CITR (fosta Casă de Insolvență Transilvania), care se ocupă de falimentul producătorului Dan Steel, a început să vândă parte din stocul de marfă al acestuia. Producătorul este în faliment din primăvara anului trecut, după doi ani de insolvență.
Fosta Casă de Insolvență Transilvania, care se ocupă de falimentul producătorului din Beclean, Dan Steel, a început să scoată la licitație bunurile acestuia. Este vorba de o parte importantă din stocul de marfă al Dan Steel.
Pe cinci pachete de panouri plastifiate, CITR cere 468.000 de euro fără TVA. Pentru patru pachete de panouri bordurate zincate cere 337.802 lei, fără TVA, iar pentru 7 pachete de plasă sudată – 264.524 de euro, fără TVA. Stocul se vinde împreună.
În total, pe stocul de marfă, CITR ar încasa peste un milion de euro, sumă ce ar urma să ajungă la creditori. Aceasta nu este prima licitație organizată de CITR. La finalul anului trecut, lichidatorul a mai încercat o dată să valorifice marfa celor de la Dan Steel, fără succes însă. Atunci, lichidatorul cerea, în total, 1,1 milioane de euro.
Dan Steel – un an de la pronunțarea falimentului
Tribunalul Bistrița-Năsăud a pronunțat falimentul producătorului Dan Steel anul trecut în luna martie, după doi ani de insolvență. Instanța a respins cererea de amânare formulată de Dan Steel și a respins planul de reorganizare propus de administratorul special al firmei.
„Respinge cererea de amânare formulată de debitoare. Infirmă planul de reorganizare propus de administratorul special al debitoarei Dan Steel Group Beclean SA. (…) Dispune deschiderea procedurii generale a falimentului împotriva debitoarei Dan Steel Group Beclean, desemnează lichidator judiciar provizoriu consorțiul format din Casa de Insolvență Transilvania SPRL și Prime Insolv Practice SPRL. Dispune dizolvarea societății debitoare și ridicarea dreptului de administrare a acesteia. Fixează termen maxim de predare a gestiunii către lichidatorul judiciar, împreună cu lista actelor și operațiunilor aferente, după deschiderea procedurii, la data de 21.03.2022. Dispune predarea către lichidator a listei cuprinzând numele și adresele creditorilor, a creanțelor acestora la data intrării în faliment, cu indicarea celor născute după deschiderea procedurii”, se arată în decizia Tribunalului Bistrița-Năsăud.
Odată cu pronunțarea falimentului, producătorul de sârmă a fost nevoit să concedieze 208 persoane din totalul de 253 de angajați.
Nemulțumit de decizia instanței, dar și de cum își face treaba lichidatorul, Dan Vasile, omul de afaceri maramureșean care a pus bazele companiei, a contestat măsurile lichidatorului judiciar și a cerut instanței să îi amendeze. Fără rezultat însă.
Dan Steel a adunat datorii istorice
Datoriile înregistrate de producătorul de sârmă sunt absolut istorice. Acestea ajung la 170 de milioane de lei. Peste 50 de companii și chiar instituții publice s-au înscris la masa credală. Printre cei care trebuie să își recupereze banii de la Dan Steel se numără OMW Petrom, Unicredit Bank SA, Aquabis, OTP Bank România, Garanti Bank, E.On Gaz sau Primăria Orașului Beclean.
Producătorul are de dat doar statului român 12 milioane de lei, sub formă de obligațiuni fiscale, potrivit ultimelor date oferite de site-ul Agenției Naționale de Administrare Fiscală.
Suma cea mai mare, de peste 9 milioane de lei este restantă de anii trecuți. Doar penalizarea pentru sumele restante de anii trecuți trece de 800.000 de lei. Doar anul trecut, Dan Steel Grup a mai adunat datorii la bugetul asigurărilor sociale de stat peste 1,8 milioane de lei. Compania mai are datorii și la bugetul asigurărilor de sănătate, în valoare de peste 700.000 de lei.
Pe 2020, Dan Steel Grup a raportat o cifră de afaceri de 91,4 milioane de lei și pierderi de 6,5 milioane de lei. Pentru anul 2019, compania raporta o cifră de afaceri de 117 milioane și pierderi de 30 de milioane de lei. Nici în 2018 nu a mers mai bine, cifra de afaceri fiind de 138,6 milioane, iar pierderile de 17,3 milioane.
Până în 2017 inclusiv, compania a fost pe plus, deși profitul nu a fost însemnat. În 2017, profitul era de doar un milion de lei. În 2016, profitul societății era de 2 milioane de lei, la fel și în 2015 și 2014.
Pandemia – condamnarea la moarte pentru Dan Steel
Restricțiile impuse de pandemia de Covid a semnat practic condamnarea la moarte pentru producătorul Dan Steel. În primul an de pandemie, 2020, Dan Steel Group Beclean raporta pierderi de 8 milioane de lei. Asta după ce producătorul a fost nevoit să trimită toți muncitorii în șomaj tehnic pentru două luni.
„În primul semestru din anul 2020, ca urmare a pandemiei, se înregistrează o pierdere de 7,9 milioane de lei. În semestrul II, se fac eforturi pentru rentabilizare astfel încât chiar se recuperează o parte din pierderea semestrului I, încheindu-se anual cu o pierdere de 6,5 milioane de lei”, se arată în raportul semestrial pentru S1 din 2021.
Nu doar șomajul tehnic și încetarea efectivă a activității a adus datorii uriașe, ci și prețurile la unele materiale folosite de Dan Steel și a utilităților care au crescut exponențial. Într-un raport din 2021, Dan Steel prezenta situația dezastruoasă cauzată de pandemie.
„Cu toate că aveam comenzi și capacitate de producție, ne-am găsit în imposibilitatea asigurării materiei prime care era achiziționată din import, livrată în mare parte de firma Pitti Italia, Sidenor Grecia precum și o mare parte din materialele tehnologice, snur, acid, lubrifianți care proveneau din Italia sau alte zone cu restricții din cauza pandemiei. În ce privește personalul care provine în cea mai mare parte din localitățile aferente la diferite distanțe față de unitate, nu a mai putut să își continue activitatea, neexistând mijloace de transport în comun. Astfel am fost nevoiți să trimitem toți angajații societății (exceptând personalul de pază, neutralisare, SRA) în șomaj tehnic. A urmat nelivrarea comenzilor către clienți în aceste două luni care a cauzat grave probleme în asigurarea disponibilului pentru plățile scadente”, se arată în raport.
Potrivit aceluiași raport, în cele două luni de inactivitate s-au înregistrat pierderi de peste 3,3 milioane de lei, cauzate de cheltuieli fixe, plata personalului strict necesar, etc.
Și oprirea și repornirea fluxurilor calde ar fi generat costuri mari, plumbul și zincul din băile de zincare s-au solidificat și a fost nevoie de înlocuire. Pentru a aduce băile de zincare la temperatura optimă ar fi fost nevoie de două săptămâni și costuri suplimentare cu energie și gaz. Doar repornirea activității a generat pierderi care se apropiau de 2,5 milioane de lei.
