Procuror: Dacă a avut discuții cu inculpatul Andreica care să vizeze rezilierea contractului?
L.R.: Contractul nu putea fi reziliat nici dacă dorea instituția. Nu am avut niciun fel de discuție care să vizeze rezilierea contractului.
Procuror: Cum s-a relaționat martorul cu domnul Andreica având în vedere faptul că acesta din urmă exercita o funcție executivă la nivel central, dacă acest aspect era în măsură să influențeze deciziile profesionale legale în legătură cu derularea contractului?
L.R.: Relațiile politice nu puteau interfera în relațiile administrative. Nu discutam politic la partid ce trebuia să facem în administrația Consiliului Județean. Domnul Andreica nu avea nici în clin nici în mânecă , nu avea nicio responsabilitate în legătură cu acest proiect. Funcția deținută la nivel central de domnul Andreica nu avea nicio influență asupra deciziilor luate în derularea acestui contract.
Procuror: Dacă s-a pus problema refuzului de plată din partea martorului și, în caz afirmativ, în ce context?
L.R.: Până la semnătura președintelui, pe ordinul de plată era un certificat interimar de plată pe care îl semnau cei din componența Comisiei de recepție. Eu, ca ordinator principal de credite, nu puteam refuza plata după semnarea acelui document mai sus amintit.
(…)
Avocat: S-a întâlnit martorul cu domnul Stamatoiu doar în biroul Consiliului Județean sau și în alte locuri, cum ar fi mașina dânsului?
L.R.: De la început persoana în discuție mi s-a părut suspectă, și i-am spus-o personal. Discuțiile dintre noi au fost foarte puerile și puține, pentru că la una dintre întâlniri a venit cu tehnică de ascultare. (…)
Declarația lui Luca Iancu a fost în aceeași notă.
Avocat: Ce poate spune despre domnul Andreica Ioan și domnul Liviu Rusu în calitatea acestora profesională și politică în perioada 2009 – 2010, și modul în care a interferat această calitate între aceștia, și dacă exista o relație de subordonare între aceștia doi?
Luca Iancu: Nu i-am cunoscut decât în relația de la Consiliul Județean, nu i-am cunoscut în viața privată, doar când am fost ales la consiliul Județean. Domnul Liviu Rusu era șeful meu, iar domnul Andreica ca și coleg de muncă, numit ulterior secretar de stat. Nu știu să fi existat niciun fel de subordonare între cei doi pe plan profesional sau public.
Avocat: Avea domnul Andreica vreo putere sau vreo influență asupra domnului Liviu Rusu în sensul de a avea capacitatea de a influența în vreun fel deciziile profesionale sau politice?
L.I.: Nu cunosc.
Avocat: În legătură cu proiectul “Reabilitarea și închiderea depozitelor de deșeuri urbane precum și rurale neconforme din județul Bistrița-Năsăud”, a avut domnul Andreica Ioan vreo implicare în acest proiect?
L.I.: Din câte îmi aduc aminte, nu am fost implicat în acest proiect, era vorba despre un proiect al Ministerului Mediului, iar domnul Andreica nu avea nicio implicare în acest proiect, fiind secretar de stat în Ministerul Dezvoltării.
(…)
Avocat: Știți să fi existat piedici în derularea proiectului, iar domnul Andreica să fi intervenit pentru deblocarea situației?
L.I.: Nu știu să fi intervenit domnul Andreica, în niciun fel.
Procuror: Cunoaște martorul dacă s-a pus în discuție rezilierea contractului, iar în caz afirmativ să detalieze contextul?
L.I.: Nu știu să se fi pus în discuție acest aspect.
Procuror: Dacă avea de discutat, de lămurit sau de cerut de la București, pe linie de partid sau late interese profesionale, la cine se apela, în legătură cu finanțări, proiecte?
L.I.: La președintele Consiliului Județean, nu se ajungea la structura centrală.
(…)
Avocat: Dacă raportat la acest proiect, în calitatea dânsului de la data faptelor, de vicepreședinte al Consiliului Județean, poate să ne spună în aprecierea dânsului dacă modul de implementare al acestui proiect a fost unul corespunzător sau nu?
L.I.: Nu am fost implicat în acest proiect, însă consider că a fost un proiect bine implementat.
Avocat: Dacă martorul s-a întâlnit cu domnul Stamatoiu, și în caz afirmativ, în ce context?
L.I.: Dacă îmi aduc bine aminte, l-am întâlnit pe domnul Stamatoiu pentru prima dată la Bistrița, nu îmi aduc aminte la solicitarea cui, intenția de a-l prezenta răspunzătorilor din conducerea partidului, deoarece acesta dorea să facă o sponsorizare.
Avocat: Știți care era cauza pentru care domnul Stamatoiu din București dorea să facă o sponsorizare la partid la Bistrița?
L.I.: Nu știu care era cauza.
Avocat: Are idee dacă sponsorizarea s-a realizat?
L.I.: Nu am idee dacă s-a realizat sponsorizarea.
Avocat: În discuțiile purtate cu domnul Stamatoiu s-a adus vreodată discuția în legătură cu acest proiect și asocierea Bilfinger – Interdevelopment?
L.I.: Nu s-a adus niciodată în discuție acest proiect, el dorea să ajungă la conducerea partidului, la forul decizional pe plan local.
Termene de prescripție împlinite cam de multișor
Așa cum am arătat mai sus, luna trecută, 6 din cei 8 inculpați din dosar au cerut (până acum) instanței să constate intervenirea prescripției răspunderii penale și pe cale de consecință să dispună încetarea procesului penal.
Astfel, în nota scrisă depusă la dosar Ioan Andreica, acuzat de trafic de influență pentru presupuse fapte comise în perioada martie-aprilie 2010, invocând deciziile CCR, a arătat că termenul de prescripție s-a împlinit cel mai târziu în 30 iunie 2022.
De ce spunem cel mai târziu? Fiindcă în acest caz de vorba de funcționarea principiului legii celei mai favorabile.
Astfel, conform vechiului cod penal, pedeapsa pentru infracțiunea de trafic de influență este de la 2 la 10 ani, iar “prescripția înlătură răspunderea penală oricâte întreruperi ar interveni, dacă termenul de prescripție prevăzut de art. 122 este depășit cu încă jumătate.
Conform prevederilor noului cod penal, pedeapsa este de la 2 la 7 ani, iar în acest caz, potrivit legii, termenul de prescripție poate fin considerat îndeplinit dacă a fost depășit cu încă o dată, oricâte întreruperi ar interveni.
“ La o primă analiză legea penală mai favorabilă cu raportare la disp. Art. 291 cod penal nou și 257 cod penal vechi pare a fi noua lege având în vedere limitele de pedeapsă mai mici pe noua lege. Dacă avem totuși în vedere modalitatea în care prescripția răspunderii penale este incidentă trimitere la termenul acesteia și cu raportare la modalitatea în care se produce întreruperea atunci legea veche prevede un termen de împlinire mai redus decât dispozițiile noului cod penal.
În acest context, cu raportare la disp. art 257 cod penal vechi coroborat cu disp. Art. 124 și 122 cod penal vechi avem un termen de prescripție de 12 ani. În acest sens art. 122 indică la alin 1 un termen de 8 ani. Art. 122 cod penal vechi indică prelungire cu încă jumătate, adică 4 ani.
Conform rechizitoriului (…) momentul presupusei fapte este perioada martie-aprilie 2010. În consecință 12 ani calculați pe disp. art. 257 coroborat cu 124 și 122 cod penal vechi se împlinesc în 30 aprilie 2022.
Nu în ultimul rând trebuie să avem în vedere faptul că prin Decretul Președintelui României nr. 195/16.03.2020 termenul de prescripție a fost supus suspendării pentru 60 de zile din 16.03.2020 până la data de 15.05.2020. În consecință dacă am avea și această suspendare și adăugăm 60 de zile la 30 aprilie 2022 vom obține 30 iunie 2022.
În opinia noastră la acest moment s-a împlinit termenul de prescripție a răspunderii penale astfel cum am arătat anterior”, a scris în documentul depus la dosarul cauzei avocatul lui Ioan Andreica.
În aceeași situație se află și Popescu Lazăr, acuzat de complicitate la trafic de influență și instigare la spălare de bani în formă continuată. Astfel, pe legea veche, prescripția ar fi intervenit în aprilie 2018, iar pe cea nouă în iunie acest an.
În ceea ce-l privește pe Claudiu Sabău, acuzat de trafic de influență în formă continuată, termenul de prescripție ar fi intervenit în decembrie 2018.
În cazul lui Ion Istrate (Fuji), acuzat de complicitate la trafic de influență în formă continuată și spălare de bani în formă continuată, faptele s-au prescris în martie 2019.
Pentru Cristian Stamatoiu, acuzat de cumpărare de influență în formă continuată, termenul de prescripție s-ar fin împlinit în decembrie 2018, în timp ce pentru Mihai Cozariuc, acuzat de cumpărare de influență, termenul s-a împlinit în septembrie 2018.
Dacă instanța va lua o decizie în ceea ce privește solicitările cu privire la prescripția faptelor presupus comise de inculpații din dosar, rămâne de văzut. La finele lunii septembrie a avut loc un nou termen în dosar însă instanța nu a luat în discuție aspectele sesizate de inculpați.
