După ce a câștigat în instanță, în urmă cu circa 3 ani, dreptul de a primi compensații în bani pentru o serie de imobile de pe raza orașului Năsăud a căror proprietară a fost până în 1947 Asociația Comunelor Grănicerești Năsăudene, Uniunea Comunelor Grănicerești Năsăudene (UCGN) se grăbește foarte tare să intre în posesia despăgubirilor, mai ales că, potrivit surselor Gazeta de Bistrița, resursele financiare au cam ajuns la fundul sacului. Drept urmare, anul acesta, asociația grănicerească a depus o cerere la Tribunalul Bistrița-Năsăud, prin care Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor să fie obligată să îi soluționeze cu prioritate dosarul de acordare a despăgubirilor. Instanța însă i-a respins acțiunea.
UCGN s-a judecat ani de zile cu Primăria Năsăud pentru a intra în posesia unor imobile – terenuri și clădiri – care au aparținut cândva Asociației Comunelor Grănicerești Năsăudene, dispărută în anul 1947. Cam o treime din suprafața orașului Năsăud. Numai că, în anii comunismului în special pe unele suprafețe de teren au fost construite anumite obiective de interes public și care deservesc întreaga comunitate a orașului și nu numai. Pentru o parte din imobilele pe care le-a revendicat în instanță, UCGN a renunțat la dreptul de proprietate, pentru altele nu a putut dovedi fără tăgadă că au aparținut asociației grănicerești a cărei proprietară se pretinde, iar pentru altele a primit dreptul de a primi despăgubiri. Sentința a fost pronunțată de Tribunalul Mureș în vara lui 2021, iar cea definitivă câteva luni mai târziu, în februarie 2022.
CNCI cere o serie de documente în completare
Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor (CNCI) a precizat însă în instanță faptul că pentru emiterea deciziei de compensare sunt necesare o serie de înscrisuri pentru aplicarea grilei notariale, în condițiile în care nu toate aspectele cu privire la aceasta au fost tranșate cu putere de lucru judecat de sentința pronunțată de Tribunalul Mureș.
“Din actele depuse la dosarul de despăgubire, nu reiese care era destinația terenului notificat la momentul preluării, sens în care este necesară depunerea unor documente întocmite la momentul preluării, din care să reiasă destinația terenului.
La dosarul de despăgubire nu se regăsesc înscrisuri din care să reiasă descrierea imobilului construcție pentru care se acordă despăgubiri, din punct de vedere arhitectural, astfel cum se regăsea la momentul preluării, potrivit dispoziţiilor art. 23 din Legea 10/2021, republicată.
Prin urmare, în vederea efectuării unei corecte evaluări a imobilului, este necesară depunerea la dosar a unor înscrisuri din care să reiasă următoarele detalii tehnice referitoare la fiecare corp de clădire în parte ce a aparținut foștilor proprietari: destinația (…) suprafața (…), regimul de înălțime, anul edificării, materialele utilizate la edificare (…), utilități/instalații/sanitare, electrice, încălzire, etc. finisaje (…)”, a arătat CNCI în documentele depuse la dosarul cauzei.
Abia au depus dosarul pentru despăgubiri
Pe lângă aceste aspect, instanța a mai reținut și faptul că UCGN a depus dosarul de despăgubire pe data de 13 octombrie 2023, iar termenul maxim de soluționare se împlinește abia pe 13 octombrie 2028.
„Prin excepție de la regula analizei dosarelor în ordinea priorității, art. 34 alin (5) lit. b) din Legea nr.165/2013 prevede că se soluționează cu prioritate dosarele în care, prin hotărâri judecătorești irevocabile/definitive, instanțele de judecată s-au pronunțat cu privire la existența și întinderea dreptului și la calitatea de persoană îndreptățită.
Dosarul reclamantei intră sub incidența acestei norme de excepție, având în vedere că dispozițiile Primarului orașului Năsăud au fost emise în temeiul unei hotărâri judecătorești definitive.
Norma din art. 34 alin (5) lit. b) din Legea nr.165/2013 pe care reclamanta își întemeiază pretenția și care i se aplică acesteia, așa cum de altfel atestă și pârâta prin notele scrise depuse la dosar (…) instituie o derogare numai la prevederile art. 34 alin (4) din Legea 195/2013, privind termenul de 60 de luni, respectiv 36 de luni, pentru soluționarea dosarelor administrative de către Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor.
Textul nu este de natură să înlăture efectele termenului prohibitiv de 60 de luni, el instituind doar o prioritate a analizării acestuia prin raportare la alte dosare, iar nu o înlăturare a termenului suspensiv stabilit în favoarea pârâtei”, arată Tribunalul Bistrița-Năsăud.
Totodată, referitor la analiza dosarului de către CNCI, instanța precizează că UCGN a înregistrat dosarul de despăgubire la comisie cu doar trei luni înainte de a fi depusă cererea de chemare în judecată, astfel că nu se poate reține o nerespectare a termenului rezonabil, “cât timp soluționarea cu prioritate nu înseamnă analiza imediată a dosarului, ci analiza acestuia într-un termen rezonabil, anterior altor dosare care nu intră în situațiile de excepţie” prevăzute de lege.
UCGN s-a faultat singură, scurtând termenul de completare a dosarului de despăgubire
În plus, mai arată tribunalul în motivare, prin notele depuse la dosarul cauzei, CNCI a adus la cunoștința UCGN, pe data de 31 mai 2024, faptul că de la dosarul de despăgubiri lipsesc o serie de documente, care trebuie depuse pentru a realiza evaluarea și a emite decizia. Drept urmare, a avut la dispoziție 120 de zile, adică până la finele lunii septembrie, să completeze dosarul de despăgubire.
“Ca atare, la acest moment, s-a realizat o verificare a dosarului administrative, constatându-se că pentru emiterea deciziei, respectiv pentru realizarea evaluării în condițiile legii, sunt necesare documente în completare expres indicate în cuprinsul notelor scrise depuse la dosar.
De la momentul comunicării documentelor completatoare necesare reclamanta are un termen de 120 de zile , de decădere, reglementat de art. 32 alin (1) din legea 165/2013, în care poate depune documentația solicitată ori poate comunica că nu apreciază necesare depunerea înscrisurilor solicitate.
În ipoteza informării scrise a beneficiarului cu privire la înscrisurile care trebuie depuse în completare, cu menționarea exactă a documentelor necesare, după trecerea termenului de decădere de 120 de zile de la data comunicării, în lipsa unei solicitări de prelungire, nimic nu împiedică pârâta să procedeze la soluționarea dosarului administrativ, adoptând chiar și o soluție de invalidare ori de validare parțială în cazul în care apreciază că documentul solicitat și nedepus este esențial, partea putându-se adresa ulterior instanței de judecată.
În aceste condiții, cât timp în cursul procesului pârâta a procedat la o verificare a dosarului și a apreciat necesară depunerea unor înscrisuri, atât timp cât reclamanta nu a comunicat pârâtei faptul că nu înțelege să depună acele înscrisuri ori nu le deține, solicitând emiterea deciziei pe baza actelor din dosarul administrativ, tribunalul nu poate obliga pârâta să soluționeze dosarul administrativ prin emiterea deciziei, atât timp cât s-a constatat necesitatea depunerii unor acte completatoare, iar termenul de depunere este de 120 de zile, stabilit în favoarea reclamantei. (…)
Prin urmare, la acest moment, nu se poate reține că prin nesoluționarea dosarului administrativ înregistrat la data de 13 octombrie 2023, în intervalul de 9 luni calculat până la data pronunțării prezentei decizii, au fost nesocotite prevederile art. 34 alin (5) lit. b) din Legea nr.165/2013.
Dimpotrivă, s-a procedat la o primă verificare a dosarului și s-a constatat necesitatea depunerii unor înscrisuri în completare, necesare evaluării, fiind astfel păstrat un just echilibru între dreptul reclamantei de a beneficia de măsuri reparatorii într-un termen rezonabil și imperativul soluționării dosarului cu respectarea etapelor din procedura administrativă, referitoare la determinarea valorii imobilului, la evaluare și la emiterea deciziei de compensare”, a mai precizat instanța, care, pe data de 10 iulie, a respins acțiunea UCGN ca nefondată.
Sentința nu este definitivă și a fost atacată de asociația năsăudeană la Curtea de Apel Cluj, unde a fost stabilit un prim termen de judecată peste două săptămâni.
