Lovitură de teatru! Boxerul Ovidiu Cherecheș, sentință cu executare de la judecătorii Curții de Apel Cluj

Ovidiu Cherecheș, bodyguard și campion la box, a ajuns după gratii pentru 2 ani și 7 luni, după sentința pronunțată de judecătorii de la Curtea de Apel Cluj în dosarul în care a fost acuzat de lovire și acces ilegal la un sistem informatic, după ce i-a sărit în ajutor notarului Adrian Bria, în urma escapadei acestuia cu o prostituată, și lovit un polițist chiar în curtea casei acestuia. Totodată, este obligat de instanță să îi plătească polițistului daune morale în cuantum de 40.000 de euro. În plus, nu are voie să se apropie de polițist sau de membrii familiei acestuia timp de 5 ani după executarea pedepsei sau, în cazul liberării condiționate, după expirarea termenului de supraveghere.

În vara acestui an, Tribunalul Bistrița-Năsăud s-a dovedit extrem de blând cu Ovidiu Cherecheș, instanța condamnându-l la 2 ani și 7 luni de închisoare cu suspendare, fiindcă “a participat la activități sportive, primind numeroase distincții, are o familie şi este încadrat în muncă, după comiterea infracțiunilor a regretat acțiunea violentă pe care a avut-o față de persoana vătămată”. Totodată, Cherecheș a fost obligat și la plata a circa 22.000 de euro daune morale, plus cheltuieli de judecată în cuantum de 11.300 lei și cheltuieli judiciare de 3.300 lei.

S-a dat nevinovat, probele l-au contrazis

Sentința pronunțată de Tribunalul Bistrița-Năsăud în vara acestui an a fost atacată cu apel, la Curtea de Apel Cluj, atât de Cherecheș, cât și de victima acestuia, polițistul Cristea Dumitru. În timp ce Cherecheș a sperat să obțină achitarea, invocând faptul că fapta de care a fost acuzat nu există, polițistul a cerut pedeapsă cu executare, dar și majorarea cuantumului daunelor morale.

Astfel, în ceea ce privește apelul depus de Cherecheș, instanța clujeană arată că motivul invocat de acesta, constând în inexistența faptelor nu are corespondent în probele dosarului, acestea convergând indubitabil către confirmarea săvârșirii infracțiunilor în condițiile cerute de latura obiectivă și subiectivă a acestora.

“De altfel, pentru a putea invoca achitarea întemeiată pe art.16 lit. a C.pr.pen. inculpatul ar fi trebuit să dovedească că nu a existat o faptă în materialitatea ei şi nu neapărat penală. Ori, în cauză s-a dovedit fără putință de tăgadă că infracțiunile prev. de art. 360 și 362 C. pen, acelea de acces ilegal la un sistem informatic și alterarea integrității datelor informatice există și au fost săvârșite de inculpat cu vinovăția cerută de lege, astfel că achitarea solicitată fundamentată pe acest temei de drept este neîntemeiată, nesprijinindu-se pe argumente de natură a zdruncina încrederea Curții în justețea probatoriilor administrate. (…)

Inculpatul Cherecheș Ovidiu Ciprian a pătruns în curtea victimei unde a întâlnit-o pe aceasta și care avea asupra sa telefonul mobil cu care realizase filmarea incriminatoare la adresa martorului Bria. În acel moment, victima i-a cerut inculpatului să părăsească curtea imobilului, însă în prealabil Cherecheș Ovidiu Ciprian i-a solicitat persoanei vătămate filmarea în care apăreau martorul Bria Adrian și martora A.A., pretenție cu care Cristea Dumitru  nu a fost de acord.

În urma refuzului persoanei vătămate de a preda filmarea incriminatoare, inculpatul Cherecheș Ovidiu Ciprian i-a aplicat o lovitură de pumn în partea dreaptă a feței victimei. Ca urmare a pumnului primit din partea inculpatului, persoana vătămată a căzut la sol și a scăpat din mână telefonul mobil marca Samsung Galaxy J5 cu IMEI (…) în care se afla microcard-ul marca Scandisk Ultra, cu o capacitate de 32 GB, cu seria (…), în care se afla stocat la momentul respectiv filmul cu denumirea “0x3E8FB0000_TO_0x43B5A2857.mp4. Profitând de faptul că victima era căzută la pământ și nu se putea apăra, telefonul acesteia a fost însușit de către inculpatul Cherecheș Ovidiu Ciprian care s-a urcat în autoturismul prietenului său în partea dreaptă.

Având în vedere că telefonul victimei a ajuns în posesia inculpatului și nu era parolat, așa cum rezultă din percheziția informatică efectuată de specialiștii SCCO Bistrița, acesta a accesat fără drept dispozitivul mobil al persoanei vătămate Cristea Dumitru, respectiv a apăsat pe pictograma specifică accesului în folderul «Galerie», unde se stochează înregistrările tip fotografie sau tip film, a găsit video-ul cu denumirea “0x3E8FB0000_TO_0x43B5A2857.mp4 “ creat la data de ##/6/2017, ora 4.58 PM, stocat pe microcardul marca Sandisk Ultra cu o capacitate de 32 GB cu seria (…) și l-a șters din memoria microcardului, fără a avea acest drept. Curtea reține că imediat după ștergerea acestui fișier tip film, inculpatul Cherecheș Ovidiu Ciprian la o distanță mică situată față de locuința victimei a aruncat din mers, pe geamul din partea dreaptă a autoturismului martorului Bria, telefonul mobil marca Samsung Galaxy J5 cu IMEI (…) aparținând persoanei vătămate. Această împrejurare rezultă din declaraţiile martorilor X.X. și C.C. care atestă că telefonul victimei a fost găsit de către aceștia, abandonat la o distanță mică de 50 de metri de locuința persoanei vătămate, pe partea dreaptă a drumului. Victima Cristea Dumitru verificând ulterior conținutul informatic al telefonului mobil, a constatat că de pe microcardul SD a fost ștearsă filmarea realizată anterior de către el, respectiv filmul cu denumirea «0x3E8FB0000_TO_0x43B5A2857.mp4». (…)

În urma recuperării acestui fișier de către specialiștii SCCO Bistrița s-a constatat că acesta a fost șters din microcardul menționat la data de 06.11.2017 imediat după comiterea acțiunii de lovire a persoanei vătămate Cristea Dumitru, de către inculpatul Cherecheș Ovidiu Ciprian.

Așa cum rezultă din perchezițiile informatice atașate dosarului, această filmare a fost realizată de către persoana vătămată Cherecheș Ovidiu Ciprian cu ajutorul telefonului mobil marca Samsung Galaxy J5, IMEI (…) și a fost considerată de către martorul Bria Adrian și inculpatul Cherecheș Ovidiu Ciprian compromițătoare la adresa intereselor martorului, constituind în realitate mobilul infracțiunilor deduse judecății.

Apărările inculpatului în sensul că nu a accesat fără drept telefonul persoanei vătămate și nici nu a șters filmul realizat de către aceasta, vor fi înlăturate ca nefondate pentru următoarele considerente:

Din probele tehnice atașate dosarului, rezultă fără echivoc că la data de 06.11.2017 ora 4:58 PM înregistrarea video efectuată de persoana vătămată era deja creată și finalizată. Din înregistrările camerelor de supraveghere rezultă că la ora 17:04 inculpatul și martorul se aflau în apropierea locuinței persoanei vătămate, iar până la ora 17:07 când vehiculul martorului Bria s-a îndepărtat de domiciliul victimei a fost posibilă comiterea de către Cherecheș Ovidiu Ciprian a celor trei fapte deduse judecății, deoarece acesta s-a întâlnit cu Cristea Dumitru chiar în curtea imobilului, i-a solicitat ștergerea filmării compromițătoare la adresa prietenului său și la refuzul acestuia i-a aplicat o lovitură cu pumnul în față, însușindu-și de îndată telefonul căzut la sol și urcând în același moment în autoturismul Porsche.

Inculpatul a realizat ușor acțiunile de: accesare fără drept a telefonului victimei, precum și ștergerea filmului incriminator la adresa martorului Bria, deoarece a rezultat din perchezițiile informatice efectuate în speță că, telefonul victimei nu era parolat. Faptul că inculpatul nu a întâmpinat dificultăți în accesarea telefonului victimei și ștergerea filmului în care apărea prietenul său, rezultă și din împrejurarea că acest dispozitiv a fost abandonat de către inculpat la o distanță scurtă de doar 50 metri de locuința persoanei vătămate, așa cum atestă probatoriul testimonial atașat dosarului (martorii XX și CC) și care relevă astfel că efectuarea acestor operațiuni s-a derulat într-un timp extrem de scurt, respectiv în cele trei minute avute la dispoziție între 17:04 și 17:07.

Faptul că inculpatul a fost cel care a accesat dispozitivul victimei și a șters filmul incriminator la adresa prietenului său este relevat și de împrejurarea că telefonul a fost aruncat în exterior de pe geamul din partea dreaptă față a mașinii conduse de Bria Adrian, loc ocupat de către Cherecheș Ovidiu Ciprian”, precizează instanța în motivare.

În fața judecătorilor clujeni, Cherecheș a încercat să inducă ideea că înregistrarea video de pe telefonul lui Cristea ar fi fost ștearsă chiar de către polițist.

Mai mult, judecătorii clujeni spun că Cherecheș nu a intrat în curtea polițistului cu gânduri bune.

“Nu s-a probat prin susținerea martorului Bria din ambele faze ale procesului penal că, inculpatul Cherecheș ar fi dorit să-i ofere o sumă de bani persoanei vătămate din partea prietenului său pentru a șterge filmarea compromițătoare la adresa acestuia. Din contră, s-a dovedit însă faptul că, fără a avea niciun interes direct în recuperarea și ștergerea acelei filmări, deoarece nu-l viza pe el, inculpatul a fost de acord să se deplaseze la rugămintea prietenului său la domiciliul persoanei vătămate căreia i-a cerut în mod expres distrugerea filmării incriminatoare, iar la refuzul acesteia de a da curs solicitării lui, el i-a aplicat o lovitură cu pumnul în față. Această împrejurare este relevată fără echivoc și prin declarația persoanei vătămate din faza de urmărire penală, care învederează textual că: «am văzut un autoturism intrând la mine în curte și din acel BMW din partea dreaptă a coborât un bărbat de 30 de ani cu constituție atletică, tuns scurt, căruia i-am cerut să părăsească proprietatea mea, iar acesta m-a lovit cu pumnul în zona feței după care mi-a luat din mână telefonul mobil».

Nu poate fi acceptată nici afirmația martorului Bria că persoana vătămată ar fi pus mâna pe inculpat și că l-ar fi împins în repetate rânduri în scopul ca acesta să părăsească curtea victimei unde pătrunsese fără drept, deoarece nicio probă a dosarului nu confirmă această stare de fapt, iar pe de altă parte nici nu este plauzibilă, dată fiind disproporția vădită dintre statura celor doi bărbați și pregătirea lor sportivă. Susținerea persoanei vătămate se coroborează și cu declarația martorului CC din faza de urmărire penală, care ajungând la fața locului a luat la cunoștință din relatările victimei despre incidentul petrecut între el și inculpat”, arată magistrații clujeni în motivare precizând totodată că “apărarea și susținerea inculpatului nu se coroborează cu materialul probator atașat dosarului, condiții în care se va reține că este efectuată cu scopul de a-și atenua răspunderea penală ce-i incumbă”.

“Nu poate fi primită apărarea inculpatului că la dosar există doar probe indirecte care nu confirmă vinovăția sa, deoarece s-a relevat în precedent că sunt atașate cauzei atât probe directe cât și indirecte care concluzionează în sensul prezenței inculpatului la locuința persoanei vătămate și a săvârșirii celor trei infracțiuni în detrimentul acesteia”, mai subliniază instanța.

Cherecheș a invocat și intervenirea prescripției faptelor, însă judecătorii arată că termenul s-ar împlini undeva în ianuarie anul viitor, fiind prelungit cu 60 de zile în perioada stării de urgență.

Trimis după gratii

În acest context, judecătorii clujeni au admis apelul depus de polițistul Cristea, taxând totodată indulgența de care au dat dovadă judecătorii de la Tribunalul Bistrița-Năsăud care i-au aplicat lui Cherecheș o pedeapsă cu suspendare. Totodată, judecătorii de la Curtea de Apel Cluj nu au putut trece cu vederea faptul că pe lângă violența exercitată asupra polițistului, a mai fost implicat în alte două bătăi anul acesta, în august și noiembrie.

“Sub aspectul modalităţii de executare a pedepsei, trebuie efectuată o justă adecvare cauzală a criteriilor generale prevăzute de art.74 C.pen., ținându-se cont de gradul de pericol social în concret ridicat al faptelor comise agravat de circumstanţele reale ale săvârşirii lor, dar şi de circumstanţele personale ale inculpatului, care a avut o atitudine nesinceră cu privire la faptele comise, nu posedă antecedente penale, fiindu-i aplicată o amendă administrativă pentru două fapte de purtare abuzivă, aşa cum rezultă din fişa de cazier.

Este relevantă împrejurarea că în timpul judecării acestui dosar de către Curtea de Apel, inculpatul a mai fost implicat în săvârșirea a două infracțiuni cu violență (în luna august și la 6.11.2022) pentru care i s-au întocmit dosare penale, ceea ce dovedește din partea acestuia o agresivitate ieșită din comun și folosirea forței ca un mod de viață.

Practicarea boxului și calitățile sale de sportiv profesionist trebuiau să primească valențe și să fie valorificate în cadrul competițiilor la care a participat și nicidecum de către Tribunal cu ocazia individualizării modului de executare a pedepsei, unde trebuiau să prevaleze condițiile, mijloacele de comitere a infracțiunilor și consecințele acestora în speța de față.

Este demn de remarcat faptul că inculpatul a încercat să se substituie organelor judiciare, încercând „să-i facă dreptate” martorului Bria, scop în care s-a deplasat la locuința victimei și la refuzul acesteia de a șterge filmarea compromițătoare la adresa prietenului său, nu a pregetat să îl lovească și să îi ia dispozitivul pentru a distruge imaginile incriminatoare. Curtea reține că restabilirea unor drepturi pretins încălcate nu se poate realiza prin violență și utilizarea forței fizice împotriva semenilor, ci numai pe căile prevăzute de lege.

Exemplaritatea pedepsei produce efecte atât asupra conduitei infractorului, contribuind la reeducarea sa, cât şi asupra altor persoane care văzând constrângerea la care este supus acesta sunt puse în situația de a reflecta asupra propriei lor comportări viitoare şi de a se abține de la săvârșirea de infracțiuni. Fermitatea cu care o pedeapsă este aplicată și pusă în executare, intensitatea și generalitatea dezaprobării morale a faptei şi făptuitorului, condiționează caracterul preventiv al pedepsei care, totdeauna prin mărimea privaţiunii trebuie să reflecte gravitatea infracţiunii şi gradul de vinovăţie a acestuia. Numai o pedeapsă justă şi proporţională este de natură să asigure atât exemplaritatea, cât şi finalitatea acesteia, prevenţia specială şi generală înscrise şi în Codul penal român. (…)

În speţă, Tribunalul printr-o interpretare eronată a dispozițiilor legale nu a avut în vedere atitudinea inculpatului, nesinceritatea acestuia, consecințele extrem de grave produse victimei concretizate în 57 de zile îngrijiri medicale, o incapacitate adaptativă de 20% și neuropatie de trigemen, faptul că nu a achitat nici măcar parțial prejudiciul cauzat acesteia, ceea ce a determinat pronunțarea unei soluții netemeinice, în care au prevalat doar abilitățile sportive ale apelantul Cherecheș și nicidecum faptele săvârșite de acesta și sechelele cu care a rămas victima în urma comiterii lor. Doar vârsta tânără a inculpatului, lipsa antecedentelor penale și performanțele sportive, nu justifică suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei, deoarece acestea trebuie raportate la natura infracțiunilor comise, gravitatea acestora și consecințele avute asupra persoanei vătămate. Din contră, gravitatea şi pericolul social al faptelor sunt elemente care nu pot fi omise şi care trebuiesc bine evaluate de către instanţa de apel în alegerea modalității de executare a pedepsei.

Aşa fiind, inculpatul trebuia să ştie că pe lângă drepturi are şi o serie de datorii, obligaţii, răspunderi care caracterizează comportamentul său în faţa societăţii. Nu se poate ca pentru faptele săvârşite împotriva altor semeni de ai săi (lovire, accesarea ilegală a unui sistem informatic și alterarea integrității datelor dispozitivului telefonic) răspunderea sa penală să nu fie corespunzătoare încălcărilor grave aduse ordinii sociale, vieţii. (…)

La stabilirea modalității de executare a pedepsei ce se va aplica inculpatul Cherecheș, Curtea va avea în vedere atât pericolul social ridicat al faptelor, dar şi datele ce caracterizează persoana sa care în pofida dovezilor de vinovăţie a negat acest lucru, încercând astfel să obstrucţioneze aflarea adevărului, ceea ce duce la concluzia că pentru resocializarea lui se impune aplicarea unui tratament juridic adecvat, respectiv sancțiunea dispusă de Tribunal să fie realizată prin privare de libertate, singura în măsură să contribuie la reeducarea apelantului. Poziţia adoptată de către inculpat pe parcursul procesului penal de negare a faptelor și de transferare a vinovăției asupra persoanei vătămate constituie un aspect negativ cu privire la infracțiunile comise, astfel că nu este de natură prin ea însăşi să formeze convingerea judecătorilor că pentru reeducarea lui este suficientă şi suspendarea sub supraveghere a sancțiunii. Atitudinea procesuală reprezintă o componentă semnificativă în cadrul circumstanţelor personale, ce conturează profilul de personalitate al inculpatului care la rândul său se examinează în mod plural cu celelalte criterii legale adecvate în contextul cauzei, respectiv gradul de pericol social concret al faptelor, circumstanţele reale efective, consecințele acestora, condiţii în care nu este oportună şi nici posibilă suspendarea sub supraveghere a pedepsei rezultante. Faţă de contextul săvârşirii infracțiunilor, izolarea inculpatului de societate asigură îndeplinirea concretă a scopurilor pedepsei, iar executarea sa prin privare de libertate va da posibilitate acestuia ca prin programele educaţionale desfăşurate şi în mediu închis cu valorificarea aptitudinilor sale să conducă chiar şi prin restrângerea libertăţii presupusă de o asemenea modalitate de realizare la conştientizarea consecinţelor faptelor sale în vederea unei reinserţii sociale reale a acestuia. Executarea pedepsei prin privare de libertate, dispusă de către Curte, va constitui un avertisment adecvat pentru inculpat, faţă de reprobabilitatea faptelor sale şi îi va crea o atitudine potrivită faţă de ordinea de drept şi regulile de convieţuire socială pe care le-a încălcat cu brutalitate.

Este demn de remarcat că inculpatul nu a manifestat regret în faţa Curții faţă de infracţiunile comise, nici empatie faţă de suferințele victimei, nu a acoperit nici măcar parţial daunele provocate acesteia, aspecte care vor fi avute în vedere de către instanță la alegerea modului de executare a pedepsei. Din piesele dosarului nu a rezultat că inculpatul a conştientizat propriile acţiuni şi gravitatea infracţiunilor pentru care este judecat, lipsind exersarea asumării responsabilităţii pentru propriile fapte. Executarea pedepsei prin privare de libertate va fi aptă să asigure nu numai o constrângere adecvată, ci şi să inducă inculpatului respectul pentru valorile sociale lezate şi în genere pentru normele penale în vigoare, cu alte cuvinte, menite să restabilească ordinea de drept încălcată, îndreptarea şi disciplinarea comportamentală, prevenirea reiterării de noi fapte de gen pe viitor”, conchide instanța clujeană.