Lovitură de teatru: Dealerul traficantului de droguri Rareș Căilean, în libertate, după ce i s-a șters o acuzație gravă! Pedeapsa primită de la CA Cluj, egală cu perioada petrecută în arest preventiv

Lovitură de teatru în dosarul în care Claudiu Constantinescu, turdeanul care i-a vândut droguri lui Rareș Căilean, acesta din urmă fiind prins cu “marfa” în mașină imediat după tranzacție! Judecătorii de la Curtea de Apel Cluj spun că procurorii nu au adus suficiente probe care să demonstreze că acesta a făcut trafic cu cocaină, astfel că l-au achitat de această acuzație. În plus, pentru acuzația care se referea la vânzările de “sare de baie”, judecătorii clujeni i-au mai scăzut jumătate de ani din sentință, astfel că traficantul a rămas cu o pedeapsă de 1 an și 6 luni de închisoare cu executare, care a fost deja efectuată în arest preventiv.

Procurorii DIICOT Bistrița-Năsăud au pus mâna pe Constantinescu anul trecut, la finele lunii aprilie, după ce au aflat că el este cel care i-a vândut 4 kg de substanțe psihoactive lui Rareș Căilean, într-o parcare din Turda.

Procurorii l-au acuzat și de trafic cu cocaină

În urma perchezițiilor efectuate la domiciliul prietenei lui Constantinescu, imobil situat în Cluj-Napoca, procurorii bistrițeni au descoperit într-un ghiozdan ce-i aparținea bărbatului mai multe tipuri de droguri: cocaină, un amestec de cocaină cu cofeină, Tetrahydrocannabinol (THC), Alprazolam – antidepresiv, cunoscut și sub denumirea de Xanax, utilizat pentru tratamentul anxietății și care figurează pe lista drogurilor de mare risc, precum și un amestec de cocaină cu Levamisol, dar și sare de baie.

Astfel, anchetatorii au susținut că bărbatul vindea consumatorilor de droguri cocaina cu 350 – 400 lei/gram, iar sarea de baie cu 30-50 lei/gram.

„(…) s-a arătat că din declarația martorei XX rezultă următoarele: inculpatul a lăsat acest ghiozdan la locuința sa în 25.04.2022; inculpatul venea la locuința sa periodic, având în acest ghiozdan drogul de mare risc cocaină dar și substanța cu efecte psihoactive denumită «sare»; atât drogul cât și substanța psihoactivă erau deja porționate în plicuri de către inculpat, însă în unele situații acesta a porționat și pus în plicuri aceste substanțe chiar la locuința martorei; inculpatul discuta telefonic cu ajutorul aplicației whatsapp cu diferite persoane cu care apoi se întâlnea fie în fața blocului unde locuiește martora, fie în alte locații din oraș și le vindea acestora drogul de mare risc cocaină cu suma de 350-400 de lei/gram și substanța cu efecte psihoactive denumită «sare» cu suma de 30-50 de lei / gram; în câteva rânduri inculpatul a consumat la locuința sa drogul de risc cocaina”, au reținut procurorii în rechizitoriu.

În urma perchezițiilor, pe 30 aprilie 2022, Constantinescu a fost arestat preventiv, măsura fiind menținută până la final de proces.

Turdeanul a fost trimis în judecată în septembrie anul trecut. În fața instanței de judecată, Constantinescu nu a recunoscut că ar fi vândut cocaină, ci doar sare. Concret, el nu a recunoscut comiterea infracțiunii de trafic de droguri de mare risc, ci doar pe cea de efectuarea fără drept de operațiuni cu substanțe susceptibile de a produce efecte psihoactive, sperând să scape cu o pedeapsă de sub 3 ani de închisoare. Numai că instanța a considerat că procurorii au avut suficiente probe la dosar care să demonstreze că bărbatul a vândut și cocaină, nu doar “sare”.

“Inculpatul a susţinut că nu se face vinovat de comiterea infracţiunii de trafic de droguri de mare risc și că doar a deținut cocaină pentru consum propriu, această susţinere este neîntemeiată, probele administrate în cauză relevând comiterea acestei infracţiuni, deşi nu şi cantitatea de drog vândută, locația exactă în care au avut loc tranzacţiile sau sumele de bani obţinute, numărul persoanelor cărora inculpatul le-a vândut droguri, respectiv numărul actelor materiale, urmând a fi reţinut un număr minim de două, aferente formei continuate a infracţiunii.

Astfel, din declarația martorei XX rezultă că aceasta l-a cunoscut pe inculpat în cursul lunii februarie 2022, după care în mod repetat, fără să poată preciza frecvența, inculpatul mergea la locuința martorei periodic, de fiecare dată având într-un ghiozdan – pe care inculpatul l-a lăsat la locuința martorei în 25.04.2022 – drogul de mare risc cocaină, dar și substanța cu efecte psihoactive denumită «sare», care erau deja porționate în plicuri de către inculpat, însă în unele situații acesta a porționat și pus în plicuri aceste substanțe chiar la locuința martorei.

De asemenea, aceasta a arătat că, în timp ce se afla în locuința sa, inculpatul discuta telefonic cu ajutorul aplicației Whatsapp cu diferite persoane cu care apoi se întâlnea fie în fața blocului unde locuiește martora, fie în alte locații din oraș, și le vindea acestora drogul de mare risc cocaină cu suma de 350-400 de lei/gram și substanța cu efecte psihoactive denumită «sare» cu suma de 30-50 de lei/gram, iar în câteva rânduri inculpatul a consumat la locuința sa drogul de risc cocaină, fără ca martora să poată preciza de câte ori inculpatul a procedat în modul descris, precizând însă că a realizat natura activităţii infracţionale a inculpatului în luna aprilie.

Va fi luată în considerare declaraţia martorei, dată în faza de urmărire penală, care oferă date precise despre activitatea infracţională a inculpatului, fiind mai aproape de data săvârşirii faptelor.

Întrucât la percheziția efectuată la locuința inculpatului s-a găsit cantitatea de 34,6 grame pulbere care conținea Cocaină cu Cofeină și un cântar electronic de precizie de culoare negru cu gri, care prezenta urme de substanță albă în care s-au pus în evidență Cocaină cu Cofeină, dar și un număr mare de pliculețe din plastic cu închidere tip zip-lock (peste 100), se apreciază că cantitatea de cocaină deținută de inculpat găsită era prea mare pentru a se considera că este destinată exclusiv consumului inculpatului; de asemenea, faptul că a fost identificat un cântar și pliculețe demonstrează că inculpatul porționa cantitatea de cocaină, o ambala în pliculețe și o vindea, în cazul în care inculpatul doar ar fi consumat drogul nefiind necesar să îl ambaleze în pliculețe, sau în mai multe pliculeţe, fiind suficient unul sau două, aceste aspecte coroborându-se cu declarația martorei, care a arătat că inculpatul conversa cu diverse persoane, cărora le vindea droguri, inculpatul lăsând această cantitate în locul respectiv cu intenția de a le vinde ulterior.

În plus, întrucât martora a afirmat că Constantinescu Alin i-a spus că drogurile pe care le avea la el erau cocaină, pe care o comercializa cu suma de 350-400 RON pe gram, martora asistând la contactele video şi telefonice pe care inculpatul le avea cu cumpărătorii în vederea vânzării, declarând că acesta porţiona drogurile cu ajutorul cântarului pe care îl avea la el, sau că venea cu plicurile cu droguri gata pregătite, coroborat cu găsirea la percheziţie a cântarului menţionat, pe care au fost găsite urme de cocaină, şi a mai multor plicuri pe care au fost identificate urme de cocaină, rezultă că inculpatul a traficat cocaină.

Faptul că martora XX nu a putut preciza câte tranzacţii cu cocaină şi câte tranzacţii cu substanţe psihoactive a realizat inculpatul nu îl exonerează pe acesta de răspundere penală, prin excluderea tranzacţiilor cu cocaină.

Săvârșirea de către inculpat a infracțiunii de trafic de droguri de mare risc prev. de art. 2 alin. 2 din Legea nr. 143/2000 rezultă și din convorbirile telefonice interceptate în cauză (…)”, au arătat judecătorii de la Tribunalul Bistrița-Năsăud în motivarea sentinței pronunțată în luna august a anului trecut, prin care a fost condamnat la 4 ani pentru trafic cu cocaină și 2 ani pentru vânzările de “sare de baie”, rezultând astfel o pedeapsă de 4 ani și 8 luni de închisoare cu executare.

Traficul cu cocaină, șters cu buretele de instanță pe motiv de probe insuficiente!

Constantinescu a atacat sentința tribunalului la Curtea de Apel Cluj, unde a pus accent pe acuzația ce i-a fost adusă cu privire la trafic ul de droguri de mare risc, respectiv cocaină, pe care nu a recunoscut-o, el susținând tot timpul că respectivul drog era pentru consumul propriu.

În fața judecătorilor clujeni, Constantinescu a arătat că procurorii s-au bazat doar pe faptul că i-au găsit 34, grame pulbere care conţine cocaină cu cofeină, un cântar grinder și 100 de pliculeţe din plastic cu închidere tip zip-lock, dar și pe declarația prietenei sale la care își lăsa substanțele interzise, și au tras astfel concluzia că vinde și astfel de stupefiante, fără să aducă și alte probe care să demonstreze traficul de droguri de mare risc.

Analizând sentinţa penală criticată, judecătorii clujeni au ajuns la concluzia că prima instanţă a apreciat că săvârşirea infracţiunii de trafic de droguri de mare risc în formă continuată de către Constantinescu rezultă din mijloacele de probă administrate în cauză, fără a rezulta însă cantitatea de drog vândută, locaţia tranzacţiilor, sumele de bani obţinute, numărul persoanelor cărora turdeanul le-ar fi vândut droguri, Tribunalul Bistrița-Năsăud reţinând un număr minim de două acte materiale aferente formei continuate a infracţiunii.

“Prima instanţă a considerat că se impune a se lua în considerare declaraţia martorei XX (n. r. – prietena lui Constantinescu) din cursul urmăririi penale, declaraţie ce oferă date precise despre activitatea infracţională a inculpatului, fiind mai aproape de data săvârşirii faptelor.

A mai considerat prima instanţă că săvârşirea acestei infracţiuni de către inculpat este susţinută de aspectele identificate cu ocazia percheziţiei domiciliare, respectiv de faptul că cantitatea de cocaină deținută de inculpat era prea mare pentru a se considera că este destinată exclusiv consumului inculpatului, faptul că a fost identificat un cântar și pliculețe demonstrează că inculpatul porționa cantitatea de cocaină, o ambala în pliculețe și o vindea, în cazul în care inculpatul doar ar fi consumat drogul nefiind necesar să îl ambaleze în pliculețe, sau în mai multe pliculeţe, fiind suficient unul sau două, apreciind prima instanţă că aceste aspecte coroborându-se cu declarația martorei, care a arătat că inculpatul conversa cu diverse persoane, cărora le vindea droguri, inculpatul lăsând această cantitate în locul respectiv cu intenția de a le vinde ulterior. Examinând întreg ansamblul mijloacelor de probă administrate în cauză cu privire la acuzaţia de trafic de droguri de mare risc în formă continuată adusă inculpatului (constând, astfel cum s-a precizat anterior, în aceea că în perioada februarie-aprilie 2022 ar fi vândut unor persoane necunoscute, la date şi în locaţii necunoscute, într-un număr de împrejurări nestabilit, diferite cantităţi de cocaină), Curtea de apel constată că, în concret, această acuzație se bazează de fapt doar pe declaraţiile date de martora XX, martoră la locuinţa căreia a fost găsit ghiozdanul inculpatului în care se afla o cantitate de pulbere ce conţinea cocaină şi alte obiecte pe care s-a relevat cocaină, dar şi obiecte pe care s-a pus în evidenţă THC despre care martora a precizat că îi aparțin şi martoră care a precizat că inculpatul a consumat substanţe interzise şi în locuinţa sa. Curtea reamintește faptul că acuzațiile cercetate în prezenta cauză nu vizează eventuala deţinere a cantităţii de 34,6 grame de cocaină în vederea distribuirii, ci pretinse vânzări de diferite cantităţi de cocaină către persoane neidentificate, la date şi în locaţii nestabilite, într-un număr de împrejurări nestabilit, prima instanţă apreciind că în acest caz s-ar impune reţinerea unui număr de 2 acte materiale.

În ceea ce priveşte alte mijloace de probă indicate de procuror şi de prima instanţă ca susţinând acest capăt de acuzaţie, observăm faptul că discuţiile redate la dosar, extrase în urma percheziţiei informatice efectuate asupra telefonului inculpatului şi la care se face referire în cuprinsul rechizitoriului datează din anul 2018, iar convorbirile telefonice interceptate, coroborate cu celelalte probe administrate în cauză, nu apar a se referi la tranzacţii cu substanţe interzise.

În ceea ce priveşte rezultatele percheziţiei informatice, observăm faptul că potrivit fişei de cazier judiciar a inculpatului, acesta a fost condamnat prin s.p. 311/2016 a Tribunalului Cluj pentru comiterea infracţiunilor de efectuarea de operaţiuni cu substanţe susceptibile de efecte psihoactive şi deţinere de droguri de risc şi mare risc pentru consum propriu, iar prin s.p. 300/2019 a Tribunalului Cluj a fost condamnat inculpatul din nou pentru comiterea infracţiunii de efectuarea de operaţiuni cu substanţe susceptibile de efecte psihoactive în formă continuată. Inculpatul a fost arestat la data de 13.06.2018, iar la data de 08.03.2019 a fost înlocuită măsura arestării preventive cu arestul la domiciliu. În contextul acestor aspecte, Curtea de Apel apreciază că discuţiile purtate de inculpat în anul 2018 referitoare la tranzacţionarea de substanţe interzise nu poate fi de natură a susţine acuzaţia de vânzare de cocaină în perioada februarie-aprilie 2022.

În privinţa convorbirilor interceptate şi redate la dosar, Curtea apreciază că acestea, de asemenea, nu susţin acuzaţia cercetată. Discuţia purtată de inculpat la data de 11.04.2023 cu o persoană care s-a dovedit a fi martora A audiată în cursul judecăţii nu dovedeşte decât că la acea data inculpatul s-a întâlnit cu această persoană. În lipsa altor mijloace de probă care să releve faptul că acea întâlnire a urmărit realizarea unei tranzacţii cu droguri (mijloace de probă ce nu există), în lipsa coroborării unui anumit mod de interacţiune cu alte discuţii care să releve o eventuală încercare de codificare/ascundere a subiectului convorbirilor, observând şi aspectele relatate de martora XX cu privire la faptul că inculpatul ar fi discutat cu diferite persoane prin apel video şi prin Whatsapp cu funcţia de ştergere a mesajelor activată, Curtea apreciază că discuţia menţionată anterior nu susţine acuzaţia de trafic de droguri adusă inculpatului. Celelalte două convorbiri punctate mai sus fac referire la «ceva de dormit» şi la Xanax. Curtea constată că potrivit declaraţiei martorei XX, consumul de cocaină îl făcea pe inculpat mai energic, astfel că discuţia inculpatului cu o persoană care îi cere «ceva de somn» nu se poate referi la cocaină. De asemenea, observând că la locuinţa inculpatului s-a găsit Xanax, precum şi faptul că acest medicament conţine ca şi substanţă activă alprazolam, compus enumerat în Tabelul III anexă la Legea 143/2000, Curtea reţine faptul că discuţia purtată de inculpat în cuprinsul căreia îi reproşează unei persoane faptul că îi solicită prin telefon Xanax nu rezultă dincolo de orice îndoială a se referi la cocaină”, a arătat Curtea de Apel Cluj în motivare, precizând că în privinţa infracţiunii de trafic de droguri de mare risc în formă continuată soluţia instanţei de fond este nelegală, astfel că se impune o soluţie de achitare.

La Bistrița s-au încurcat listele cu substanțele interzise

În ceea ce privește acuzația de efectuare de operaţiuni cu substanţe susceptibile de efecte psihoactive, judecătorii clujeni au reținut că Claudiu Constantinescu și-a recunoscut fapta așa cum a fost descrisă prin rechizitoriu. În condițiile date, Curtea a considerat că instanța de fond i-a aplicat inculpatului o pedeapsă cam mare, fără să îi fie redusă cu o treime, așa cum prevede legea.

“În ceea ce priveşte legea penală favorabilă inculpatului Constantinescu Claudiu în privinţa infracţiunii prev. de art. 16 alin. 1 din Legea nr. 194/2011 de care a fost acuzat, prima instanţă în mod corect a apreciat că legea penală veche, în vigoare la data comiterii infracţiunii, este favorabilă inculpatului, omiţând însă să aibă în vedere şi modificările legislative intervenite în privinţa naturii şi clasificării compuşilor chimici din cantitatea de aproximativ 4 kg de substanţă psihoactivă vândută de inculpatul Constantinescu Claudiu în luna august 2021.

Această omisiune nu afectează concluzia reţinută de prima instanţă în privinţa legii penale identificate ca favorabile inculpatului, ci doar argumentele ce stau la baza acesteia.

Reţinem astfel că în luna aprilie 2023 aceşti compuşi chimici (3-CMC şi 3-MMC) au fost înscrişi în lista drogurilor de mare risc, anexă la Legea 143/2000, iar art. 2 alin. 2 din Legea 143/2000 prevede limite de pedeapsă mult mai ridicate decât cele prevăzute de art. 16 alin. 1 din Legea nr. 194/2011 în forma în vigoare la data comiterii faptei.

Legea favorabilă inculpatului în privinţa acestei infracţiuni este astfel cea în vigoare la data de 10.08.2021 care prevedea pentru infracţiunea prev. de art. 16 alin. 1 din Legea nr. 194/2011 pedeapsa cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani, iar la data săvârşirii infracţiunii, substanţele vândute de inculpat se aflau sub incidenţa Legii nr. 194/2011, nu a Legii nr. 143/2000”, au explicat judecători clujeni în motivare, astfel că i-au redus pedeapsa de 2 ani de închisoare aplicată de Tribunalul Bistrița-Năsăud pentru infracţiunea de efectuare de operaţiuni cu substanţe susceptibile de efecte psihoactive, la 1 an și 6 luni de închisoare, cu executare.

Însă, din pedeapsa de 1 an și 6 luni de închisoare, lui Constantinescu i s-a dedus, conform legii, perioada petrecută în arest preventiv, de la 29.04.2022 la zi, adică fix 1 an și 6 luni, astfel că a scăpat de gratii.

Aceiași judecători de la CA Cluj i-au redus și suma pentru cheltuielile de judecată impusă de instanța de fond, de la 2.454 lei la 1.500 lei.