În ciuda criticilor provocate de prevederile textului de lege cu privire la activitatea de prevenţie în sănătate, iniţiatorii proiectului legislativ, în marea lor majoritate deputaţi liberali, sunt hotărâţi să nu renunţe.
Aleşii vor să modifice propunerea iniţială, astfel încât ea să fie agreată, însă cum va fi făcut acest lucru rămâne de văzut.
Cea mai dură opoziţie faţă de o astfel de iniţiativă legislativă se manifestă nu doar împotriva punerii la plată a bolnavilor care refuză controalele preventive, ci şi împotriva creării unei noi structuri, Agenţia Naţională de Prevenţie în Sănătate, care să se ocupe de politica, strategia şi programul privind prevenţia în sănătate şi care să consume resurse financiare uriaşe, în condiţiile în care structuri similare există deja la nivelul Ministerului Sănătăţii.
Agenţie nouă, cât 10 la sută din bugetul pentru sănătate…
Deputaţii liberali Alina Gorghiu, Eugen Nicolăescu, Lucia Varga şi Horia Cristian au depus recent în Parlament un proiect de lege privind activitatea de prevenţie în sănătate, care prevede că românii care refuză programele de prevenţie ar putea fi obligaţi să suporte, parţial sau total, costurile tratamentelor bolilor. Potrivit proiectului de lege, prevenţia se desfăşoară în baza unui program naţional de prevenţie multianual, cu subprograme anuale. Politica, strategia şi programul sunt aprobate şi însuşite de Guvern, la propunerea unei Agenţii Naţionale de Prevenţie în Sănătate, o entitate nouă care urmează a fi înfiinţată şi care urma să se ocupe de acest domeniu, sub conducerea Ministerului Sănătăţii. Finanţarea programelor s-ar face de la bugetul de stat, sumele alocate fiind de cel puţin 10% din cât reprezintă fondurile publice alocate sistemului naţional de sănătate.
… şi o expunere de motive cel puţin nefericită!
Textul legii prevenţiei spune că toţi cetăţenii români ori rezidenţii legali au dreptul de a beneficia de programe, măsuri sau acţiuni de prevenţie, indiferent de calitatea lor de asigurat. În plus, beneficiarii programelor care contribuie activ la menţinerea sănătăţii lor pot beneficia de stimulente financiare din partea Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate. De asemenea, oricine are dreptul de a refuza participarea la programele de prevenţie, acesta nefiind obligatoriu. Însă aici intervine reversul medaliei: în caz de refuz, spune proiectul de lege, persoana în cauză poate suporta, parţial sau în totalitate, costurile tratamentului, dându-se în acest sens exemple chiar în expunerea de motive: o pacientă cu cancer mamar depistat în stadiul III, care a refuzat participarea la programele de depistare prin mamografie, sau un pacient cu hipertensiune arterială care a refuzat să se prezinte la controlul medical, solicitat de medic, şi care poate fi astfel obligat să suporte nu doar 50% din costul tratamentului, ci jumătate din toate costurile de diagnostic şi tratament, inclusiv concediile de boală determinate!
Deputatul Daniel Suciu se opune categoric
Propunerea legislativă a stârnit un iureş de critici din partea mai multor parlamentari, cei mai vehemenţi arătându-se a fi social-democraţii, ai căror partid, prin vocea preşedintelui Liviu Dragnea, ameninţă că va ataca la Curtea Constituţională proiectul de lege, în cazul în care va fi adoptat.
„Aşa cum arată el astăzi, acest proiect de lege, cel puţin sub aspectul implicaţiilor pecuniare, cu o asemenea idee nu o să fim niciodată de acord”, a declarat pentru Gazeta de Bistriţa, deputatul PSD de Bistriţa-Năsăud, Daniel Suciu.
„Cum să faci prevenţie, de exemplu la copii de şase-şapte luni, bolnavi de leucemie? Mi se pare inuman să obligi acea familie să îşi plătească costul tratamentului. Mai mult, ştim bine că sunt persoane grijulii care îşi fac anual setul de analize medicale, şi între două astfel de analize se descoperă un cancer galopant. Ori nu poţi pune nici aceste persoane la plată pentru că, vezi doamne, nu şi-a făcut cu câteva luni de zile înainte analizele pentru depistarea unei boli de o asemenea factură”, a mai spus alesul bistriţean.
În privinţa creării unei noi structuri care să gestioneze prevenţia în România, Daniel Suciu spune că propunerea este greşită.
„O asemenea structură există la nivelul Ministerului Sănătăţii, şi înfiinţarea unei noi structuri bugetate care să ia din banii sănătăţii mi se pare total inutil. Dacă vor scoate acea obligativitate a persoanelor să îşi susţină tratamentul medical, respectiv înfiinţarea unei noi entităţi care să gestioneze acest domeniu deosebit de important, putem discuta despre orice”, este de părere deputatul.
Totodată, el se îngrijorat de faptul că un fost ministru al Sănătăţii face un astfel de proiect de lege, susţinut de parlamentari care în urmă cu şase ani au susţinut închiderea multor spitale din România.
Liberalul Ioan Oltean s-ar abţine de la vot!
Deşi membru al PNL, deputatul Ioan Oltean se arată la rândul său insuficient convins de iniţiativa legislativă promovată de colegii săi de partid. El spune că o asemenea activitate preventivă e foarte bună şi ar fi foarte necesară, însă nu îi vede oportunitatea acum.
„Nu sunt coautor al acestui act normativ”, a declarat pentru Gazeta de Bistriţa, deputatul PNL Ioan Oltean.
„Nu ştiu dacă în momentul acesta dispunem de resursa financiară necesară pentru crearea unui nou departament, pentru crearea unei forţe de muncă specializată în acest domeniu şi dacă avem populaţia în măsură să şi pună în aplicare un asemenea act normativ. Sub acest aspect eu am serioase rezerve. O astfel de lege vizează o societate extrem de bine dezvoltată, cu o populaţie extrem de bine educată în privinţa aceasta şi cu posibilităţi financiare adecvate. Toată lumea este interesată de sănătate şi să prevină apariţia unei boli. Dar credeţi că cetăţeanul dintr-un sat izolat, de exemplu, are această posibilitate de a merge să îşi facă controlul periodic? Sau are această informaţie de a se deplasa la un centru specializat? Indirect îl împingi la plată şi îl privezi de dreptul la gratuitatea unor astfel de tratamente”, spune deputatul liberal de Bistriţa-Năsăud.
Ioan Oltean mai este de părere că în momentul acesta sănătatea are altfel de priorităţi şi nu exclude o abţinere de la vot a actului normativ în momentul în care va trece prin dezbaterea Camerei Deputaţilor.
„Nu avem dotări şi nu avem medici, pentru că ne pleacă în străinătate. În opinia mea, ministerul de resort trebuie să aibă alte oportunităţi. Eu personal, în momentul acesta, nu ştiu dacă aş vota împotrivă, dar în mod categoric m-aş abţine de la un vot. Şi aceasta pentru că nu am suficiente elemente care vizează susţinerea financiară, costurile pe care le implică şi posibilităţile ministerului de a implementa acest act normativ”, a declarat deputatul Ioan Oltean.
Un demers prea complicat pentru societatea românească de azi
Un program de prevenţie a cancerului este un demers complicat în România, spun la rândul lor specialiştii în domeniu. Un astfel de program ar trebui să aibă mai multe etape: definirea populaţiei ţintă, etape de desfăşurare şi finanţare, structuri organizatorice, pregătire de personal specializat, îndrumare pentru investigaţii suplimentare sau tratament a celor suspecţi. Ori, în România de azi, în condiţiile în care nu există nici măcar centre de screening funcţionale local sau regional, pacienţii vor fi nevoiţi să se deplaseze în marile centre pentru depistare. Medicii sunt de părere că ar trebui prevăzute în primul rând fonduri pentru persoanele defavorizate care nu au bani pentru a se deplasa nici măcar pentru a se trata de cancer, cu atât mai puţin pentru procedurile de prevenţie a unei astfel de boli.
Sorin ISTRATE
