Directorul ziarului Gazeta de Cluj și Gazeta de Bistrița, jurnalistul Liviu Man, a vorbit într-un interviu acordat pentru postul de televiziune NCN România despre injustiția justiției de la Cluj, dar și despre modul în care a acționat statul paralel, în frunte cu serviciile secrete, pentru a elimina anumite persoane care nu au plecat capul în fața lor.
Diana Chisăliță: Acum câteva zile, Sevil Shhaideh a fost achitată în dosarul Belina. Este un nou caz în care s-a dovedit că procurorii au acționat greșit. Cum comentați aceste acțiuni eronate ale procurorilor?
Liviu Man: Nu este nimic întâmplător. Încă de pe vremea lui Traian Băsescu, de când a început această politică concertata a statului român, procurorii în conivență cu factori de putere ai statului român, cu vârfuri din executivul românesc și cu vârfuri din serviciile secrete, hotărau ce oameni trebuie „lichidați”, adică îndepărtați de pe șcena politică. Cazul Sevil Shhaideh este foarte clar. Sevil Shhaideh a fost propusă ca premier de către Liviu Dragnea, lucru care nu a fost acceptat de către președintele Klaus Iohannis, iar acest dosar inventat, după cum s-a văzut, pentru că a fost achitată definitiv atât ea, cât și președintele Consiliului Județean Teleorman și ceilalți co-inculpați în dosarul Belina, pe motiv că fapta nu există.
De fapt este un brand. Când îi deranja cineva pe cei din statul paralel, serviciile secrete găseau sau inventau ceva din biografia respectivei persoane și îi făceau un dosar. Simplul fapt că aveai un dosar te împiedica să fii ales ales în funcțiile de conducere sau, în cazurile în care aveau un interes mai puternic, erai chiar arestat preventiv și târât prin fața camerelor de luat vederi. Din fericire, Sevil Shhaideh nu a fost arestată, dar cariera sa politică s-a terminat cu acest dosar, care după atâția ani s-a demonstrat că a fost doar o făcătură, menită tocmai pentru a o îndepărta de pe șcena politică. Cel mai rău este că nimeni nu răspunde pentru aceste manopere.
Diana Chisăliță: Cine credeți că face parte din statul paralel?
Liviu Man: Statul paralel este o denumire care acoperă o gamă largă. Dacă ne uităm la toată istoria postcomunistă a României din 1990 încoace, vedem că oamenii au fost trimiși la pușcărie și înainte de 2004 când au fost eliminate anumite persoane pentru că existau diferite interese. Ceva lucrat într-un stil atât de organizat cum s-a întâmplat de când Traian Băsescu a luat puterea în România nu s-a văzut până în acel moment. Traian Băsescu, prin poziția de președinte al țării și șef al Consiliului Suprem de Apărare a Țării, a introdus diferite lucruri pe agenda CSAT. Printre acestea se numără lupta împotriva corupției, care a fost nominalizată de șeful statului de atunci ca o problemă de siguranță națională. Brusc au apărut dosarele de corupție. Evident că există corupție în România și trebuie atacați corupții, dar de fapt era un război în care erau atacați corupții care nu erau cu Traian Băsescu și cu partidul democrat. După aceea, o altă decizie extrem de eronată luată de CSAT care le-a folosit lor ca să înceapă această campanie a fost declararea presei ca o problemă de vulnerabilitate națională. Asta mi se pare chiar culmea culmilor. Să spui că presa, care este garantul funcționării democrației, să fie numită problemă de siguranță națională. Pe acest motiv am fost și noi arestați. Folosindu-se această structură nealeasă democratic, Consiliul Suprem de Apărare a Țării, unde avem șeful serviciilor secrete, ministrul de interne, președintele țării. O structură cu oameni nealeși, oameni numiți, care își pot păstra mandatul mult mai mulți ani. Decizia de acolo s-a dus către structurile de forță care executau oamenii care erau indicați de către liderii statului paralel.
Din statul paralel au făcut parte toți șefii de servicii secrete din 2005 încoace, fostul procuror general al României, fostul șef al DNA – Laura Codruța Kövesi, fostul șef DIICOT – Alina Bica, care a fost îndepărtată și a ajuns și ea la închisoare arestată preventiv. Sunt mulți oameni care fac parte din statul paralel. Ce este cu adevărat îngrijorător e faptul că și atunci când dispare cineva, cum a fost generalul Coldea, pe care toată lumea îl arăta cu degetul că a fost principala față a statului paralel din acea perioadă, există o altă persoană care lucrează în locul lui acum și-l înlocuiește la comandă. Coldea a fost trecut în rezervă datorită dezvăluirilor făcute de fugarul Sebastian Ghiță.
Sigur, situația este mult mai bună acum decât în vremea lui Traian Băsescu pentru că președintele Klaus Iohannis este mult mai slab și am avut noroc cu deciziile Curții Constituționale care au scos serviciile secrete din cadrul anchetei penale. Statul paralel nu a dispărut și nici nu va dispărea curând. Întotdeauna într-un stat democratic există un echilibru foarte instabil între instituțiile de forță: serviciile secrete, Ministerul de Interne, Parchetul General, DIICOT, DNA și structurile alese în mod democratic: Guvernul și Parlamentul României. Nu este o întâmplare că Parlamentul se află cel mai jos nivel în toate sondajele de opinie, pentru că structurile de forță lucrează la această imagine. Până la urmă, organismul care are cea mai mare legitimitate populară este Parlamentul, nu serviciile secrete.
Diana Chisăliță: De ce nu face Parlamentul un control amănunțit asupra serviciilor?
Liviu Man: Avem o comisie de control a Serviciului Român de Informații, a Serviciului de Informații Externe. În ultimii ani s-a văzut că cei din comisia de control a SRI, care ar trebui să controleze SRI, de fapt erau controlați de către SRI. Cei de acolo sunt atât de speriați, iar cei mai mulți dintre ei, care mai au și câte un schelet în dulap, nu îndrăznesc să facă nimic împotriva SRI. În general, sunt aleși cam aceiași oameni în comisia de control a SRI, pentru mai multe mandate. Serviciile își caută câte un om dintre deputați care are probleme, iar acela va intra în comisia de control a SRI prin mijloacele de influență pe care le au.
Diana Chisăliță: În cazul Gazeta, în două dintre procese, jurnaliștilor care au primit anumite sume ca daune în primă instanță le-au fost înjumătățite aceste sume. Cum comentați decizia aceasta?
Liviu Man: Nu aș spune înjumătățite pentru că în cazul lui Aurel Mureșan suma a fost de 10 ori mai mică față de suma care i-a fost acordată în primă instanță ca daune pentru o viață distrusă. Inițial a primit aproximativ 150.000 de euro, iar Curtea de Apel Cluj a binevoit să-i dea 15.000 de euro, cu 95% mai puțin, iar într-un alt caz suma s-a diminuat cu două treimi. Există o solidaritate de breaslă prost înțeleasă între magistrați.
Magistrații de la Tribunalul Cluj, de la Curtea de Apel Cluj, care au dat respectivele sentințe, sunt colegi cu judecătorii care ne-au arestat pe noi, jurnaliștii de la Gazeta acum 17 ani. Cei care au fost curajoși, judecătorii tineri de la Tribunalul Cluj care nu-i cunoșteau sau nu aveau relații cu cei care ne-au arestat pe noi, au dat sentințe curajoase la Tribunalul Cluj, pe când la Curtea de Apel Cluj, unde avem judecători în vârstă, au micșorat sumele din solidaritate cu judecătorii care au dat acele sentințe. Cred că mai există o problemă: statul român are posibilitatea ca atunci când procesul va fi închis definitiv, să se îndrepte apoi pentru recuperarea acestor bani împotriva celor care au greșit, fie că vorbim de judecători sau de procurori, iar lor le este teamă de acest lucru.
Diana Chisăliță: Cum a fost afectată viața dumneavoastră din punct de vedere profesional, social, moral și financiar în urma abuzurilor suferite?
Liviu Man: Îmi este foarte greu să cuantific cei 10 ani. Din punct de vedere material, să vă gândiți că procesul care a durat un deceniu s-a desfășurat la Brăila și Galați, din cauză că noi am cerut strămutare, pentru că sunt convins că dacă am fi fost judecați la Cluj eram condamnați și trimiși la închisoare pentru foarte mulți ani. Înalta Curte de Casație și Justiție a mutat procesul la Tribunalul Brăila, iar apoi la Curtea de Apel Galați. Reversul medaliei a fost că noi la fiecare termen trebuia să facem drumul Cluj-Brăila, care dus-întors însumează aproximativ 1200 de km. Acest lucru se întâmpla o dată pe lună, la început, după care instanța s-a gândit că noi am putea să scăpăm prin prescrierea faptelor și au dat termen tot din două în două săptămâni. Să mergi de 25 de ori la Brăila într-un an, înmulțit cu 1200 de km. Am calculat și cred că am făcut de patru ori lungimea Ecuatorului în cei 10 ani în care m-am deplasat la Brăila și Galați. Ca acum, în instanță, să-mi explice doamna judecător, în dosarul de daune, că probabil n-am dormit nicio noapte la Brăila în acești 10 ani și că eu probabil plecam seara din Cluj, ajungeam dimineața la Brăila să mă judec și mă întorceam seara în Cluj, ceea ce nu s-a întâmplat niciodată. Ca să vedeți câtă rea voință e la judecători. Absolut tot ce am construit până în anul 2006 s-a prăbușit. Toate firmele au intrat în insolvență și faliment. Când au venit băieții de la DIICOT, mi-au confiscat nu numai calculatoarele, ci și toată evidența contabilă, ștampilele. Când am ieșit de la închisoare, după 6 luni de pușcărie executată în arest preventiv, a trebuit să fac altă firmă, s-o iau de la început. De asemenea, am avut interdicție să mă întâlnesc cu peste 200 de oameni din dosar. Dacă eram la un restaurant și intra unul dintre ei, eu trebuia să mă ridic și să plec, pentru că dacă cineva voia să-mi facă o provocare și dacă era trimisă respectiva persoană intenționat, eu încălcam condițiile de eliberare și mă puteau aresta iar. A fost un chin nemaipomenit, dar până la urmă, vorba lui Cioran, ce nu te omoară te face mai puternic.
Diana Chisăliță: Cum vă explicați faptul că jurnaliștii din alte județe decât Clujul nu obțin condamnări civile în instanță, iar dacă obțin este vorba de amenzi mici?
Liviu Man: Ne întoarcem din nou la problema instanțelor din Cluj. Foarte mulți judecătorii din Cluj sunt extrem de supărați pe ziariști și pe presa independentă pentru că ei nu concep să fie criticați. În general, oamenilor nu le place când le pui oglinda în față și se văd în oglindă așa cum sunt, nu cum doresc ei să arate lumii că ar fi.
E nasol să arăți că regele e gol, ca să folosesc o comparație. S-a creat un efect de bulgăre de zăpadă în care jurnaliști critici cum este Liviu Alexa, cum sunt unii de la Monitorul de Cluj și de la Gazeta de Cluj, sunt supuși unor pedepse foarte grele de mii de euro pe care trebuie să le plătească ca și daune. Pe de-o parte, vorbim de ipocrizie și de rea voință a unora dintre judecători din Civil din Cluj. Unui om căruia i-ai distrus viața timp de 10 ani, mă refer la Aurel Mureșan, îi dai daune morale de 15.000 de euro pentru o viață distrusă, iar pe de altă parte noi, într-un proces banal de calomnie, a trebuit să plătim 4000 de euro unei persoane fizice pentru că ar fi fost jignită de un articol de la ziarul nostru. De asemnea, la voi la trust mi se pare că într-un proces s-au pierdut 15.000 de euro pentru calomnie. Poți să egalezi 15.000 de euro pentru calomnie cu 15.000 de euro pentru viața distrusă a unui om? Sunt tot daune civile. Acesta este nivelul multora dintre judecătorii din Cluj, un nivel foarte jos.
Diana Chisăliță: Considerați că justiția clujeană este coruptă sau mai degrabă manipulată de servicii pentru atingerea anumitor ținte?
Liviu Man: Eu nu pot să sun că e coruptă pentru că nu am dovezi, în schimb pot spune că dacă nu este vorba de incompetentă, mulți dintre judecători încă au relații cu serviciile secrete sau se comportă ca și cum ar avea relații cu serviciile secrete. Pot să spun acest lucru pentru că se vede clar ce decizii iau.
Diana Chisăliță: A existat scandalul cu pensiile speciale, în urma căruia s-au pensionat destul de mulți magistrați timpuriu. Care ar fi efectele, pe termen mediu și lung, după aceste pensionări timpurii, mai ales că acești magistrați vor fi înlocuiți cu judecători și procurori mai tineri care nu au atât de multă experiență?
Liviu Man: Mie îmi pare bine că au plecat în pensie pentru că foarte mulți din cei care au stat în sistem au „crescut” în acest sistem și unii dintre ei s-au tarat. Prefer să vină niște judecători tineri care chiar dacă nu au atâta experiență și vin doar cu ce au învățat pe băncile facultății, sunt niște oameni proaspeți, cu mintea deschisă, decât să stăm tot cu aceiași oamenii. Unii dintre ei vin chiar de pe vremea lui Ceaușescu. Foarte bine! S-au dus în pensie, să fie sănătoși. Pentru că s-au pensionat tocmai ca să beneficieze de aceste pensii speciale pentru că nu știu când vor fi desființate.
Diana Chisăliță: Cum vă explicați faptul că la Cluj sentințele date sunt ciudate sau incongruente față de sentințele instanțelor din alte județe? De exemplu avem cazul dezvoltatorului imobiliar Sile Pușcaș, care a fost despăgubit cu 23 de milioane de euro de o altă instanță din Ardeal, nu de cea de la Cluj.
Liviu Man: Aici revenim din nou la modul în care se comportă mulți dintre judecătorii din Cluj. În Cluj avem trei instanțe, există Judecătoria Cluj-Napoca, unde sunt cei mai tineri judecători și unde se judecă cazuri fără un mare impact social, avem Tribunalul Cluj unde se judecă lucrurile importante și avem Curtea de Apel Cluj, o instituție care este un fel de ÎCCJ pentru instanțele din cele patru județe: Cluj, Bistrița, Sălaj și Maramureș. Cu cât urci de jos de la Judecătorie, mergi la Tribunal și ajungi la Curtea de Apel, care e cea mai înaltă instanță din regiune și cea mai mare parte a deciziilor rămân definitive și nu mai ajung la Înalta Curte, cu atât lucrurile merg mai prost. Pentru că la Curtea de Apel Cluj sunt cei mai în vârstă judecători, cei care sunt de cel mai mult timp în sistem și mulți dintre ei au obligații față de sistem sau au obligații față de anumiți oameni din Cluj.
Sile Pușcaș a putut să câștige în afara județului, pentru că de asta și-a mutat procesul. V-am spus ce am pățit eu. Dacă nu-mi mutam procesul din Cluj, mă condamnau la închisoare ani grei. M-am dus la Galați și am fost achitat pe motiv că fapta nu există. Aceasta este situația la Cluj, un oraș care din anii 80 a ridicat probleme regimului comunist din două motive mari. În primul rând, avea pe vremea aceea o comunitate foarte mare de maghiari, care acum reprezintă aproximativ 17% din oraș, la acea vreme erau de aproximativ 35%, deci o treime din populația Clujului. A doua mare problemă a Clujului, din punctul de vedere al comuniștilor, era faptul că era un oraș universitar studențesc și întotdeauna comuniștilor le era frică de mișcările studențești. Atunci Clujul a fost foarte bine securizat. În sensul că s-a investit foarte mult în securitate, au fost foarte mulți universitari, procurori, judecători din Cluj care au fost recrutați de Securitate înainte de 1989, pentru că regimul comunist simțea ca o vulnerabilitate orașul Cluj. După 1990, acești oameni nu au dispărut, au rămas în aceleași poziții și au putut să acceadă la funcții de conducere mai ușor. Am văzut de-a lungul anilor mai mulți judecători din Cluj care au fost deconspirați de către CNSAS că erau informatori ai securității. Am văzut foarte mulți procurori care după 90 au fost dați de către CNSAS că au fost informatori ai securității.
Puțină lume știe că dacă erai informator al Securității și ți se închidea dosarul de colaborare înainte de 1989, acel dosar era regăsit la CNSAS pentru că a fost predat de către SRI către CNSAS. Dacă ai rămas în continuare colaborator al Securității, în cazul celor foarte tineri, dosarele de colaborator nu erau predate la CNSAS pentru că ei au rămas activi. Noi nu-i cunoaștem pe cei din justiție sau procuratură care erau activi după 89, pentru că dosarele lor n-au fost predate conform legii CNSAS-ului. Probabil vom afla, dacă vom afla vreodată, și atunci ne vom explica de ce s-au dat decizii într-un fel și nu altfel. Multe dintre aceste persoane sunt la ordin, primesc mutarea în plic. Nu pot să vă dau nume pentru că nu pot să dovedesc acest lucru, dar este o chestie foarte logică. Cum anumite decizii se dau așa în Cluj, iar în alt județ se dau diametral opus? Cu siguranță este o problemă cu justiția din Cluj.
Diana Chisăliță: De ce credeți că nu intervine societatea civilă având în vedere că este o situație extrem de gravă?
Liviu Man: Societatea civilă, în afară de faptul că poate să tragă un semnal de alarmă și să vorbim noi la TV și să scriem în presă, nu prea are ce să facă. Oamenii nu sunt deconspirați de către structurile statului. Aici vedem cum lucrează statul paralel. Ei sunt apărați de lege. De exemplu, dacă eu prin farmec aș descoperi că un domn judecător x de la Curtea de Apel Cluj este informator al Securității și al SRI-ului, care activează în prezent, iar eu aș publica această informație cu dovezi, o să mă ducă direct la închisoare pentru că legea-i protejează. Eu prin acest lucru aș încălca legea pentru că aș devoala un agent al statului român. Deși suntem jurnaliști, noi nu avem dreptul să facem acest lucru. Nimeni nu ne pune la dispoziție aceste documente pentru că ar fi interesant de văzut ce s-ar întâmpla în instanță. Cred că singura soluție este ca acești oameni să plece în pensie. O altă problemă este că legile sunt făcute prost pentru că și calitatea umană a multor parlamentari, din păcate, este foarte slabă. Dacă stăm să comparăm Parlamentul României din 2023 cu cel din 1906, în care erau deputați Ion I. C. Brătianu, Petre Carp, Alexandru Marghiloman, este o diferență de la cer la pământ. Din păcate, resursa umană este mult mai slabă acum în Parlament decât acum 100 de ani.
Diana Chisăliță: Să ne întoarcem la exemplul cu Sile Pușcaș care a primit daune de 23 de milioane de euro care vor trebui plătite din bani publici, de Primăria Cluj-Napoca. Ar trebui ca Boc să-și dea demisia în acest caz sau să-i fie făcută o plângere penală?
Liviu Man: Stați liniștiți, nu o să-și dea demisia niciodată domnul primar Emil Boc. Aici este o problemă care ține de lege. Primăria Cluj-Napoca suntem de fapt noi, contribuabilii din municipiu. Curtea de Conturi care controlează Primăria Cluj-Napoca ar trebui să impute această sumă consilierilor locali care au votat respectivul proiect prin care a fost „naționalizat” terenul lui Sile Pușcaș, în momentul în care decizia va fi definitivă, pentru că la acest moment nu este definitivă. Dacă cei 28 de consilieri locali ar trebui să scoată din buzunar 23 de milioane de euro, aproximativ 700.000 de euro fiecare, sunt convins că nu se va mai întâmpla niciodată așa ceva. Până când cei care greșesc nu plătesc, acest gen de acțiuni voluntariste ale primarului Boc, dar și ale altora vor continua. Așa este foarte ușor pentru că ei vor plăti din impozitele pe care le strâng de la noi, ceea ce este total incorect. La fel cum plătește și statul român daunele pentru noi pentru că am stat nevinovați la pușcărie și ne-au distrus 10 ani din viață. De fapt, tot contribuabilii le plătesc, nu judecătorii și procurorii care au făcut acest lucru. Este aceeași situație.
Diana Chisăliță: De ce nu există la Cluj alternative de potențiali contracandidați pentru Emil Boc?
Liviu Man: Pe de-o parte Partidul Social Democrat, care este cel mai mare partid din România ca număr de membrii, ca număr de mandate din 90 încoace, nu a avut niciodată succes la Cluj. PSD-ul a fost întotdeauna slab în Cluj. Aici au fost tari partidele naționaliste, înainte a fost PUNR-ul, apoi a venit PDL-ul lui Emil Boc, care a reușit să înlocuiască PUNR-ul pentru că a luat votanții naționaliști și i-a mutat la PDL. Avem un partid extrem de puternic, PDL-ul care a mai crescut prin fuziunea cu PNL-ul și avem un PSD liliputan, un USR mic. O chestiune foarte importantă este faptul că există un Cluj pe care-l vedem, o vitrină, iar în spatele vitrinei se ascunde următorul lucru: PSD-ul nu se luptă cu PNL-ul la Cluj. Gândiți-vă că în Consiliul Local al municipiului Cluj-Napoca PSD-ul are numai doi consilieri locali, mult mai puțini decât UDMR-ul și USR-ul. În acest stil, nu știm dacă la anul PSD-ul va mai intra în Consiliul Local, dacă duce aceeași politică. În spatele vitrinei, păpușarii se înțeleg foarte bine între ei. O să vedeți că oamenii de afaceri agreați de către PSD se înțeleg foarte bine cu Emil Boc: primesc autorizații de construire, construiesc zeci sau sute de blocuri. Pe ei nu-i mai interesează lupta politică pentru că ceea ce vor ei să obțină pentru business-ul lor obțin direct cu Emil Boc și cu oamenii din PNL. PSD Cluj se plânge că nu are bani. Bineînțeles că nu are bani pentru că nimeni nu dorește să schimbe actualul regim din Cluj. PSD nu are niciun interes pentru că interesele economice ale clientelei pesediste sunt rezolvate de către Emil Boc. Atunci, de ce să schimbi un lucru care merge cu unul care nu știi cum va funcționa?
Diana Chisăliță: Știm că la Cluj avem probleme cu traficul, cu parcările, lipsesc spațiile verzi, cu toate acestea clujenii, în majoritatea sondajelor, declară că sunt mulțumiți de ceea ce face Emil Boc. De ce se întâmplă acest lucru?
Liviu Man: Cred că sunt anumite straturi din populația clujeană care într-adevăr sunt mulțumite cu viața din Cluj. Avem o industrie IT foarte umflată în Cluj, oameni care câștigă cu mult peste media națională și care sunt mulțumiți de restaurantele și festivalurile din acest oraș hipsteresc. Oameni care nu votează cu USR-ul, că-l votează pe Emil Boc, care într-un fel personalizează Clujul, pentru că de asta merge el în deschidere la Untold, bate toba la meciuri, merge și dă dopul la butoiul de bere când e Oktoberfest, dansează cu pensionarele la cluburile de pensionari. Este acest gen populist care se bagă în seamă. Este foarte versatil. Nu are rost să spunem că sondajele nu ar fi reale. Foarte mulți oameni din Cluj sunt mulțumiți cu orașul așa cum este el. Desigur, sunt foarte multe persoane nemulțumite atunci când are loc festivalul Untold sunt deranjate de muzica care răsună în tot orașul, mulți pleacă în concedii în acea perioadă. Nu suntem mulțumiți de poluare, nu suntem mulțumiți de traficul infernal din Cluj, dar se pare că noi suntem minoritari față de cei care sunt mulțumiți.
Diana Chisăliță: Vreau să spun că poate cei care sunt mulțumiți sunt cei care au vârste mai înaintate. Generația tânără găsește diferite nemulțumiri și poate și-ar dori o schimbare.
Liviu Man: PSD-ul nu are nicio șansă. Nu a câștigat Primăria Cluj-Napoca niciodată în cei peste 30 de ani și nici nu o va câștiga. Singura șansă să fie înfrânt Emil Boc vine tot din zona dreptei, dar din păcate, mai la dreapta decât PNL este doar USR-ul, care nu are oameni. Au avut cearta cu Cioloș, s-a rupt partidul, nu vin nici ei cu nicio variantă, cu nicio alternativă.
Diana Chisăliță: Credeți că cineva de la USR ar putea fi o alternativă bună, având în vedere exemplul pe care îl avem de la București?
Nicușor Dan era de multă vreme prezent în diferite inițiative ale ONG-urilor. Pentru mine este evident că Emil Boc nu are niciun adversar în Cluj, va câștiga fără niciun fel de emoții. În acest moment nu văd nicio personalitate care să-i facă probleme lui Emil Boc la alegerile de anul viitor.
Diana Chisăliță: Credeți că există vreo posibilitate ca Emil Boc să nu mai candideze?
Liviu Man: Singurul care ar putea să-l bată pe Emil Boc este Emil Boc, dacă nu mai candidează. Dacă Emil Boc se gândește să plece, își obține job-ul mult dorit de la Bruxelles, atunci este deschisă lupta, dar candidatul PNL-ului, că va fi Dan Tarcea, Alin Tișe sau oricine de la PNL, consider că va câștiga.
Diana Chisăliță: Având în vedere experiența dumneavoastră de jurnalist arestat pe nedrept și felul în care justiția împreună cu politicienii se comportă cu jurnaliștii, mai ales cu cei care-și permit să critice. Credeți că noi, cei tineri, care ne dorim să urmăm acest drum, putem să sperăm la ceva bun în viitor? Mai merită să fii ziarist?
Liviu Man: Evident că merită să fii ziarist și cred că viitorul va fi mai bun decât cel pe care l-am trăit noi pentru că lucrurile s-au schimbat, au fost acele decizii ale Curții Constituționale care au tăiat colții statului paralel. În general, eu fiind o persoană optimistă, întotdeauna cred că mâine va fi o zi mai bună decât ieri.
