Prin decizia Curții Constituționale din februarie 2016 în materia supravegherii tehnice, Serviciul Român de Informații a fost obligat să se limiteze strict la activitatea pentru care are competență potrivit legii, respectiv securitatea națională. Practic, după decizia CCR în urma căreia SRI nu mai poate face interceptări pentru DNA, punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică dispuse în procesul penal se realizează exclusiv de către ofițerii de poliție judiciară din cadrul Serviciul Tehnic al DNA. Decizia dă bătăi de cap DNA-ului care nu mai are personal pentru interceptarea telefoanelor, motiv pentru care se suplimentează, din nou, numărul de posturi, costuri ce depășesc 2.000.000 lunar.
Încă din 23 august 2016, imediat după motivarea CCR, s-a aprobat de către Guvernul României strategia națională anticorupție pe perioada 2016-2020 care prevedea, printre altele, ”crearea unei unități logistice de sprijin tehnic al activității procurorilor anticorupție, prin dezvoltarea ca o consecință a Deciziei Curții Constituționale nr. 51/16.02.2016”. Prin urmare s-au asigurat ”resursele umane necesare desfășurării activităților de suport al investigațiilor în cauze de corupție la nivel înalt prin alocarea și bugetarea unui număr de 90 de posturi de ofițeri de poliție în cadrul DNA”. Pentru continuarea efectuării de investigații în cazurile de competența DNA, unde se include și măsura menționată anterior, s-au alocat anual 108.000.000 lei.
DNA intră puternic pe interceptări ambientale în teritoriu
Într-un document recent al Ministerului Justiției se arată că este nevoie din nou de suplimentarea numărului de posturi la DNA, tot ca și o consecință ca deciziei Curții Constituționale din 2016.
Potrivit Strategiei Naționale Anticorupție 2016-2020, ”este necesară suplimentarea numărului maxim de posturi pentru Direcția Națională Anticorupție cu 90 de posturi de ofițeri și agenți de poliție judiciară și 50 de posturi de personal auxiliar de specialitate (rezultând o suplimentare un număr total de 140 de posturi)”, se arată în document.
Practic, structura DNA specializată cu supravegherile tehnice în procesele penale se va extinde cu 90 de ofițeri și agenți de poliție judiciară, potrivit unei hotărâri de Guvern aflată în dezbatere la Palatul Victoria. Jumătate vor ajunge în serviciile teritoriale ale DNA unde ar exista, susține Executivul un „acut deficit de personal” pentru monitorizarea în timp real a comunicațiilor, supravegheri operative și înregistrări ambientale în spații publice sau private.
În prezent, DNA funcționează cu un număr de 260 de posturi de ofițeri și agenți de poliție judiciară. „Acest număr de posturi este insuficient în vederea realizării atribuțiilor specifice activității de supraveghere tehnică (gestionarea infrastructurii tehnice suplimentare, monitorizarea în timp real a comunicațiilor interceptate, supravegheri operative și înregistrări ambientale în spații publice sau private)”, se mai arată în document.
„În plus, luând în considerare activitatea specifică de urmărire penală în cauzele de corupție și bunele practici la nivel european se remarcă necesitatea efectuării unor analize operative aprofundate de volume mari de date, prin utilizarea unor aplicații software specializate, însă resursa umană disponibilă pentru îndeplinirea acestor activități este în mod semnificativ limitată. De aceea, este necesară recrutarea de ofițeri de poliție judiciară cu o pregătire specializată în analiza datelor, iar din cele 90 de posturi de ofițeri și agenți de poliție judiciară pentru care se solicită suplimentarea, jumătate din acestea sunt destinate serviciilor teritoriale ale Direcției Naționale Anticorupție care se confruntă cu un acut deficit de personal în această privință”, se mai arată în proiectul guvernamental.
Prin urmare, Guvernul vrea să aloce din noiembrie 2020, în plus la fondul de salarii, lunar, 2.095.450 lei. Pentru perioada 2021-2024, acest efort înseamnă 117 milioane lei, cumulat, bugetul respectiv având o suplimentare de 24 milioane de euro.
Executivul precizează la 1 septembrie că DNA avea de soluționat 5.279 de dosare.
Prea multe dosare
Ministerul Justiției a cerut și suplimentarea posturilor de grefieri cu 50, având în vedere volumul mare de muncă și numărul redus al personalului auxiliar de specialitate din DNA. Suplimentarea numărului maxim de posturi pentru personalul auxiliar de specialitate este determinată de subdimensionarea acestei categorii profesionale din cadrul direcției, față de categoria procurorilor, ofițerilor și a specialiștilor.
Deși numărul maxim de posturi pentru alte categorii de personal din cadrul Direcției a fost majorat de-a lungul timpului, pentru personalul auxiliar de specialitate a existat o singură majorare de 10 posturi în anul 2015, în condițiile în care atribuțiile acestei categorii de personal au crescut progresiv, același număr de grefieri deservind activitatea și asigurând suportul de specialitate pentru un număr mult mai mare de procurori, ofițeri de poliție judiciară și specialiști, explică Ministerul Justiției.
”Numărul mare de dosare de soluționat (5.279 dosare la 31.08.2020) presupune o durată semnificativă de timp necesară pentru îndeplinirea atribuțiilor specifice în ceea ce privește colectarea și prelucrarea datelor și a evidențelor întocmite la nivelul serviciilor și secțiilor din structura centrală și la nivelul serviciilor teritoriale”, se arată în nota de fundamentare a actului normativ care suplimentează numărul maxim de posturi din DNA.
Dosare cu peste 2.000 de pagini
Potrivit Ministerului Justiției, repartizarea a cel puțin unui grefier la un procuror este cu atât mai necesară în cazul procurorilor întrucât aceștia efectuează urmărire penală proprie, potrivit specificului activității Direcției Naționale Anticorupție, fapt care determină generarea unui volum semnificativ de activitate, mai ales în ceea ce privește redactarea, de către grefieri, a tuturor actelor de procedură specifice acestei faze a procesului penal, rolul acestora fiind, prin urmare, extrem de important. ”În plus, trebuie luate în considerare cererile din ce în ce mai numeroase, atât din partea avocaților și a părților din dosare, precum și a instanțelor de judecată, de a li se pune la dispoziție dosarul de urmărire penală scanat, în format electronic (unele dosare fiind alcătuite din mai multe volume și peste 2.000 de pagini), în condițiile în care, în prezent, resursa umană este întru totul insuficientă pentru îndeplinirea, în parametri normali, a acestor activități”, susține Ministerul Justiției.
